1,030 matches
-
N.) Cursuri Casa de Cultură a Municipiului Timișoara organizează din 17 martie, în cadrul Universității Populare, o nouă sesiune de cursuri: engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, informatică, depanare TV, inițiere artistică în interpretarea muzicii populare la instrumente tradiționale (taragot, clarinet, saxofon, acordeon, contrabas), ore de dans sportiv și de societate. Înscrieri - de luni până vineri între orele 9-16 la Sala Lira (str. Miron Costin nr. 2, tel. 191 526). ( S. P.) Pestă porcină Al doilea focar de pestă porcină din județul nostru
Agenda2003-10-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280773_a_282102]
-
să se facă distincția, la ICR, dintre acțiuni punctuale și proiecte și programe. Iau ca exemplu ceea ce a făcut, în prima jumătate a anului trecut, un institut cultural român dintr-o capitală europeană, potrivit propriului raport publicat: seară muzicală cu acordeon, prezentarea unui film documentar, întâlnire cu actori aflați în trecere, concert cu tulnicărese, seară de poezie, conferința unui doctorand, discuții despre biserica din oraș, câteva ore de limba română, o evocare istorică, o expoziție de pictură, concertul unui quartet și
Andrei Marga despre câteva chestiuni practice la ICR () [Corola-journal/Journalistic/81047_a_82372]
-
și-au adus aportul și Marilena Panțîru și chiar solista Liliana Savu Badea. La înregistrarea albumului, ea a fost acompaniată de George Jorz (trompetă), Silviu Drăgan (fluier), Grigore Merceanu (fluier), Cristi Bălteanu (viori și violă), Mircea Ardeleanu (țambal), Cristi Stanca (acordeon), Petrică Anton (contrabas). Azi elev, mâine vedetă l Cu Școala Populară de Arte La Școala Populară de Arte Timișoara au început pregătirile pentru un nou și dens an de studiu, perfecționare și educare a aptitudinilor artistice, sportive, practice. Paleta largă
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
brațele unei cruci din același lemn. Iar cheia... Nu semăna cu nici o altă cheie din sutele văzute într-o viață de om. Era ca o minusculă furcă cu două brațe. Dincolo de ușă: grilajul ce se deschidea strângându-se ca un acordeon. Iar înăuntru: mirosul de lemn de nuc amestecat cu cel de vaselină ce impregna cablul de sârmă împletită de care atârna această cușcă elegantă. Pe o plăcuță de aramă țintuită deasupra butoanelor din ebonită verde, un semn nemaivăzut: &, urmat de
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
Scămoșilă. Mai ales că telefonista, muiere zăpăcită și ea, nervoasă de-atîta zbîrnîială-n ureche, se șoptea prin sat că-i mai încurcă și dînsa. Cert e că a plecat doar cu unul! Așa că a venit celălalt în locul lui. Cînta doar la acordeon! Oricum, pentru mine Frații Mihăiescu au rămas cam ca frații Grimm în memorie! * Uitasem să spun că un alt rezultat al extrasului de splină, a fost și acela că, exaltat, Scămoșilă stătea mai mult prin copaci, încercînd, c-o inconștiență
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
taică-tu (a! n-ai tată); jeluie-te lui maică-ta (a!, n-ai mamă); că-i fi fiind orfelin, acușica, tălică; iote dom'le ce mazagazdron duios!? Bine-bine, înfiorează-ți Iubita Ideală la mațul subțire al simțirii. Desfundă-ți acordeonul de trei metri și cîntă-i epileptic, aiurea-n tramvai, știi tu, la o margine de rai...
Îngerul mototolit (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14871_a_16196]
-
geam se desfac neverosimil de serioase și subțiri, strecurînd cu trei petale lila iluzia că-i încă bine, da, e normal, învăluitor de banal... și-ți vine chiar să fredonezi sau să cînți la muzicuța cu butoane, ba nu!, la acordeon (e mai convingător manșonul ăsta ambiguu, dilatîndu-se și comprimîndu-se în toiul dorurilor grave), sau la orgă... a fost și este... Neliniștit, încercam să descriu liniștea. Nu reușeam. Luam pastile cît bolovanul (cel șlefuit de apă-n rîuri, în pîrîuri de
Murmuram o poveste de dragoste by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15216_a_16541]
-
și cîte alte minuni ce nu s-au mai putut ivi. Stai Stai dimineața și seara și din nou dimineața ghemuit cum un telefon o vecină vorbind despre bluze hipotensoare și iepuri plușați radioul vorbind despre alegeri transatlantice pedofili un acordeon vorbind despre nimic stai dimineața și seara și din nou dimineața ghemuit cum un telefon stai așa cum ai stat toată viața. Despre real Realul e mereu incomplet mereu îi lipsește cîte ceva ba un nasture ba o vrabie ba un
Gheorghe Grigurcu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10387_a_11712]
-
sau într-o contopire severă a sufletelor. ca o rugăciune. un amor ca în romanțurile medievale, naive, vechi, destrămate pe jumătate, terminate, ruinate în proză. imposibil de descris, ci doar, nostalgic, de cîntat. de îngînat. de fredonat. de acompaniat cu acordeonul cu o mie și unul de bași sau cu muzicuța cu butoane, spre seară, pe o veranda pustie. Chestia-i că a fost deocamdată ca niciodată! Nedezmințit!!! Ce vă miră? Nu-i de-ajuns?
