4,644 matches
-
un scop unic duce la deproblematizarea analizelor, la incapacitatea de a pune o serie de întrebări relevante specifice și a oferi răspunsuri pertinente. Conceptul ne asigură o „decupare” corectă a realului și generează și o „trăire în concepte”, o anumită adeziune și atitudini cognitive și, chiar, psihologice. Se spune că nomen est numen<footnote Bell, Daniel, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, Basic Books Inc, New York, 1973, p. 9. footnote>, adică acordarea unei denumiri realului este o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
manager și aspecte exterioare resurselor umane); sistemele de recompensă; sistemele de muncă (modul de relaționare dintre oameni, informație, activități și tehnologii); Modelul Guest a fost elaborat de David Guest în 1987 și are la bază alte patru caracteristici: integrarea strategică, adeziunea înaltă a salariaților față de organizație, flexibilitatea și adaptabilitatea superioară a forței de muncă, precum și calitatea superioară a forței de muncă. MODELE HARD Modelul Michigan, elaborat în 1984, îi tratează pe salariați ca pe un instrument în realizarea strategiei organizației, ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care formează adevărata realitate a organizației. „Resursele umane” nu sunt un „obiect” de utilizare, căci am văzut că exprimă viața oamenilor pe toate dimensiunile ei (din organizație și din afara ei). Strategiile managementului resurselor umane sunt proiecte de acțiune vizând câștigarea adeziunii membrilor unei organizații la obiectivele (scopurile) acesteia. Tocmai problematica scopurilor devine elementul central al unei strategii, imprimând o viziune asupra muncii, a omului în muncă, a omului în societate. Ce este, deci, strategia? Se pot da diverse definiții în raport
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
constă în a trata procesul de implementare a strategiei ca petrecându-se prin medierea activității întregului colectiv al unei organizații (și nu ca o acțiune realizabilă doar prin deciziile manageriale). Implementarea strategiei este un proces social complex implicând: 1) câștigarea adeziunii membrilor organizației; 2) formarea noilor abilități și cunoștințe necesare membrilor organizației; 3) atragerea oamenilor la realizarea practică a strategiei; 4) evitarea sau înfrângerea rezistenței față de schimbare. În procesul de realizare a strategiei, managementul resurselor umane devine „pârghia” principală de acțiune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
elaborează în conformitate cu o viziune (intențională) asupra sistemului de putere, ce drepturi și obligații vor avea diferitele categorii socio-profesionale. Ierarhiile posturilor exprimă „spațiul social” al raporturilor de putere, la un moment dat, pe care managementul se va baza în activitățile sale. Adeziunea la un sistem de posturi exprimă stadiul actual al relațiilor de putere reciprocă (M. Foucault<footnote „Prin dominare nu înțeleg faptul masiv al «unei» dominații globale a unuia asupra celorlalți, sau a unui grup asupra altuia, ci nenumărate forme de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
identitate și coeziune socială; generator de modele de comportament; instrument de securizare), conținutul specific (acțiuni referitoare la originea lumii naturale și sociale, timp Îndepărtat, personaje cu puteri fabuloase), atitudinea membrilor comunității față de acest conținut considerat adevărat și sacru (credința sau adeziunea nereflectată) și relațiile dintre mit și ritual (sau alte manifestări simbolice). Mitul povestește o istorie sacră; el relatează un eveniment care a avut loc În timpul primordial, În locul fabulos al Începuturilor ș...ț. Mitul este Întotdeauna o povestire a unei creații
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În familie sau meciul de fotbal), relativ codificate, având un suport corporal (verbal, gestual, postural), cu caracter mai mult sau mai puțin repetitiv, având o puternică Încărcătură simbolică pentru actorii lor și, de obicei, și pentru martori, Întemeiate pe o adeziune mentală, eventual neconștientizată, la valori legate de alegeri sociale considerate importante, având o eficacitate scontată care nu ține de o logică pur empirică, ce s-ar epuiza În instrumentalitatea tehnică a legăturii cauză-efect. (C. Rivière, 1997b, p. 102) Aceste definiții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
simbolurile sunt extraordinare sau obișnuite, dar folosite În moduri neobișnuite” (p. 7); d) ordinea: ritul este organizat, are Început și sfârșit; e) stil de prezentare evocativ: „Ritualurile colective au ca scop să stârnească atenția, cel puțin, sau să producă o adeziune față de ceva. Ceremoniile obțin acest lucru prin manevrări ale simbolurilor sau ale unor stimuli senzoriali” (p. 8); f) dimensiunea colectivă: ritul este un act social, care are o semnificație socială. G. Lewis (1980, pp. 11-14) se oprește la patru note
