4,105 matches
-
mai am! Azi avem scene reale, Desprinse din Caragiale! Mai citim câte un roman, Doar cu subiect american! Am uitat de eternul Eminescu, Nu mai agreăm nume cu Escu! Librăriile sunt astăzi pline, Doar cu volumele străine! Poți să fii academician, Dacă nu ești american! Poți avea cărți publicate, Aici, nu în străinătate! Dacă vrei să fi mai sus, Trebuie să fii în Larousse! Este greu să mai avem, Actuali, nu post-mortem! Referință Bibliografică: CITIND / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CITIND de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364023_a_365352]
-
ai urmat după liceu? Facultatea de Filologie, la Universitatea din București, în anul 1988. S-a intrat prin concurs de admitere, cu doisprezece pe un loc. Se învăța carte pe atunci. Am avut ca profesori coloși, titani ai culturii românești, academicieni. Ne dădeam la o parte când treceau pe culoare. Ei aveau în spate sute de cărți, dicționare, articole. Mi-au îmbogățit anii facultății, mi-au pregătit cariera de profesor (la douăzeci și doi de ani eram deja profesor în comuna
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
artistică, științifică, până la distrugere. Dincolo de lungi și animate dezbateri despre tot, dar fără esențial, nu este nimic, dacă nu vorbesc pe calea cea mai directă a comunicării oameni de valoare cu reflecții, analize, opinii relevante. Din acest unghi de reflecții, academicienii români sunt în măsură să dezvolte un rechizitoriu culturii românești și e de așteptat din partea președintelui ei, acad. prof. dr. Ionel Haiduc, pasul cel mare în această direcție, ramificarea unui dialog agreabil, pe mai multe domenii de interes, părăsite ușor
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
cel mare în această direcție, ramificarea unui dialog agreabil, pe mai multe domenii de interes, părăsite ușor de către mulți, ca un deznodământ al dezordinii instalate în societate. Aceasta ține de condiția adevărului, în primul rând. Profesor universitar, doctor în chimie, academicianul Ionel Haiduc își poate asuma ocazia unui dialog deschis, ca întrebările oamenilor să nu aștepte la nesfârșit răspunsurile nimănui; poate spune, cel puțin din punctul de vedere personal, dacă nu cumva cultura, arta, știința românească au devenit un trecut și
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
prof. dr. Ionel Haiduc are prerogativele explicării pentru cel puțin o parte a uimirilor noastre, căci viața noastră a ajuns o uimire, libertatea noastră a ajuns o uimire, sănătatea noastră a ajuns o uimire, demnitatea noastră a ajuns o uimire! Academicienii României sunt dintotdeauna, pentru memoria neamului, într-o elită a elitelor, fără de care o țară poate avea orice, dar i-ar lipsi inima și sufletul, calea, modulul progresului. Pe această concluzie s-ar întemeia o solicitare politicoasă adresată președintelui Academiei Române
ACAD. PROF. DR. IONEL HAIDUC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363473_a_364802]
-
pe care se deplasează, cu urmele înțelepciunii, acest atom...! Într-o Românie în care ating paroxismul disoluția statală, dezintegrarea programatică, fără să știm dacă mai avem azi țara de ieri, iar mâine vom mai avea țara de azi, discursul domnului academician în deschiderea lucrărilor Parlamentului la prima sesiune de după alegerile din decembrie 2012 este o lecție de istorie și moralitate, o îndemnare din partea unei personalități de la care avem ce învăța în baza științei și decenței, a moralității și a experienței sale
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
social”, resursele naturale și strategice, democrația politică minimală, educația, ordinea publică, armata, Statul național, (teritorialitatea), toate aflate într-o stare de deteriorare fizică sau spirituală, ori de metastază sau distrugere. Într-un discurs demn, dens și ramificat în realitate, domnul academician atrage atenția că au căzut masiv arborii munților, că se prăbușesc monumentele și cad crucile eroilor naționali, că este culcată la pământ crucea spirituală a națiunii, demnitatea ei. În substrat, discursul domnului academician atrage atenția că prin acțiuni și discursuri
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
demn, dens și ramificat în realitate, domnul academician atrage atenția că au căzut masiv arborii munților, că se prăbușesc monumentele și cad crucile eroilor naționali, că este culcată la pământ crucea spirituală a națiunii, demnitatea ei. În substrat, discursul domnului academician atrage atenția că prin acțiuni și discursuri aclamativ-recitative, odioase și ponegritoare de țară, de la tribuna Parlamentului nostru și a celui european se profilează o tendință de cedare a suveranității României, că ordinea socială din România nu are echivalent în Europa
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
