1,280 matches
-
o acțiune precisă (votul), obiectul acțiunii (persoane sau partide), momentul votării și contextul (aici asimilabil cu felul alegerii și situației în care are loc). 2. Factorii de personalitate vizează variabile precum aptitudinile și capacitățile fizice și intelectuale, nivelul general de activism al individului, ca și procesele cognitive implicate în decizia de a acționa într-un fel sau altul. Cineva cu o puternică adeziune de gândire și afecțiune față de un partid politic sau alt tip de organizație, dacă nu are suficientă energie
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în decizia de a acționa într-un fel sau altul. Cineva cu o puternică adeziune de gândire și afecțiune față de un partid politic sau alt tip de organizație, dacă nu are suficientă energie fizică și, mai ales, intelectuală (nivel de activism general), nu va transpune atitudinea sa în planul acțiunii propriu-zise la cote înalte. Un individ, activ în general, e foarte probabil că va acționa în mai mare măsură conform atitudinilor sale decât unul apatic. Procesele cognitive se referă cu precădere
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
clasei. Exersarea rolurilor se soldează, de asemenea, cu întărirea unor calități morale (răbdare și tenacitate, respect pentru alții, stăpânirea de sine, autocontrolul) și cu dobândirea unor deprinderi legate de îndeplinirea unor funcții și responsabilități sociale. În sens mai larg, cultivă activismul, inițiativa și spiritul de răspundere, înlesnește efortul individului de a-și asuma roluri socialculturale, în cadrul grupului, transferabile ulterior în viața social -profesională [3]. Obiective urmărite prin metoda dramatizării: Dezvoltarea capacității interpretative și imaginative. Dezvoltarea spiritului de echipă și de colaborare
Caleidoscop by Gabriela Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93490]
-
pe care le aveam, dar și implicarea în activitățile ASC. S.B.: Au introdus mai mulți itemi. D.T.: O altă noutate pentru mine a fost aceea că nu aveam aprobarea ASC-ului pentru cele cincizeci de sutimi care se dădeau pentru activism și de acest fapt mi-am dat seama când am văzut listele afișate. Pe o listă separată erau trecute cele cincizeci de sutimi în dreptul celor care aveau aprobarea ASC. Vă dați seama ce scandal politico-academic a avut loc acolo, în
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
o cameră la căsătoriți în T5. Acolo s-a născut Carla. Chiar eram vecini la etajul 4. Eu de atunci îi știu și pe Ioan, și pe soția lui. Chiar ne vizitam. S. B.: Ca activist cum era? D. T.: Activismul lui a fost pe zona presei mai mult. Bun, apare și ca responsabil cu activitate politico-ideologică, de propagandă. El fiind așa, mai îndoctrinat cu logica, formalismul și rigorismul logic. S. B.: Și cu ideologia comunistă era el. D. T.: Cred
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dintre marile puteri (mai ales a celor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică) oferă explicația fundamentală pentru modestele acțiuni ale acestora în perioada confruntării bipolare. Sfârșitul Războiului Rece a adus însă o nouă perioadă de entuziasm la nivel internațional, de unde și activismul ONU în anii '90, implicare vizibilă mai ales începând cu Războiul din Golf. În ultimul deceniu al secolului XX, lumea a fost martoră la cea mai importantă aplicare a principiului securității colective, prin intervenția armată a Națiunilor Unite împotriva unui
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1521]
-
depresiune devastatoare, iar în America a reușit să depășească criza. Alții spun că nu a schimbat mare lucru și că episoadele critice se pot repeta. Istoria nu s-a decis încă asupra isprăvilor celui mai puternic bancher din lume. Rămîn activismul său deosebit și transparența de care a dat dovadă, spre deosebire de predecesori. A avîntat însă corabia în ape necunoscute și neexplorate pînă acum, prin politici atipice și riscante. Dar, la o situație excepțională, se spune că se răspunde cu măsuri excepționale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mult, s-a tras și în poză cu vinovatul principal Ianukovici și a postat poza pe net. În rest, presa ce mai dezbate; politicul și diplomația românească, ca și serviciile îmi par anemice, exact unde li se cerea mai mult activism: în desfășurările din țara cu care avem cea mai lungă frontieră (650 km). Sper că diplomația românească ia notițe de la Sikorski. Pe lîngă bietul Corlățean, lady Ashton e Ștefan cel Mare. S-au stabilit alegeri anticipate, dar eu cred că
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
bugetară / 72 O procedură legislativă complexă și un parlament slab / 74 Capitolul 4 Politica executivă / 77 Factorii determinanți ai puterilor discreționare ale Comisiei / 79 Formele de control ale Comisiei / 83 Un executiv puțin responsabil / 90 Capitolul 5 Politica judiciară / 95 Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub control? / 98 Teorii politice despre Curtea de Justiție / 99 Curtea de Justiție, Ulise și sirenele / 104 Activistă da, dar în serviciul Majestății Sale / 106 Capitolul 6 Politica monetară și fiscală / 113 Banca Centrală
