1,703 matches
-
an. Agitația rămâne zadarnică atât din cauza complicității organelor de stat cu „neamțul”, cât și a incapacității lor de a se organiza, de a acționa uniți. În timp ce lumea de rând se frământă steril, foști activiști de partid și ofițeri de Securitate acaparează funcții de comandă în economie, iar localitatea oferă privitorilor un peisaj de vile superbe, aparținând demnitarilor de odinioară, schimbați acum la față, ca și îmbogățiților prin felurite hoții. SCRIERI: Frumoasa mea Sandynn, București, 1968; Răpirea din adâncuri, București, 1970; Japonezii
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
mai mari. Instituțiile de educație tradiționale funcționează împreună cu sau alături de cele virtuale, granițele dintre ceea ce ne era cunoscut din propria experiență și ceea ce ni se prezintă ca nou devin tot mai instabile, chiar încețoșate sau pur și simplu invizibile. Noul acaparează rapid ceea ce era deja consacrat și parcă îl schimbă până la nerecunoaștere. Universitatea și dezvoltarea: cerc vicios sau cerc virtuos? Dacă aceasta nu-i doar o stare, ci mai ales o tendință globală, este firesc și necesar să considerăm sistemul nostru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de pseudofarsă a comediilor, bazată numai aparent pe imbroglio, încurcătura fiind doar pretext, ingeniozitatea construcției situațiilor dramatice jucând de fapt un rol secundar. Forța viziunii comice rezidă nu în acțiune, ci în limbajul mimetic al personajelor, în „jurnalismul locvace” care acaparează existența cotidiană, substituindu-se realității. Modernitatea lui Caragiale o întrevede criticul în spectacolul tragicomic al individului amăgit de lumea aparențelor publice și care și-a pierdut viața interioară. Structura dramatică a comediilor favorizează comicul ambiguu, farsa fiind depășită de amplitudinea
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
iubirii care stă chiar în deliciul despărțirii. În plus, construcția prozastică denotă o acuratețe geometrică: inițial Ștefan este lucidul, ocazional îndrăgostit, cu măsură, în timp ce Doly, partenera sa, pragmatică în alte privințe, sucombă tentației pasiunii, iar finalul inversează perspectivele: Ștefan este acaparat de sentimente, și noua sa iubită, Valentina Damian, pregătește cu răceală rațională momentul în care îi va anunța intenția de a se despărți. În 1972 M. publică volumul de versuri Cântece de alchimist, unde antimetafizica pe care o elaborează în numele
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
vertijul infernal. Frica animalică, abrutizarea progresivă, demența, care își au motivația în riposta inamicului, dar și în iresponsabilitatea propriilor comandanți ori a celor din spatele frontului, sunt disecate atent cu bisturiul lucidității. Tot sinceritatea face însă ca aceste tablouri să nu acapareze toată pânza. Alternarea momentelor de tensiune extremă și a celor de înduioșare ori a celor detensionate (glumele soldaților în timpul celor mai crâncene lupte, scene de bivuac, precum deparazitarea ostașilor ori „cheful de la Piscul Raței”, ironizarea jandarmilor, prezența câtorva figuri comice
MISSIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288186_a_289515]
-
de la maestru efuziunile în fața florilor exotice și a pietrelor prețioase. Predominante sunt însă declamațiile galante și sentimentalismul minor, de romanță. Melodramatic sunt tratate și unele teme sociale (Cerșetorul), dar nu lipsesc câteva acorduri mai originale, ce puteau să justifice perseverarea. Acaparat de profesiune ori, poate, lucid, M. a abandonat curând preocupările lirice. Traducerile, apărute în presă sau incluse în volumul de versuri, onorabile, arată un spirit eclectic: sunt selectați, în egală măsură, Longfellow, Lermontov, Petőfi, Heredia, J. M. Guyau, Elena Văcărescu
MOLDOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
Sunt seducători, dar asta nu-i interesează. Pentru ei nu acest lucru este important. Ceea ce vehiculează persoanele seducătoare, fie ele celebre sau necunoscute, sunt codurile de omenie; ceea ce sunt ei vibrează și are rezonanță în noi, ceea ce sunt ei „se acaparează, se retrage”. Seducția se rezumă, într-un fel, la aceste coduri de omenie și în căutarea lor pornește lucrarea de față. În ce fel ideile preconcepute ne limitează cunoștințele despre seducție Tot urmărind dezbateri, emisiuni radiofonice și de televiziune, mi-
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Gertrude Stein, nimic altceva decât dispreț intelectual față de cititor. Evident că gelozia literară juca un rol important în respingerea eforturilor de a propune un nou model literar. Ce-l deranja pe Chandler era vorbăria fără sfârșit în jurul acestor personaje care acaparaseră prim-planul scenei culturale. Nu mai conta că mulți dintre ei - T.S. Eliot, Stephen Spender, Cyril Connolly, iar mai târziu William Faulkner, Truman Capote etc. - se declaraseră admiratori înfocați ai romanelor „marlowiene”: un justițiarism strâmb, inflexibil, ranchiunos înlocuiește necesara luciditate