de durere. Indirect se atrage atenția că au fost distruse formele de organizare ale țăranilor, de dinainte de 1989, că aceasta, fără găsirea soluțiilor de înlocuire practică a organizării anterioare, nu a eficientizat producția agricolă, cu rezultatul prosperității țărănimii. Observațiile domnului academician pe subiectul agricultură fac trimitere directă la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român spre propriul sfârșit
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
la micile proprietăți agricole, la faptul că țăranul român a lăsat câmpiile și uneltele sale, mulți dintre ei explorând acum viața orașelor sau invadând Europa și planeta, la îndreptarea țăranului român spre propriul sfârșit. Fără a insista pe cuvinte, domnul academician sugerează reflecții prin discursul de la tribuna Parlamentului în legătură cu faptul că începând cu 1990 s-au făcut și se fac exproprieri de terenuri, benefice liotei excrocilor, primarilor, marilor latifundiari, clasei politice, că se impune revenirea pe glia tuturor românilor a sabiei
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
revenirea pe glia tuturor românilor a sabiei dreptății, după spusele lui Alexandru cel Bun: „țara nu mai are decât sabia sa!”. Sau după ale principesei Ileana: „suntem singura țară din lume în care succesul nu are succes!”! Întreg discursul domnului academician pune întrebări directe sau implicite la infinite întrebări, unei bune părți a lor atribuindu-le și răspunsuri: supermarket-urile distrug agricultura românească?; „capodopera” administrativ teritorială a regionalizării duce la federalism, la destrămarea teritorială, la destrămarea Statului român, în definitiv?; la
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
pe trecerea de pietoni, pe terase și chiar în interioare, sunt pedepsiți meritat și exemplar?; sunt preîntâmpinate grozăviile acestea diabolice prin pedepse aspre ori se cumpără și crima prin trafic de influență și sume în teancuri? Sunt întrebări la care academicianul Dinu C. Giurescu,prin luările de atitudine ocazionate de toate discursurile sale publice, afirmă aproape o revoltă față de direcția luată de România, de pe care este din ce în ce mai greu de revenit! Referință Bibliografică: Dinu C. Giurescu. Discurs demn, dens și ramificat în
DINU C. GIURESCU. DISCURS DEMN, DENS ŞI RAMIFICAT ÎN REALITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363477_a_364806]
-
ai surprins/ n-odam iluzii/ azi dezleg ce-am înodat“ (p. 65); etc. -, dar (toate acestea le las a fi fiind) de „condamnare la moarte“ a plagiator-licențiaților/ „doctoranzilor“ în științe umaniste (din ulimul sfert de secol), cu diplome/ teze „euro-cumpărate“, a academicienilor „neostaliniști“, „fosilizați“ etc., a scriitorilor „profesioniști“, iviți/ „admiși“ dintre cei bolnavi de autorlâcită, a politicienilor/ analiștilor „neopaukeriști“, tele-veșniciți „pe sticlă“, a droaiei de „jurnaliști-manipulatori-lătrători-mancurți-la-comandă, ori răspunzând „partidului“/ „mafiei“, „comandamentelor zilei“ etc. Nu-l cert pe Crișu Hrisant Achimescu nici pentru
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
simpozionul național organizat de către filiala ASTRA Iași, unde am susținut referatul cu titlul: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada comunistă... ». 10 - 11 Februarie 2012, am participat în municipiul Deva, județul Hunedoara, la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
în perioada comunistă... ». 10 - 11 Februarie 2012, am participat în municipiul Deva, județul Hunedoara, la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... ». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
internet [la unele filiiale am ajuns la peste 20 de serii de absolvenți, în special promoții de seniori (60 și peste 70 de ani)], organizare de biblioteci ș.a.m.d. Ei sunt vip-urile comunității: educatori, învățători, profesori, preoți, medici, actori, academicieni, polițiști, sportivi de performanță, ingineri, plasticieni, scriitori, specialiști în IT sau elevi isteți, conducători de cenacluri, președinți de asociații, fundații, societăți științifice, comerciale ș.a.m.d. Cu siguranță, colegul meu, Horia, o să vă prezinte, prin reportajul realizat (vezi www.bibliotecametropolitana
BIBLIOTECA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI VOLUNTARIATUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361187_a_362516]
-
Iosif). Urmează apoi articole în ton polemic-prietenos, cum este cel semnat de Marian Barbu, un elogiu târziu, dar nu tardiv adus personalității complexe și marginalizate a celui care a fost marele Mircea Eliade. Adresându-se unui intelectual contemporan cu noi, Academicianului Eugen Simion, autorul strecoară subtil un reproș fundamental, pe tema eternului conflict dintre politică și cultură. Mi-a rămas în minte un superb citat din Volaire, emblematic pentru subiectivismul care ne poate orbi, uneori: „imaginatia galopează, dar judecata merge la
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
