3,107 matches
-
lui Lucrețiu Pătrășcanu, ministrul comunist al justiției (care avea să fie arestat și el în anul 1948 pentru naționalism și executat în anul 1954). Pe 9 decembrie anul 1947 lui Nichifor Crainic i se aduce la cunoștință noul act de acuzare, în care se vede acuzat de legionarism, fascism, hitlerism, rasism și ură de clasă, de instigare la război împotriva URSS și de colaborare cu Germania hitleristă. Nichifor Crainic întocmește un amplu „Memoriu” de răspuns (publicat în anul 1995), un adevărat
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
în care superficialitatea cu care se tratează anumite cazuri, ignorarea intenționată a unor probe existente și importante, a muncii unor oameni, din comoditate, din rea voință, tratarea cu indiferență a omului, a instituției pe care o reprezintă pot duce la acuzarea și chiar condamnarea unui nevinovat. La judecarea propunerii de arestare preventivă, totul a mers ca pe bandă: cu un procuror incompetent, un judecător la fel de incompetent și la fel de vinovat prin intrarea într-o sală de judecată fără a fi studiat dosarul
DESTINE ÎNTRETĂIATE PE O FRESCĂ DE VIAŢĂ FĂRĂ CULORI. de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343973_a_345302]
-
și cetățenilor ei și faptul că i se oferise șansa de a fi liber, la alegere cu Iisus din Nazaret, putea fi interpretat ca fiind un lucru defavorabil procuratorului. Cu alte cuvinte, el, Ponțiu Pilat putea fi pus ușor sub acuzare dacă s-ar fi dorit aceasta. Desigur obiceiul locului era ca de sărbătorile iudeilor să fie eliberat un condamnat, însă de ce tocmai Baraba fusese adus pe treptele pretoriului putea fi întrebarea? De ce tocmai un tâlhar care sfidase legea în cel
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]
-
dreptului la un proces echitabil, respectiv egalitatea armelor, care implică faptul că orice parte a unei proceduri trebuie să aibă posibilitatea să își prezinte punctul de vedere în condiții care să nu o dezavantajeze față de celelalte părți sau de acuzare. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil este acela că, în materie penală, toate elementele ce țin de procedură trebuie să se desfășoare într-o manieră contradictorie
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
Omului, care a statuat că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil este acela că, în materie penală, toate elementele ce țin de procedură trebuie să se desfășoare într-o manieră contradictorie, cu respectarea egalității de arme între acuzare și apărare. Dreptul la un proces în contradictoriu înseamnă, într-un caz penal, că atât procurorului, cât și inculpatului trebuie să li se ofere posibilitatea de a avea cunoștință de și de a putea aduce observații referitoare la toate probele
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
lămurirea tuturor împrejurărilor ce caracterizează fapta, respectiv persoana în raport cu care a fost emis actul de sesizare, poate necesita administrarea probelor din cursul urmăririi penale ori a unor probe noi, care să influențeze încadrarea juridică aplicabilă faptei reținute în acuzarea inculpatului, iar efectuarea cercetării judecătorești este subsumată în acest caz principiului general al aflării adevărului, care stă la baza legii procesuale penale, exercitarea de către inculpat a dreptului de a cere continuarea procesului penal, potrivit art. 18 din Codul penal
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
ar fi favorabilă inculpatului, legea nu permite promovarea acestuia. Or, într-o astfel de situație nu se poate admite că inculpatul are posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta punctul de vedere în condiții care să nu îl dezavantajeze față de acuzare. ... 6. Mai mult, se subliniază că scopul căii extraordinare de atac analizate este acela de a îndrepta erorile grave de drept comise odată cu judecarea apelului. Se susține că, în mod evident, situația în care în mod greșit nu s-
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
scop, în interesul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății. ... 20. Cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale, Curtea reține că aceasta constă în efectuarea actului procesual prevăzut de lege prin care se formulează învinuirea (acuzarea) împotriva unei persoane și se declanșează activitatea de tragere la răspundere penală a acesteia. Prin această activitate se naște raportul procesual penal fundamental dintre stat și făptuitor, iar suspectul devine inculpat (parte în procesul penal), urmând a fi adus în
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
