1,632 matches
-
-și desăvârșească integrarea, suntem la numai cinci ani înainte de apariția Franței evreiești a lui Édouard Drumont*. Iar în Europa, mai ales în lumea germanică, marile texte ale istoriei de suferință sunt de acum adaptate gusturilor epocii și istoria evreilor în accepția ei modernă este în curs de elaborare. Letteris semnalează că Valea plângerii era citită în mai multe comunități italiene pe 9 av, ziua de doliu care comemora distrugerea Templelor, morții din timpul persecuțiilor și apoi expulzarea din Spania (punerea în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a debarasa cartea de caracterul ei liturgic, obiectivul principal fiind acela de a face cunoscute suferințele poporului evreu de-a lungul secolelor și de a sublinia prin contrast eliberarea adusă de emancipare și integrare, considerate drept sfârșitul istoriei (suferințelor) în accepția sa seculară. Chiar dacă evocă istoria post-biblică a poporului evreu, autorul Văii plângerii se supune totuși unor considerații teologice. Este vorba de o istorie edifiantă care relatează punerea la încercare a evreilor de către Dumnezeu în funcție de comportamentul lor. Nimic extraordinar în acest
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de ancorare unde caută un echilibru între bucuria noilor drepturi și voința de a nu fi complet absorbiți de majoritate. În timp ce încearcă să-și convingă compatrioții că nu sunt decât o religie (și mai târziu o "rasă", dar într-o accepție foarte diferită de cea care se va impune în teoriile naziste), sunt ei înșiși din ce în ce mai puțin religioși. Funcția iudaismului e îndeplinită pentru ei mai degrabă de o istorie reconstruită, pe care ar vrea s-o împartă ca pe un patrimoniu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
oamenilor au fost și sunt sau republici sau principate” - Machiavelli, Principele, Editura Minerva, București, 1995, p. 4. footnote>. Contemporan cu Machiavelli, Thomas Morus scrie lucrarea Despre cea mai bună întocmire a Statului și despre noua insulă Utopia, în 1516. În accepția dată de Machiavelli și contemporanii săi, cuvântul stat are la origine termenul latin status. În documentele de cancelarie cuvântul status era folosit în mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a fost dat de Vladislav
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a fost dat de Vladislav, domnitorul Țării Românești la 20 ianuarie 1368, prin care a instituit o serie de privilegii negustorilor brașoveni. Machiavelli atribuie termenului de stat și accepția de organizare a unui teritoriu dobândit de un principe cuceritor, pe care îl alipește unui principat preexistent. Noțiunea de stat, ca formă instituțională de organizare și exercitare a puterii politice, s-a desprins din noțiunea de regimen (a guverna). În
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
oamenilor au fost și sunt sau republici sau principate” - Machiavelli, Principele, Editura Minerva, București, 1995, p. 4. footnote>. Contemporan cu Machiavelli, Thomas Morus scrie lucrarea Despre cea mai bună întocmire a Statului și despre noua insulă Utopia, în 1516. În accepția dată de Machiavelli și contemporanii săi, cuvântul stat are la origine termenul latin status. În documentele de cancelarie cuvântul status era folosit în mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a fost dat de Vladislav
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
mod curent, dar în înțelesul de stare socială. Un astfel de document a fost dat de Vladislav, domnitorul Țării Românești la 20 ianuarie 1368, prin care a instituit o serie de privilegii negustorilor brașoveni. Machiavelli atribuie termenului de stat și accepția de organizare a unui teritoriu dobândit de un principe cuceritor, pe care îl alipește unui principat preexistent. Noțiunea de stat, ca formă instituțională de organizare și exercitare a puterii politice, s-a desprins din noțiunea de regimen (a guverna). În
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
-și va mai putea îndeplini obiectivul de a asigura reflectarea unei imagini fidele a realității; spre deosebire de părerile anterioare, pentru B. Rybaud-Turillo și R.Teller (1997) apariția contabilității creative pare să rezulte dintr-o evoluție a științelor de gestiune, deoarece în accepția acestor autori contabilitatea creativă este un instrument de ameliorare a situațiilor financiare, „fiind o consecință a ingineriilor financiare și fiscale” și reprezintă cu siguranță o evoluție logică și firească în practica profesio niștilor contabili<footnote Rybaud-Turillo B., Teller R., „Comptabilité
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
de faptul că economia are tentația de a impune ca formulă de testare a validității măsurarea. Acest lucru pare să fie un fel de reflex înnăscut deoarece, la origini, a apărut ca știință amprentată de materialism. Măsurarea însă este, în accepția teoreticienilor economiști, o metodă de a evalua cantitativul, fie că acesta caracterizează consecințele proceselor economice, inclusiv în forma lui cea mai dragă, avuția, fie că este o chestiune ce redă constituția mecanismului pieței. Este vorba despre o viziune restrictivă, oricum