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
atât de multă putere? Care este puterea Parlamentului European în procedura legislativă? Cum se poate măsura această putere? De ce Parlamentul și Consiliul deleagă puteri executive Comisiei? Cum poate să evite legislativul devierea Comisiei de la mandat? Practică Curtea de Justiție un activism judiciar? Este Banca Centrală Europeană cu adevărat independentă? De ce, chiar dacă mai multe țări au încălcat Pactul de Stabilitate, niciodată nu s-au impus amenzi? De ce inflația este atât de mare și ipotecile atât de scumpe? Cât despre capitolele 7 și
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cetățenii Franței și Olandei l-au respins prin referendum. În acest capitol, vom încerca să analizăm implicațiile acestor cazuri în procesul de construcție europeană și cum, prin deciziile sale polemice, Curtea și-ar fi putut depăși funcțiile jurisdicționale, intrând în activism judiciar. De asemenea, vom încerca să aflăm în ce măsură contribuția Curții la integrarea europeană a fost prevăzută de către guvernele semnatare ale tratatelor sau dacă a reprezentat vreo consecință neprevăzută în momentul semnării lor. Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
fi putut depăși funcțiile jurisdicționale, intrând în activism judiciar. De asemenea, vom încerca să aflăm în ce măsură contribuția Curții la integrarea europeană a fost prevăzută de către guvernele semnatare ale tratatelor sau dacă a reprezentat vreo consecință neprevăzută în momentul semnării lor. Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub control? Hjalte Rasmussen a fost unul dintre primii academicieni care au denunțat activismul judiciar al Curții Europene de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
europeană a fost prevăzută de către guvernele semnatare ale tratatelor sau dacă a reprezentat vreo consecință neprevăzută în momentul semnării lor. Activism judiciar: este Curtea de Justiție scapată de sub control? Hjalte Rasmussen a fost unul dintre primii academicieni care au denunțat activismul judiciar al Curții Europene de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice (1986), Rasmussen acceptă elaborarea politicilor ca fiind o funcție normală și legitimă a tribunalelor constituționale. Acest activism judiciar nu trebuie
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
care au denunțat activismul judiciar al Curții Europene de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice (1986), Rasmussen acceptă elaborarea politicilor ca fiind o funcție normală și legitimă a tribunalelor constituționale. Acest activism judiciar nu trebuie, totuși, să fie nelimitat. Activismul judiciar nu trebuie dus până la punctul în care să genereze o opoziție politică importantă pentru că, fără puterea bugetară sau puterea executivă, tribunalele sunt prea slabe pentru a rezista cu succes unei astfel
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de Justiție. În lucrarea sa On the Law and Policy of the European Court of Justice (1986), Rasmussen acceptă elaborarea politicilor ca fiind o funcție normală și legitimă a tribunalelor constituționale. Acest activism judiciar nu trebuie, totuși, să fie nelimitat. Activismul judiciar nu trebuie dus până la punctul în care să genereze o opoziție politică importantă pentru că, fără puterea bugetară sau puterea executivă, tribunalele sunt prea slabe pentru a rezista cu succes unei astfel de opoziții. După aceea, argumenteză că în timpul anilor
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
din punct de vedere judiciar în înfăptuirea legală a valorilor integrării europene, umplând în special golul lăsat de incapacitatea altor instituții comunitare, în particular a Consiliului, de a avansa spre o integrare mai mare. Generând încă o oarecare opoziție, acest activism mergea pe aceași linie cu sentimentul pro-integrare extins în Europa la acea vreme. Totuși, la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980, exista un sentiment tot mai mare în favoarea conservării inițiativelor statelor membre, în special în fața serioaselor probleme economice din
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în fața serioaselor probleme economice din unele state membre. Exista, de asemenea, o percepție din ce în ce mai extinsă că Curtea de Justiție a susținut cu îndârjire o mai mare integrare în timp ce ignora sentimentele puternice care luptau împotriva unei astfel de unidimensionalități. Prin urmare, activismul Curții a atins la mijlocul anilor 1980 propriile sale limite iar în unele cazuri chiar le-a depășit, amenințând cu generarea unei opoziții atât de mari încât să submineze autoritatea Curții. Pe de altă parte, G. Federico Mancini, fost judecător al