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ritul este performarea a ceva, pentru cineva. Ritul nu este niciodată inventat În momentul acțiunii sale, el este o acțiune În consens cu concepțiile preexistente”(p. 9); c) caracterul conștient: ritul este performat În mod voluntar, fiind Însoțit de o adeziune socială; d) caracterul non-instrumental (irațional): „În esență, așa-numitul element irațional din rit vine din faptul că ritul folosește o logică a semnelor, a Înțelesurilor și a moralei care este diferită de legile raționalității tehnice” (p. 12); e) caracterul non-recreațional
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
controlează și păstrează echilibrul grupului. În această familie ar intra următoarele subtipuri: 1. rituri de trecere care se referă la momentele majore de schimbare a statutului existențial și social (nașterea, inițierea adultă, căsătoria, moartea); 2. rituri de intensificare care asigură adeziunea oamenilor la normele și valorile sociale (slujbele religioase, ceremoniile politice); 3. tabuurile - riturile care definesc obligațiile ceremoniale și convențiile sociale (interdicții, riturile de curtoazie); 4. riturile de rebeliune care oferă forme ceremoniale de eliberare de tensiune și consumare simbolică a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alte cuvinte, magia este mai puțin un mod de a face ceva, cât un mod de a gândi ceva, este mai puțin un mod de a experimenta (empiric) eficiența unor substanțe, acțiuni și formule verbale, cât unul de a comunica adeziunea la un anumit sistem de reprezentări simbolice. Riturile magice presupun transformarea miraculoasă a unor obiecte banale sau a unor cuvinte și acte verbale În instrumente de exercitare a unei anumite puteri. Obiectele și formulele magice pot aparține În exclusivitate magicianului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de așa-numitele „vânători de vrăjitoare”, de la acuzațiile clasice de vrăjitorie până la epurările politice (acuzația de simpatii capitaliste - În sistemul comunist În ultimii ani ai perioadei staliniste - sau acuzația de pro-comunism - În procesele declanșate de senatorul McCarthy În SUA), precum și adeziunea maselor la asemenea opresiuni pot fi interpretate prin mecanismele simbolice ale „țapului ispășitor”. Dintr-un punct de vedere descriptiv (M. Bourdillion, 1980, pp. 11-17), tipologia sacrificiului ar cuprinde: a) sacrificiile calculate: acele acte politice, militare, economice, sportive sau cotidiene de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trăirilor culturale. Conștient de diluarea teoretică pe care o implica o asemenea lărgire, el a propus noțiunea de liminoid pentru a defini acele situații analoage interstițiului ritual, dar care nu mai comportă nici orizontul sacral, nici obligativitatea ceremonială și nici adeziunea mistică: Așa cum oamenii din triburi fac măști, se deghizează În monștri, agită diferite simboluri rituale, inversează sau parodiază realitatea profană prin mituri și povești, la fel genurile specifice divertismentului din societățile industriale, teatrul, poezia, romanul, baletul, filmul, sportul, muzica rock
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
politice și /sau intelectuale, reprezintă un instrument de legitimare a ordinii politice, prin fabricarea și impunerea unui „trecut” exemplar, capabil să legitimeze pretențiile acestora la supremație. Succesul lui depinde de abilitatea acestor grupuri de a obține, stimula și menține vie adeziunea populară, prin reprezentări simbolice În consens cu aspirațiile populare. Spre exemplu, mai multe studii (C. Amalvi, 1994; A. Corbin, 1994; J.R. Gillis, 1994; M. Ozouf, 1976; R. Sanson, 1976) au urmărit etapele prin care data de 14 iulie a fost
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de ani cu lideri politici locali și era bine-cunoscut oamenilor din regiune. Acum, el revenea atât ca președinte al Franței, cât și ca vechi camarad de luptă politică) și apoi pentru că, așa cum subliniază Marc Abélès, „ritul nu suscită, ci presupune adeziunea” (1990a, p. 132). Și orice vizită oficială funcționează după principiul procesiunii, astfel Încât centrul consacrator transmite puterea sa periferiei pe care o străbate. Acest fapt este o garanție a emoției și adeziunii la gesturile formalizate și arhicunoscute ale oricărei inaugurări: ea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
așa cum subliniază Marc Abélès, „ritul nu suscită, ci presupune adeziunea” (1990a, p. 132). Și orice vizită oficială funcționează după principiul procesiunii, astfel Încât centrul consacrator transmite puterea sa periferiei pe care o străbate. Acest fapt este o garanție a emoției și adeziunii la gesturile formalizate și arhicunoscute ale oricărei inaugurări: ea devine „inaugurarea noastră”, consacrată „pentru noi” de o figură care reprezintă centrul (religios sau/și politic), care performează ritualul, În acest moment și În acest loc, numai pentru publicul prezent și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o logică similară. Pornind de la modelul francez, D. Fleurdorge (2005, pp. 160-165) identifică următoarele momente ceremoniale: a) sosirea președintelui și primirea de către autoritățile locale proeminente; b) deplasarea de la locul sosirii către prima destinație: rolul mulțimilor strânse pe străzi - mărturie a adeziunii, simpatiei și identității politice, dar, uneori, și a nemulțumirii, contestației, conflictului; rolul elementelor sonore (clopote, muzică, sirene) și al celor vizuale (Împodobirea străzilor și a caselor) - marcă a momentului unic, a rupturii față de existența cotidiană; c) onorurile civile și militare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acestor coduri sau standarde s-a făcut fără să existe o voință politică clară pentru concentrarea eforturilor guvernelor la nivel internațional și, cu atât mai puțin, a existat o voință la nivelul marilor corporații internaționale. Diferitele inițiative particulare au generat adeziune la nivel național și, uneori, la nivel internațional, dar cu referire doar la anumite aspecte asociate responsabilității sociale sau doar la anumite industrii. O concertare mai consistentă s-a realizat în ceea ce privește drepturile omului și reglementarea condițiilor de muncă. Declarația Universală
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Bolliac, C. D. Aricescu, G. Baronzi, Gr. H. Grandea, Gh. Tăutu și V. A. Urechia. Cele mai multe texte literare sunt republicări după gazetele din Iași sau București, dar grija cu care sunt alese semnalează că în spatele neutralismului politic afișat se ascundea adeziunea la cauza națională. I. Vulcan a tradus din Jókai Mór (nuvela Capul lui Iordachi). S-a mai tălmăcit din Montesquieu și din alți scriitori francezi și germani. At. M. Marienescu și T. Catone colaborau cu folclor cules din Ardeal și
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
lui era o unică, exclusivă, scriere. La 47 de ani, scoate Cuvinte potrivite (1927). Volumul, în intenție reprezentativ, e o selecție care va marca temele sale. Cele o sută de poeme, inegale, dar izbitoare prin originalitate, au împărțit critica între adeziune și admirație (E. Lovinescu, F. Aderca, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, Vladimir Streinu) și contestarea totală (G. Bogdan-Duică, Ion Barbu). A. își continuă drumul într-o carieră literară fără precedent: cea mai mare parte a operei sale abia după
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Ogor pustiu). Accente nemijlocit legate de împrejurările silnice (pizma, răzbunarea) se amestecă și ele în acest puternic, dar inegal volum. După mai puțin semnificativa Prisaca, 1907 - Peizaje, evocare a răscoalei și adevărata revenire a lui A., exprimă un sentiment statornic, adeziunea la revolta dintotdeauna a celor oprimați, și oferă ocazia exersării unei poeticități aspre. De o parte, încrâncenarea țăranilor și notarea brută a revărsării de mânie, de cruzime, de cealaltă, portretele „domnilor”, inapți a-i înțelege, tonul sarcastic și deformarea caricaturală
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
, revistă de avangardă apărută în număr unic la Piatra Neamț, în februarie („făurar”) 1934, având subtitlul „Literar, critic, polemic”. Publicația, al cărei redactor este George Demetru Pan, își exprimă adeziunea la arta modernistă, în rubricile „Septentrion”, „Negativ-pozitiv”, „Aquarium”. Poezia este semnată de E. Ar. Zaharia, Ion Vespremie, Traian Chelariu, Har. Mihăilescu, George Demetru Pan, iar proza (fragment din romanul Femeile adolescenței mele) de George Demetru Pan și de Mircea Streinul
BLOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285764_a_287093]
-
cu 15 C, ancorează GTP-aza pe fața citoplasmică), coada miristoil (14 C, ancorează tirozin-kinaza STC pe fața citoplasmică a membranei), coada inozitolfosfat (ancorează glicolipidele pe suprafața externă a membranei, cel mai frecvent enzime de tip colinesterază sau MAO, proteine de adeziune de tip caderine sau antigene de suprafață), interacțiuni electrostatice cu fosfolipidele (printre proteinele cuplate se numără anexinele (proteine de adeziune), precum și proteine motorii de tip miozină, penetrarea parțială a stratului lipidic (unele proteine se ancorează superficial în membrană, fără a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
coada inozitolfosfat (ancorează glicolipidele pe suprafața externă a membranei, cel mai frecvent enzime de tip colinesterază sau MAO, proteine de adeziune de tip caderine sau antigene de suprafață), interacțiuni electrostatice cu fosfolipidele (printre proteinele cuplate se numără anexinele (proteine de adeziune), precum și proteine motorii de tip miozină, penetrarea parțială a stratului lipidic (unele proteine se ancorează superficial în membrană, fără a o traversa; cel mai cunoscut membru al acestei familii este prostaglandin-sintaza), asociere de proteine periferice cu proteine integrale. Proteinele se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
următoarele funcții majore, în mare parte legate de medierea semnalizării celulare: pori pentru apă, canale ionice (receptor dependente, voltaj-dependente, sau operate în alte moduri), transportori (translocatori moleculari), receptori membranari (cuplați cu proteine G tirozin kinazici, pentru patogeni, etc.), molecule de adeziune celulară și antigene de suprafață, diverse enzime ancorate pe membrană (sintaze de lipide, etc.), puncte de atașare pentru citoschelet, repere veziculare, receptori pentru exo/endocitoză și proteine de fuziune membranară. 5.1.4. Canalele pentru apă Reglarea răspunsurilor osmotice se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]