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
deja afirma că este echivalent cu cel de plăcere. Bailly ne învață că charis și hedone se suprapun în cele mai multe cazuri și că au aceeași semnificație. Așa este la Sofocle, la Platon - Gorgias și Sofistul -, dar și la Plutarh. În accepția senzuală și sexuală, Homer (în Iliada), Xenofon și Platon confirmă această teză. Greu, în acest caz, să descurcăm ițele unei trame în care hedonismul și eudemonismul se confundă... Pe de altă parte, frumusețea pe care o are în vedere același
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
bună dispoziție, precum și la sănătate morală. Nu departe se află absența tulburărilor, armonia interioară, echilibrul, starea de bine, congruența, liniștea sufletească, fericirea. Toate traducerile se mișcă în aceste ape și confirmă eudemonismul și hedonismul poziției abderitane. Tăria sufletească - o altă accepție posibilă - la care îndeamnă Democrit definește de fapt plăcerea subtilă a relației cu sine a unui individ care nu se teme de nimic și poate, prin urmare, într-o indiferență absolută față de legi, să nu asculte decât de sine și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
plimba ca un peripatetician sau a fi socratizat (ceea ce corespunde exact contrariului unei povești de iubire platonică): iată tot atâtea ocazii de a da naștere la judecăți greșite, contradicții și interpretări eronate. Pentru cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littré adăuga chiar
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littré adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. În toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, adesea ezităm să le recunoaștem sofiștilor calitatea de filosofi și vorbim de gânditori sau de retori - tot atâtea moduri de a cauționa notița redactată sub ochii lui Platon, care-i privește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
deda plăcerilor. Nu ni se spune care erau aceste plăceri, dar portretul prinde să se contureze... Practicianul amator de plăceri este dublat de un teoretician în stil sofist. Prodicos este considerat într-adevăr ca excelând în definiții, în lucrul asupra accepțiilor verbale. Trata cu mare atenție tot ce avea legătură cu coincidențele între ceea ce modernitatea numește semnificanți și semnificați. Posteritatea păstrează unul dintre obiectele reflecției sale, și este vorba de... plăcere. Pe care el o împarte în sensuri multiple, cărora face
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
implicarea majoră a statului, iar contul de rezultate fiind preferat În economiile finanțate prin contribuția capitalului privat. 3.1.2. Bilanțul - sursă de informații pentru analiza poziției financiare a Întreprinderii Literatura de specialitate a dat conceptului de patrimoniu mai multe accepții, dintre care, mai des utilizată este cea economico juridică, potrivit căreia patrimoniul reprezintă ansamblul bunurilor, drepturilor și obligațiilor care caracterizează situația unei unități patrimoniale la un moment dat. Patrimoniul unei entități organizaționale care desfășoară o activitate economico-socială, denumită generic entitate
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
temporare. Ei evidențiază capacitatea Întreprinderii de a face față termenelor de plată, respectiv, ilustrează capacitatea de transformare a activelor sale În disponibilități sau pur și simplu reflectă averea Întreprinderii, patrimoniul său net. 3.4.1. Analiza fondului de rulment În accepția financiară și funcțională, fondul de rulment este definit ca reprezentând excedentul capitalurilor permanente/stabile În raport cu angajările durabile, având ca destinație finanțarea unei părți din activele circulante/ciclice. 3.4.1.1. Accepția patrimonială Fondul de rulment este un element de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
3.4.1. Analiza fondului de rulment În accepția financiară și funcțională, fondul de rulment este definit ca reprezentând excedentul capitalurilor permanente/stabile În raport cu angajările durabile, având ca destinație finanțarea unei părți din activele circulante/ciclice. 3.4.1.1. Accepția patrimonială Fondul de rulment este un element de pasiv care exprimă lichiditatea unei entități economice În mărimi absolute. Altfel spus, Într-o abordare patrimonială, fondul de rulment reprezintă nivelul surselor permanente utilizate pentru finanțarea activelor circulante. Din punct de vedere
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