de nepedepsire prevăzută la art. 273 alin. (3) teza întâi din Codul penal două momente procesuale în care situația juridică a făptuitorului se schimbă în una mai puțin favorabilă, prin restrângerea exercițiului libertății sale individuale sau prin punerea sa sub acuzare. Desigur, dispunerea măsurii preventive a reținerii sau punerea în mișcare a acțiunii penale trebuie să fie determinată de aspectele relatate de martorul mincinos, iar opțiunea legiuitorului de a oferi celor care declară în defavoarea suspectului sau a inculpatului avantajul de
DECIZIA nr. 457 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276943]
-
anonimi, arată că instanța de la Strasbourg a statuat că o hotărâre de condamnare nu se poate întemeia în măsură exclusivă sau determinantă pe declarațiile acestora, întrucât drepturile apărării, mai ales în componenta privitoare la posibilitatea de a interoga martorii acuzării, sunt prejudiciate prin imposibilitatea confruntării depline a acestor martori. ... 11. Apreciază că același neajuns există și în situația confruntării coinculpaților care formulează declarații acuzatoare, în privința acestora simpla facultate recunoscută de lege de a nu da declarații autoacuzatoare punând apărarea
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României) a reținut că, din punctul de vedere al modului de constatare, de acuzare și de sancționare, contravenționalul se asimilează penalului. Acest lucru înseamnă că tot ceea ce reglementează legea, din punct de vedere procedural, cu privire la acuzare și la prezumția de nevinovăție, printre altele, se aplică mutatis mutandis și în contravențional, aspect
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
Anghel împotriva României) a reținut că, din punctul de vedere al modului de constatare, de acuzare și de sancționare, contravenționalul se asimilează penalului. Acest lucru înseamnă că tot ceea ce reglementează legea, din punct de vedere procedural, cu privire la acuzare și la prezumția de nevinovăție, printre altele, se aplică mutatis mutandis și în contravențional, aspect care nu este satisfăcut prin normele criticate. În procedura reglementată de Legea nr. 554/2004, contravenienții nu beneficiază de prezumția de nevinovăție și de căile de
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
prin comiterea faptei care formează obiectul acțiunii penale [art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală]. Exercițiul acțiunii civile în cadrul procesului penal constituie un beneficiu procesual acordat victimei infracțiunii, de a valorifica toate elementele strânse de procuror în acuzare, precum și întregul cadru procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
libertăților fundamentale, ale art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și ale art. 6 paragraful 4 referitor la dreptul la informare cu privire la acuzare, din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în raport cu criticile formulate în prezenta cauză, relevantă este Decizia
DECIZIA nr. 616 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281946]
-
procedură penală, care privesc „evaluarea gravității faptei“, respectiv „modul și circumstanțele de producere a faptei“, de către judecător, în faza camerei preliminare, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei unor măsuri preventive, se ajunge la o poziționare a judecătorului de partea acuzării, obligându-l, astfel, să nu mai fie imparțial la momentul soluționării fondului cauzei. De asemenea, susține că evaluarea gravității faptei este un proces intelectiv ce trebuie să aibă loc la momentul individualizării pedepsei, nicidecum la momentul prelungirii unei măsuri preventive
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca persoana cercetată să fi săvârșit infracțiunea de care este acuzată. Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță ca cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare, nefiind necesar ca persoana să fie, într-un final, și acuzată sau trimisă în judecată. Scopul arestării este să se continue cercetările, urmând să se confirme sau să se infirme motivele care constituie temei al arestării. ... 9. Președinții celor două
DECIZIA nr. 615 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281945]
-
că de la momentul la care inculpatul a fost trimis în judecată până la momentul audierii martorilor a trecut un interval de 8 ani, iar asupra martorilor se fac presiuni astfel încât aceștia să declare lucruri care să susțină exclusiv acuzarea. ... 6. Tribunalul Argeș - Secția penală arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale
DECIZIA nr. 284 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290346]
-