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
cu o sticlă în fereastra unui compartiment, făcînd-o țăndări, după care mai mulți bărbați năvăliră înăuntru unul peste altul, obligîndu-i pe intruși să se refugieze pe culoar, îngroziți. Ultimul care se urcă în compartiment pe fereastră era un țigan cu acordeonul, slab, chioșpaliu și fără dinți în gură. Navetiștii beau țuică dintr-o sticlă de-un kil și chiuiau; cîțiva dintre ei jucau șeptic. - Cîntă, mă! urlă unul, și lăutarul umplu imediat burduful acordeonului cu aer. Cîntă-mi «Maria, Maria», că spăl
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
compartiment pe fereastră era un țigan cu acordeonul, slab, chioșpaliu și fără dinți în gură. Navetiștii beau țuică dintr-o sticlă de-un kil și chiuiau; cîțiva dintre ei jucau șeptic. - Cîntă, mă! urlă unul, și lăutarul umplu imediat burduful acordeonului cu aer. Cîntă-mi «Maria, Maria», că spăl briceagu-n tine. De la ce nuntă vii? - De la niște adventiști din Ciocănești. - Zi-l pă-ăla cu emoragia. - Îl zic." (Balanța, București, Cartea Românească, 1985, pp. 42-43) Dacă există o "rețetă" a (construcției) personajelor
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
cale... sau îl prinzi în mînă, Ștergîndu-i praful parfumat de Dumnezeu. Mi-e sufletul din ce în ce mai greu, Trist atîrnînd ca o perdea în geam, Luîndu-mi și lumina ce-o mai am. De-aceea îngerii, pe toți, îi caut, Ademenindu-i la acordeon, la flaut, La muzicuța cu buton, la clavecin, În dimineața-n care mă închin, Îngenunchind, la trupul tău divin De alb...
Nu e flutur viața mea... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7991_a_9316]
-
un oboi contrabas, ca o coloană fără sfârșit, al lui Christoph Delusse, fagoturi ca niște șerpi uriași, viele hibride la care nu ști dacă trebuie să sufli, să tastezi sau să-i ciupești strunele, fosile vii ale clarinetului, trompetei ori acordeonului, un octobas cât o grămadă compată de contrabași, construit de Jean Baptiste Vuillaume, și câte și mai câte. Bunăoară, o istorie a semiografiei muzicale de la momentul notației neumatice și al tabulaturilor, până la notația modernă, proporțională. Se vede însă că istoria
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
străduțe înguste-înguste, tot atît de bine culoare meschine din interioarele locuințelor protagoniștilor. Scena devine brusc mult prea mică atunci cînd cei cinci pretendenți intră cîntînd la cîte un instrument muzical, folosit ca ultimă armă de seducție - fluier, chitară, cinel, trombon, acordeon. Formează ad-hoc o mică orchestră, un cvintet ce interpretează o serenadă, o modalitate, alta (a cîta?) de a o cîștiga pe nehotărîta Agafia Tihonovna. Inocentă, seducătoare și chiar îndrăgostită de toți cei cinci bărbați. Dar numai unul îi poate fi
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
strofa tradusă din malaeziană: „Și ce n’était pour leș étoiles / La lune monterait-elle ainsi / Et și ce n’était pas pour țoi / Serais-je venus jusqu’ici”; * singurii care mai cânta prin Paris câte un frehel sau vreo canțoneta la acordeon sunt țiganii români; din cauza faptului că au ajuns să-i agaseze pe francezi se dau spanioli și vorbesc numai cu Òla și cu Muchas gracias; i-am auzit cântând în stația de metrou Tuileries „Hai vino iar în gară noastră
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
dau spanioli și vorbesc numai cu Òla și cu Muchas gracias; i-am auzit cântând în stația de metrou Tuileries „Hai vino iar în gară noastră mică” și „L’été indien”; după ce a executat excelent o Fugă de Bach la acordeon, l-am ascultat pe un țigănuș de 11-12 ani explicandu-i une doamne, într-o franceză onorabilă, principiul acordeonului; * dar i-am auzit și certandu-se în gura mare, cu înjurăturile neaoșe aferente, care să ia traseul Charles de Gaulle-Étoile
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
Tuileries „Hai vino iar în gară noastră mică” și „L’été indien”; după ce a executat excelent o Fugă de Bach la acordeon, l-am ascultat pe un țigănuș de 11-12 ani explicandu-i une doamne, într-o franceză onorabilă, principiul acordeonului; * dar i-am auzit și certandu-se în gura mare, cu înjurăturile neaoșe aferente, care să ia traseul Charles de Gaulle-Étoile și care Bastilia; * orice francez care merge cu metroul mai mult de trei stații scoate din geantă o carte