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și un consumator impenitent de alcooluri tari pe marginea piscinei. E limpede că romanul începea fals, promitea să fie grosolan și urma să sfârșească prin a-și înstrăina admiratorii. Modelul James Bond devenea, însă, tot mai irezistibil, fiind pe cale să acapareze imaginația cititorilor din anii ’50. Acest lucru devenise vizibil încă pe când Chandler scria Playback. Sub presiunea noului idol, dar și a prieteniei care îl leagă, în acest interval, de creatorul lui Bond, Ian Fleming, Chandler ne oferă un Marlowe profund
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Pătrășcanu a fost determinată de turnura pe care o luase cel de-al doilea război mondial, întrucât România dorea îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Sovietică, unul dintre potențialii învingători. În cadrul guvernelor conduse de generalii Rădescu și Sănătescu, comuniștii au reușit să acapareze posturi-cheie, grație implicării rusești. În martie 1945, Moscova a impus guvernul Petru Groza, iar comuniștii au început intimidarea adversarilor politici. Pregătirile pentru represiunea fizică au început din primele zile ale noului guvern, întrucât în vara lui 1946 ministrul de Interne
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alt tip de apărări se compune din apărările transpersonale, care-i permit eului să se protejeze manipulând relațiile sale cu lumea. Studiul apărărilor transpersonale permite observarea acțiunii eului asupra mediului înconjurător. Intervenția lor presupune că eul nu trebuie să fie acaparat de utilizarea apărărilor interne. În slujba nevoilor eului, apărările transpersonale utilizează toată gama de influențe și conduite umane. Existența apărărilor transpersonale datorează mult ideilor vehiculate de mișcarea psihanalitică și mai ales lui Laing (1969/1972), care consideră că prin aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
că educația se va face prin accesul nelimitat la diverse resurse educative destul de dispersate, lăsate la discreția doritorilor. Dincolo de sursele interne, ale școlii, educatul se poate conecta la surse alternative, larg răspândite în arealul său cultural, pe care le va acapara și reasambla după logicile interesului personal sau dictate de spațiul formal pe care îl frecventează cu prioritate. Această stare de lucruri conduce la o nouă gestionare a timpului personal și instituțional, la o prioritate a ritmului individual față de cel colectiv
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dinamică rezultă dintr-un compromis al statului cu publicul său (părinți, copii, educatori etc.), dar și cu alte pârghii ale societății. Decretat inițial ca un palier non-profit și la distanță de lumea capitalului, acesta devine din ce în ce mai dependent de lumea economică. Acaparat de stat, după ce timp de secole fusese dependent de Biserică (în Europa, dar și la noi), învățământul se situează la intersecția multor interese și nu se poate izola de evidentele mutații ivite în câmpul muncii, al serviciilor, al finanțelor și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Utilizarea permanentă a bazelor diferite de date conduce la valorizarea tacticilor informaționale privind fructificarea ocaziilor, întâlnirilor neașteptate, dar profitabile (întrucât nu totul se știe dinainte la ce se ajunge); a structura și a apropria hermeneutici de înțelegere a ceea ce se acaparează ca informație. Educatul trebuie să-și încorporeze cunoașterea într-un mod structurat, structurile generându-se continuu și progresiv în funcție de specificul fluxului informațional și de tehnicile implicite de ordonare transmise latent de acestea. Noile tehnologii transformă unele reguli ale formării, dar
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al elevilor, introducerea NTIC creează premisele pentru: învățarea personalizată și cooperativă. Elevii se raportează individual la cunoaștere, interacționează cu egalii săi și cu educatorul. Pe măsură ce structurile tehnice se perfecționează, și acest raport față de cunoaștere se intensifică; învățarea distribuită. Ceea ce se acaparează de către unii devine bun comun pentru toți, în măsura în care noul este montat operativ în rețea. Chiar și atunci când conexiunile nu se fac instantaneu, în timp real, fiecare poate afla rapid noul element cognitiv găsit de cineva; învățarea continuă. Computerul integrat într-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cele două maniere de cunoaștere. Raportarea omului la lume se face prin cunoașterea sau conștientizarea acesteia, în mod direct sau indirect. Sunt mai multe fațete ale cunoașterii: o modalitate învățată pe cont propriu, prin experimentare directă și trăire, o ipostază acaparată de la alții, prin intermediere subiectivizată și personalizată, o manieră obiectivă, prin raportare la date certe, validate de comunitatea științifică, o modalitate de încorporare speculativă, prin citire sau imaginare, o formă de învățare prospectivă, prin sondarea perspectivelor și prin visare. Cunoașterea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