și lung) - Active imobilizate; b) Utilizând informațiile din partea inferioară a bilanțului financiar, fondul de rulment patrimonial se calculează ca diferență Între activele circulante (AC) și datoriile totale pe termen scurt (DTS): FRP = Active circulante - Datorii pe termen scurt. În această accepție, fondul de rulment evidențiază surplusul de active circulante În raport cu datoriile temporare sau, altfel spus, partea activelor circulante nefinanțate prin datorii pe termen scurt. Determinarea fondului de rulment prin cele două modalități evidențiază două aspecte complementare ale aceluiași indicator: stabilirea mărimii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
se calculează ca diferență Între fondul de rulment total și cel propriu. Indiferent de modul de calcul și de proveniență, fondul de rulment este destinat măsurării, la nivelul Întreprinderii, a gradului de lichiditate și de solvabilitate. 3.4.1.2. Accepția funcțională Mult mai frecvent utilizat În lucrările de specialitate este indicatorul fondul de rulment net global (FRNG), determinat și analizat În accepția funcțională. Fondul de rulment net global este definit ca reprezentând acea parte a resurselor aciclice (stabile) alocată finanțării
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
rulment este destinat măsurării, la nivelul Întreprinderii, a gradului de lichiditate și de solvabilitate. 3.4.1.2. Accepția funcțională Mult mai frecvent utilizat În lucrările de specialitate este indicatorul fondul de rulment net global (FRNG), determinat și analizat În accepția funcțională. Fondul de rulment net global este definit ca reprezentând acea parte a resurselor aciclice (stabile) alocată finanțării activelor ciclice (temporare). Având În vedere faptul că bilanțul funcțional este structurat În funcție de ciclurile de operațiuni, modalitățile de calcul al fondului de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
are grad mare de structurare tematică și, în mod ideal, se desfășoară conform unui protocol de interacțiune mai mult sau mai puțin formalizat. Discuția are de obicei caracter formal și este constrânsă lexical și gramatical: apar termeni de specialitate (cu accepții tehnice diferite de cele din limba curentă, circumscriși unor câmpuri lexico-semantice particulare), structuri sintactice fixe, recurente (Ce doriți?; Pe agenda întâlnirii de azi avem următoarele puncte... etc.); formule de adresare specifice, incluzând titluri științifice/academice (domnule director, domnule profesor etc.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ești ândrăgostit? B: puțin. A: de CINE horihahaha: B: ((rîde)) vreau să spun că ești un SUPERtip. A: stai că se schimbă placa. B: [extraordinar. A: ((își drege vocea)) sofia! B: da. II. CULTURA Definiția antropologică a culturii Există două accepții de bază ale termenului cultură: 1. totalitatea operelor de artă create de o comunitate umană (literatură, muzică, pictură, sculptură etc.) și, în mod particular, cunoștințele unui individ în legătură cu acestea; 2. sumă a valorilor, a normelor, a instituțiilor, a artefactelor specifice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
expresii lingvistice, stiluri de comunicare etc.), adică o civilizație determinată împreună cu toate formele ei de manifestare. Pe scurt, cultura este o structură de semnificații transmisă istoric „... an historically transmitted pattern of meanings...” - Geertz, 1973, p. 89). Cea de a doua accepție o include pe prima și corespunde definiției antropologice a culturii, la care ne vom raporta în cele ce urmează. Vom vorbi deci despre cultura română, cultura franceză, cultura japoneză, cultura americană etc. Geert Hofltede, unul dintre teoreticienii comunicării interculturale, reprezenta
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosesc în diverse ocazii pentru a-și configura și organiza viața socială. Folosim termenul cultural având în vedere credințele și valorile pe care oamenii le împărtășesc în viața publică pentru a-și defini identitatea și apartenența; folosim termenul discurs cu accepția lui pragmatică de practici de expresie folosite în situații sociale specifice: prin termeni și teme ne referim la cuvintele propriu-zise, enunțurile și imaginile (verbale și nonverbale) pe care le folosesc oamenii, precum și la domeniile de semnificații pe care acestea le
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
instituțională și informațională. Inhibiția de „a vorbi în clasă” orientează evaluarea spre forme de comunicare scrise, în defavoarea celor orale. 2.6.4. Politețe și impolitețe comunicativă Cultura favorizează anumite strategii ale politeții, care configurează în mod particular interacțiunea verbală. În accepție pragmatică, politețea desemnează ansamblul strategiilor comunicative care guvernează comportamentul interacțional al indivizilor, ansamblul opțiunilor comunicative de care dispun vorbitorii pentru a menține relații armonioase în societate. În comunicare indivizii își negociază imaginea publică pozitivă sau negativă prin activități discursive care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]