că de la momentul la care inculpatul a fost trimis în judecată până la momentul audierii martorilor a trecut un interval de 8 ani, iar asupra martorilor se fac presiuni astfel încât aceștia să declare lucruri care să susțină exclusiv acuzarea. ... 13. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de soluționare a cererilor sale, elemente care nu pot fi convertite în
DECIZIA nr. 284 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290346]
-
cea corectă, întrucât învinuitul are un interes propriu în soluționarea cauzei penale, la fel ca investigatorii și colaboratorii care se regăsesc menționați în cuprinsul art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, aceștia din urmă reprezentând o anexă a acuzării și având un interes în procesul penal de a susține acuzarea. Se arată că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului face referire la martor stricto senso și la martori lato senso, din această din urmă categorie făcând parte și suspectul
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
penale, la fel ca investigatorii și colaboratorii care se regăsesc menționați în cuprinsul art. 103 alin. (3) din Codul de procedură penală, aceștia din urmă reprezentând o anexă a acuzării și având un interes în procesul penal de a susține acuzarea. Se arată că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului face referire la martor stricto senso și la martori lato senso, din această din urmă categorie făcând parte și suspectul și inculpatul, care, însă, având în vedere acuzarea, prioritizează calitățile de
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
de a susține acuzarea. Se arată că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului face referire la martor stricto senso și la martori lato senso, din această din urmă categorie făcând parte și suspectul și inculpatul, care, însă, având în vedere acuzarea, prioritizează calitățile de suspect și, respectiv, de inculpat. ... 4. În acest context, este invocată ipoteza juridică a unei cauze cu coinculpați, dintre care unul dorește să recunoască învinuirea în fața instanței și unul dorește să conteste probatoriul. În ipoteza în
DECIZIA nr. 370 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290581]
-
situația prevăzută prin textul criticat, părțile nu își pot formula propriile apărări, în cadrul unei proceduri contradictorii și orale, fiindu-le, astfel, încălcate dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Prevederile legale criticate încalcă principiul egalității armelor între acuzare și apărare, care presupune ca fiecare parte din procesul penal să își poată prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație defavorabilă în raport cu adversarul său. Or, lipsa dezbaterilor contradictorii din procedura de soluționare a
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
revizuire, fără citarea părților, cu participarea însă a procurorului. Așa fiind, Curtea, prin decizia anterior menționată, paragrafele 26-28, a reținut că un aspect fundamental al dreptului la un proces echitabil constă în caracterul contradictoriu al procedurii și egalitatea armelor între acuzare și apărare. Cât privește contradictorialitatea, Curtea a reținut că acest concept reprezintă dreptul fiecărei părți de a participa la prezentarea, argumentarea și dovedirea pretențiilor sau apărărilor sale, precum și dreptul de a discuta și combate susținerile și probele celeilalte părți
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
are loc ruperea echilibrului procesual. Așa fiind, în condițiile în care participarea procurorului în procedura anterior menționată este obligatorie, în vreme ce părțile nu sunt citate, exigențele unui proces echitabil sunt înfrânte, întrucât nu se respectă egalitatea de arme între acuzare și apărare. ... 26. Curtea constată că soluționarea, în cauzele penale, a recursului împotriva încheierii prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății ca urmare a sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene doar cu participarea procurorului plasează celelalte părți într-
DECIZIA nr. 219 din 10 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289809]
-
organului de urmărire penală și nu au valoarea unor constatări de specialitate în procesul penal. Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a apreciat că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art. 61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare“, organele enumerate în cuprinsul normei primind calitatea de „martori“ în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 4 iulie
DECIZIA nr. 80 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282041]