față de structuri, față de forme, decât de elemente, de conținuturi foarte concrete (de multe ori futile, schimbătoare, perisabile). Dacă metodele clasice de învățământ vizau cu dominanță acapararea cunoștințelor, învățarea asistată de computer privilegiază formarea la elevi a unor strategii de a acapara și utiliza cunoașterea. Creșterea exponențială a savoir-ului obligă la această repliere metodică, pentru a stăpâni și exploata averea bulversantă (informația!) care ne-a invadat. 3.3. Statutul educațional al internetului Internetul constituie un asamblaj tehnologic facilitat de (dar și generator
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Din punct de vedere expresiv aceasta se prezintă sub formă de jocuri, clipuri video, producții video, conectivități de tot felul - forumuri de discuții, chaturi, discuții audio-video în timp real etc. Pot fi identificate și suporturi aparent tradiționale, însă care își acaparează noile tehnologii digitale (păpuși care vorbesc, roboței cu fel de fel de performanțe). Este evident că diapazonul se va lărgi, odată cu avansul tehnologic. Copilul mic se trezește într-un astfel de mediu, pe care va dori să-l înțeleagă și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un nou tip de abordare, în consens cu noua cultură ce îi animă. Se impune deci o nouă poziționare față de cei tineri și de preocupările lor. E nevoie să se dezvolte o pedagogie a accesării culturii digitale, care să fie acaparată de adulții ce se preocupă de educația copiiloră Sau copiii să-i învețe pe părinți cum să acapareze ei această nouă cultură? Ceva de genul acesta, nu mai știm exact! 3.5. Omul informațional - avataruri și limite Mediul virtual, creat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
poziționare față de cei tineri și de preocupările lor. E nevoie să se dezvolte o pedagogie a accesării culturii digitale, care să fie acaparată de adulții ce se preocupă de educația copiiloră Sau copiii să-i învețe pe părinți cum să acapareze ei această nouă cultură? Ceva de genul acesta, nu mai știm exact! 3.5. Omul informațional - avataruri și limite Mediul virtual, creat de noi, ne predispune la anumite tipuri de conduite, unele dintre ele meritând să fie puse în chestiune
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
într-o lume fără relief, prin care pătrundem oriunde, printr-o cunoaștere totalizantă și care astâmpără toate tentațiile megalomanice și „voyeuriste”; ecranul funcționează ca o oglindă, ca un suport al proiectării dorințelor, gândurilor ascunse, fantasmelor personale. Prin el, te „împlinești”, acaparând sau apropiindu-ți substituenți ai lucrurilor la care nu ai acces altfel. Era socială care se preconizează pare a fi o rezultantă dintre realitate și virtualitate, dintre concret și imaginat. Rețeaua electronică încurajează o formă de izbucnire proteică a identității
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de Computer) pentru a răspândi diviziunea și intoleranța, care ar putea incita la confruntări rasiale, etnice și religioase. (Fidler, 2004, p. 167) Nu-i de mirare că cele mai grave atentate care s-au derulat în ultimii ani și-au acaparat ca logistică de mare „eficiență” elemente ale noilor tehnologii de comunicare și informare (telefonia mobilă, internetul, televiziunea etc.). Acestea, nu numai că edifică sau înalță, ci fac să cadă avioane, clădiri sau șefi de stat! 3.7. Riscurile unei societăți
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
motivează să atingă ținte, să treacă obstacole, să învingă bariere, să devină „curajos”. Unde apare distanțarea, se aprinde dorul îmbrățișării a ceea ce se pierde (vezi cazul îndrăgostitului ce este refuzat, respins). Ceea ce se află la „distanță” se tinde a se acapara, a se aduce cât mai aproape, a se apropria. Forma de instruire la distanță poate atrage și datorită ineditului acesteia. Mulți tineri sunt captați de ceea ce este nou, de spargerea șabloanelor, de atingerea rapidă a unor ținte - uneori, cât mai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la uneltele sale (1934), B. fie mimează dezinteresul față de inefabilul poeziei simboliste, fie chiar alunecă în prozaism: „Mă bântuie trepidația cotidiană”, „Adun material de la colaboratori / Pentru «România literară», / Mai scriu un cursiv de circumstanță” etc. Notațiile de fals jurnal care acaparaseră interesul poetului păreau să se estompeze în Tărâm transcendent (1939), însă B. nu mai are forța de a crea imagini originale și recurge la clișee, la alăturări nefericite de vocabule: „mizeria cotidiană, suava mea brâncă”, „dureroasa mea tribulație”, „ineluctabila mea
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
din om și din afara lui. Memoria zăpezii (1989) reia câteva dintre temele, motivele și stările lirice din Muzeul de iarnă, dar adâncind meditația și accentuând prezența existențialului în interiorul textelor. Poetul se abandonează „în voia poemului”, care are forța de a acapara „eul creator”. Cu Nostalgii interzise (1991), B. pare a intra într-o nouă vârstă lirică, în care formula poetică din cărțile anterioare se consolidează și se rafinează în mod evident. Cele două cicluri, Mănușa de gheață și Nostalgii secrete, dezvăluie
BACIUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285526_a_286855]