zahăr sau ulei; aici în Calomfireștiul Teleormanului a slujit biserica și oamenii satului un adevărat preot, un veritabil slujitor al lui Dumnezeu - preotul Ion Berca, descendent al unei familii din satul Stroiești de lângă Târgu-Jiu, familie din care a răsărit și academicianul Berca și alți intelectuali de greutate. Preotul Berca era iubit de calomfireșteni, slăvit de țărani și intelectuali pentru harul său, pentru frumoasele slujbe pentru frumosul său comportament, pentru că Berca era sfătuitorul, duhovnicul, sufletul nobil ce degaja înțelepciune, omenie și dragoste
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
Bugului sau Prutului, o permanentă politică a “pândei reciproce, numai mijloacele de concretizare și prilejul potrivit de punere a lor la treabă fiind diferite. După 1950 am fost profesor la Școala tehnică de bibliotecari, având între colegi printe alții pe academicianul Dan Simonescu, recunoscutuil eminescolog de mai târziu, Augustin Z.N. Pop, Zlate Bogdanov, toți musceleni. Era perioada când începutul fiecărei ore și lecții, al fiecărui curs sau activități socotite festive - și festivismul nu lipsea de loc, era chiar “provocat” să
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
ca semn că nu-și poate rupe originile de marii săi înaintași artiști. În acest oraș s-au născut mari scriitori și artiști ai neamului românesc precum scriitorii; Panait ISTRATI, Mihail SEBASTIAN, Mihu Dragomir și ca brăilean fiind și regretatul academician Fănuș NEAGU. Din lumea artelor putem nominaliza și pe; Hariclea DARCLE, Maria FILOTTI cât și actorul Ștefan MIHĂILESCU BRĂILA. Am primit în dar de Crăciunul anului 2013 volumul ÎN UMBRA CUVINTELOR și am rămas impresionat de conținutul acestui volum. Sunt
MAI MULT DECÂT ARTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364138_a_365467]
-
p. 59-60; Banatul, cuvânt și pământ românesc, Editura Eurobit, Timișoara, 2012, 226 p; Columna lui Traian, «comoară cu șapte peceți», în revistă interculturală bilingvă «ORIZONTI CULTURALI ITALO-RUMENI» / «ORIZONTURI CULTURALE ITALO-ROMÂNE», Italia, nr. 5, mai 2013; «Columna lui Traian» în scrierile academicianului Constantin Daicoviciu, comunicare la Simpozionul Internațional «Oameni de seamă ai Banatului», Ediția a XVII-a, Uzdin / Universitatea «Ioan Slavici» Timișoara, 10 aprilie 2013, precum și în alte reviste din țară și străinătate. Vasta bibliografie consultată, precum și notele biografice cuprind lucrări ale
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
final, este exact cum spunea și Marcelino Menendez Pelayo: "ce păcat că trebuie să mor când îmi rămâne atât de mult de citit!" În cazul de față ne aflăm - dacă nu ne înșeală memoria- la volumul cu numărul 90 al academicianului Constantin Gh.Marinescu, de data aceasta prolificul autor aplicând în portretele, sau fenomenologice sau fiziologice, o grilă valorică inedită. Părerea noastră este că la baza acestei lucrări a stat ideea de conturare a unui «portret literar» românesc cât mai exact
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
fenomenologice sau fiziologice, o grilă valorică inedită. Părerea noastră este că la baza acestei lucrări a stat ideea de conturare a unui «portret literar» românesc cât mai exact și de actualitate. Personalitățile sunt prezentate sub toate fațetele, așa cum remarca și academicianul Mihai Cimpoi, în inspirata-i prefață, străluminând dimensiunile lor axiologice, impactul avut asupra proceselor complexe ale dialogului Eu/Celălalt, contextual dat, situarea existențială în El. Este o galerie de creatori, personalități reprezentative coroborate cu figure literare, culturale, emblematice de azi
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
remarca un confrate. Cert este că lumea a devenit mult mai selectivă, deși personal ne-am fi dorit și alte nume ilustre din preajmă prinse între coperțile volumului recenzat, mai ales că asupra valorii scrisului și operei lor, ca întotdeauna,academicianul Constantin Gh.Marinescu s-a aplecat în ultima vreme nu numai cu sfială, ci și cu parcimonia recunoscută. În concluzie, o ultra-necesară carte scrisă de o personalitate despre semenii săi, care-s parcă adunați sub umbrela unui Spiritus Rector, dar
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
poetică a cugetărilor. Desigur, se vedea Mihail în viitor jurnalist sau jurist, dar nici de cum matematician. Viața, însă a operat corective surprinzătoare în destinul său: a devenit savant notoriu în domeniul matematicii, având doi mentori care l-au marcat profund - academicienii Constantin Sibirschi și Vladimir Andrunachievici. Ambele teze de doctorat, susținute de cercetător (Universitatea din Nijnii Novgorod, Rusia, 1979; Institutul de Matematică al Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Kiev, 1992), vizează metoda invarianților algebrici în teoria calitativă a ecuațiilor diferențiale
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]