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
propriile sale limite iar în unele cazuri chiar le-a depășit, amenințând cu generarea unei opoziții atât de mari încât să submineze autoritatea Curții. Pe de altă parte, G. Federico Mancini, fost judecător al Curții Europene de Justiție, neagă existența activismului judiciar. Mancini (1989) recunoaște că evoluția jurisprudenței Curții, începând cu anul 1957, s-ar putea rezuma la elaborarea unei constituții pentru Europa. Pentru acest autor, recunoașterea supremației dreptului comunitar ca și a efectului său direct nu a fost numai un
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
jurisprudența Curții sau au interpretat lucrurile în așa fel încât să facă să dispară divergențele de orice natură dintre dreptul comunitar și politica națională. Amenințarea cu astfel de metode extralegale din partea guvernelor naționale, încălcând deciziile CEJ, a contribuit la frânarea activismului acesteia. Totuși, multe din aceste căi ilegale au încetat să funcționeze odată cu apărarea tribunalelor naționale de jurisprudență Curții împotriva propriilor guverne naționale. Datorită sprijinului judiciar național în favoarea jurisprudenței CEJ, guvernele naționale s-au văzut obligate să răspundă astfel încât să poată
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
îndatoririle, indiferent de ce face celălalt. Rezultatul este că ambii le îndeplinesc și ambii au de câștigat din avantajele pieței unice (4m€). Activistă da, dar în serviciul Majestății Sale Conform dovezilor prezentate până acum, puțini ar putea să se îndoiască de activismul Curții de Justiție. Până și susținătorii interpretărilor juridice admit faptul că, prin doctrina ei de efect direct și supremație, Curtea a dus la bun sfârșit o constituționalizare implicită a tratatelor. Statele membre nu au fost capabile să formalizeze în scris
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Curtea a dus la bun sfârșit o constituționalizare implicită a tratatelor. Statele membre nu au fost capabile să formalizeze în scris constituționalizarea, de vreme ce proiectul de tratat constituțional a fost respins în referendumurile din 2005 de către cetățenii Franței și Olandei. Totuși, activismul judiciar este un fenomen perfect cunoscut, cu atât mai mult când vine vorba de tribunale ce pot fi asimilate de o curte constituțională. Nu se poate deci afirma că activismul Curții este o consecință neprevăzută a delegării de puteri judiciare
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în referendumurile din 2005 de către cetățenii Franței și Olandei. Totuși, activismul judiciar este un fenomen perfect cunoscut, cu atât mai mult când vine vorba de tribunale ce pot fi asimilate de o curte constituțională. Nu se poate deci afirma că activismul Curții este o consecință neprevăzută a delegării de puteri judiciare. De fapt, se poate afirma că CEJ este în slujba guvernelor naționale, care prin selecționarea judecătorilor ajung să controleze agenda ei politică. Astfel, primul lucru care atrage atenția este faptul
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de blocaj cu alte state, în cadrul Curții de Justiție alianța minimă de blocaj reprezintă o majoritate de state membre. De aceea, interpretările Curții Europene de Justiție sunt întotdeauna mai europeniste decât textul tratatelor aprobate de guvernele naționale. Graficul 5.1. Activismul Curții Europene de Justiție Sursă: Elaborare proprie. Graficul 5.1 reprezină preferințele unui Consiliu format din șapte guverne naționale care coincid cu cele ale unei Curți formate din șapte judecători. Conform metodei interguvernamentale, este nevoie de unanimitatea guvernelor naționale pentru ca
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
artelor plastice, muzicii, educației fizice etc. Acestea fac obiectul didacticilor de specialitate. În general, am căutat să aducem În atenție acele metode care favorizează mai mult „Întâlnirea” elevului cu materia de studiat, apropierea lui de cunoștințele de asimilat, care stimulează activismul și constructivismul intelectual al acestuia. Sau să facem loc unor metode pe care profesorul le resimte mai profund sau celor cu care acesta este mai puțin familiarizat, dar sunt de perspectivă. Desigur, cartea face elogiul unor metode, dar ea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nici la cel al acțiunii fizice, manuale, practice, ci acela care gândește, care depune un efort de reflecție personală, interioară și abstractă, care Întreprinde o acțiune mintală de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe. „Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material „activismului interior”, psihic, mintal, să devină un purtător al acestuia. Aceasta Înseamnă a privi predarea materiei ca o modalitate a stimulării și dezvoltării capacităților intelectuale (cognitiv-adiționale) și a proceselor și operațiilor ce
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]