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
cunoașterea, medicii francezi fiind și ei în măsură și dornici să furnizeze informații complementare în domeniile (arheologie, muzică, istorie, pictură, filosofie, diverse ramuri ale științei) care-i pasionează. Muzică: la români, rolul de „pian cu bretele” jucat la francezi de acordeon, revine țambalului, Liszt l-a înnobilat, Debussy, Boulez, Zappa l-au folosit și ei, a intrat în banda sonoră a filmului Stăpânul inelelor, acum se predă la Conservatorul din Strassbourg. Hidedeaua cu tolcer din Crișana, aidoma cu vioara cu pâlnie
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
talente. Cei peste 650 de elevi deja existenți ai școlii beneficiază, în cadrul celor 32 de specialități artistice, de o pregătire solidă, asigurată de dascăli bine pregătiți și cu multă experiență. Pe lângă consacratele clase de canto (muzică populară, ușoară sau clasică), acordeon, pian, vioară, orgă electronică, taragot, saxofon, flaut, trompetă, chitară, percuție, pictură, grafică, sculptură, design vestimentar, artă fotografică, actorie, sound-design, dans popular, balet pentru copii, în acest an Școala Populară de arte oferă și câteva specializări noi, între care nai, țambal
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
nu mai cîntase niciodată în altă parte, ba valțuri, ba de-ale noastre, ba de la oraș, ba cîntece de jale. Fotache știa și cîteva cîntece rusești, că trăise pînă pe la zece ani la Cernăuți și acolo și învățase să mînuiască acordeonul și vioara. Tot umblînd pe la nunți, pe la botezuri, pe la înmormîntări Fotache învățase că dacă vrei să mulțumești lumea, trebuie să-i spui exact ce vrea ea să asculte. Așa că pe dată a mirosit cam ce trebuie să le spună celor
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
rămîne prin preajmă, să spioneze obiectivul. Nu i-au plătit nimic, dar asta nu-l deranja pe Fotache, trăise într-o lume la care nici nu visase vreodată. Imaginea doamnei Ana îl încălzea la inimă, tot drumul pînă acasă, cu acordeonul pe umăr și cu vioara în mînă își imagină că dînsa l-ar fi oprit acolo, că i-ar fi băgat mîna pe sub surtucul său de lînă, că l-ar fi mîngîiat pe spate, pe gît, pe frunte. Ajunse acasă
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
tu nu fi vicleană, C-ai să dai la Domnul samă, Că pofta dușmanilor, Taie drumul lui Igor, Și-n sufletul chiaburilor Coace buba urilor Și-n unirea din popor Jalea și pieirea lor. Hanăă, Hanăă...! Seara Fotache, înarmat cu acordeonul și cu vioara s-a prezentat la poarta sanatoriului și a fost întîmpinat de unul dintre gardieni, de Cozorici Grigore. Acesta l-a somat de departe și l-a oprit la cîteva sute de metri de intrare. Deși îl cunoștea
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
l-a oprit la cîteva sute de metri de intrare. Deși îl cunoștea pe Fotache, că îi cîntase la nuntă, Cozorici Grigore îl întrebă de nume ca și cum atunci l-ar fi văzut prima dată, îl percheziționă, îl puse să desfacă acordeonul, să scuture vioara. Nu era nimic suspect înăuntru, Fotache ieșise bine la control. Numai că nu mai era așteptat înăuntru, tovarășa Ana dăduse ordin să nu fie deranjată de absolut nimeni, că lucra, avea ceva urgent de rezolvat. Cu atît
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
i-au jucat-o de schelălăia sărmana ca un motan spînzurat de coadă. Unul a apucat-o apoi de partea mai subțire și icnind a aruncat-o într-un copac, unde a și rămas agățată. Și apoi i-au împuns acordeonul cu baioneta de la armă, încît bietul instrument gemu ca un porc înjunghiat, dîndu-și suflarea pe un sunet gros, de do de jos. De foarte jos. Iar pe Fotache l-au îmbrîncit pînă cînd i-au pîrîit oasele și i-au
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
nunți sau la botezuri. Cu gura nu era de ajuns, iar la drîmbă cînta așa, una, două piese, de amuzament, dar nimeni nu mai juca după solz de pește sau după cîntecele pițigăiate îngînate la frunză. Să-și cumpere un acordeon, nu avea bani, că dacă l-ar întîlni pe domnul Igor, acesta cu siguranță i-ar da cele două, trei sute de ruble promise și și-ar cumpăra cel mai al naibii acordeon, să cînte singur, nu alta. Din om iubit
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]