3,016 matches
-
să-și adune lucrurile împrăștiate prin toată camera. Preda o privea fix, din cadrul ușii, stânjenindu-i mișcările, îndrăgostindu-se de ele. A doua zi, ieșind la plajă, Aurora a primit prima scrisoare de dragoste de la el: “Dar iată că o adiere de durere, de părere de rău, de mâhnire izvorăște din inima mea. Te-am făcut să suferi (nu știu unde, când și de ce), dar simt că acest lucru s-a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
au îmbrăcat ținuta respectului, a bunei-cuviințe și a reverenței unei lumi cu civilizație avansată, omeni care îți impuneau să îi respecți în aceeași măsură. Innoiri au pătruns chiar și în rândul vârstnicilor de la sate. Vocabularul arhaic își împletește parfumul cu adierile expresiilor noi, împrumutate mai ales de la emisiunile TV, chiar dacă nu le stăpânesc bine. „Maică, n-avem neam de bolbotine în obor, nu ne-a ajutat timpul probabil." O satisfacție deosebită mi-a dat-o tărâmul cultural, cu deosebire scrierile literare
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
am clădit un pat de flori, Din trandafiri am adunat petale Din lacrimi am făcut roua din zori. Am pus priviri să-ți mângâie tăcerea Și cânt de iele... zâmbetul să-ți culce, Un vis, prin păr, să-ți plimbe adierea Când buzele-ți primesc sărutul dulce. Sărac cuvânt, zadarnic te mai caut Ești prea puțin acum să te găsesc, Să pun în tine sunetul de flaut... Aș vrea să spun și altfel... te iubesc. Referință Bibliografică: Sărac cuvânt... / Marin Bunget
SĂRAC CUVÂNT... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363149_a_364478]
-
culoarea spicului de grâu bine copt, gata de secerat. Avea ochii albaștri, genele lungi, un mers felină și niște sâni micuți ca două mingi de tenis. Folosea cele mai fine parfumuri, iar atunci când mergea pe stradă lăsa în urma sa o adiere suavă de miros de fân proaspăt cosit, făcând nu numai pe bărbați, ci și pe femei să întoarcă privirile, să-i urmărească mersul ca o alunecare printre trecătorii întâlniți. Brigitté era nu numai inteligentă, ci și elegantă, contribuind astfel să
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 1022 din 18 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi iau drumul în brațe și plec la somn zâmbesc îmi doream la culcare îmi iau drumul în spate striveam dureri plec la culcare dimineața aud adieri de vânt privesc unde către fereastră tăblia patului scârțâie ea tăblia și eu lipsești tu în căușul palmelor te caut cu lumânări parfumate șampanie petale de trandafir înșirate cum pe drumul de la ușă spre pat apar tornade de unde din adâncuri
ÎN CĂUŞUL PALMELOR TE CAUT de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363207_a_364536]
-
de a merge mai departe oferindu-ne dragostea Sa. Este atât de minunat să fim la dispoziția lui Dumnezeu, să devenim ființe iubitoare și făcându-ne timp să-L găsim chiar și în cele mai mărunte lucruri care ne înconjoară. Adierea vântului, toamna, o frunză căzută și îngălbenită, iarna fulgul de nea sau mugurul primăverii sunt lucruri pe lângă care trecem nepăsători, nefăcându-ne timp să le admirăm. Și mulți nu conștientizăm faptul că, de fapt, în simplitatea lucrurilor, îl vedem pe
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
urmăresc în lina sa cădere, Cercând pe buze să îl gust de-aproape. Cu palme-ntinse îndrăznesc a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă cu larmă valea toată. Mă satur cu miros de turte coapte, Dar de sărutul tău, eu, niciodată! Gingașii-ți fulgi mă-nvăluie în șoaptă... (Din volumul
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
meu sub tălpi de lupi strivit, Nici fluturii iubirii, nimic nu mi-a murit. Am iscălit cu aripi, rănite de ninsoare Pe frunze care astăzi cer dreptul la uitare. Paianjeniș profan și pâcla de pelin A spulberat-o vântul cu adieri de crin. M-am vindecat de huma,de tot ce-am irosit, În suflet, mirt jertfit din nou a înflorit, Brumate desfrunziri se iartă prin iubire, Urc trepte-nzăpezite, spre-a Ta dumnezeire! Referință Bibliografica: Urc trepte / Ines Vândă Popa
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
mărturii se-ncărca în ramuri, Tăcut și sfânt rotunjea coroana-n soare. Trăit lângă șosea văzuse multe neamuri, Cu joc de frunze ne imita în geamuri Și-am rămas o mistică asemănare. Se-opri într-o zi un pic din adiere, În crengi-ngrijorarea începu să-i bată. Coada de topor vorbea despre tăiere, Crizată de o patologică plăcere În bucuria acrei victorii beată. Și dorul mamei mele de sub tei s-a stins, Sub creanga lui ca frunza inima-i bătea
LEGENDA TEIULUI DE-ACASĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368437_a_369766]
-
dedicată Sonetelor, numerotate de la I la XIII - cu o arie tematică generoasă, structurate după canoanele acestei specii literare, cele mai multe dedicate iubirii. Frumoase, calde, unduind muzical după acorduri sublime, sonetele Alexandrei Mihalache, conferă o liniște adâncă și o pace interioară cu adieri de sfințenie, ca printre icoanele unei biserici: „Te urmăresc să-mi vindec neputința, / De umbra mea nicicând să nu te temi, / Voi fi mereu acolo când mă chemi / Și puntea dintre noi va fi credința. // Iar focul ni-l vom
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
ai vântului, ai stelelor și ai întregului univers, ne spune Irina. Fără să vrei înveți să nu mai fii rasist, egoist și singur în trai, vei vedea dintr-o dată că se ridică soarele și luminează întreaga lume, vei simți o adiere de vânt, îți mângâie fruntea - este raiul din suflet, cititorule! ---------------------- Ben TODICĂ Melbourne, Australia 20 octombrie 2016 Referință Bibliografică: Ben TODICĂ - VERSUL POETEI IRINA LUCIA MIHALCA / Ben Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016
VERSUL POETEI IRINA LUCIA MIHALCA de BEN TODICĂ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368455_a_369784]
-
țanțoș dând rotocoale în jurul găinilor, de fluturii zburând în zig zag, de rămurelele cu muguri gata să pleznească, de pisică ce mergea agale prin curte până o stârnea la goana câinele supărat că i-a trecut chiar pe sub nas, de adierea ușoară a unui vânticel strecurat printre crengile încărcate de floare și de zbor de albine, de zborul bondarilor după care alergăm rupându-ne picioarele ca să-i prindem și să-i facem avioane, ori de gărgărițele pe care le descântam surâzând
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA DOAMNEI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368471_a_369800]
-
pe ochi cu apă rece, alungând și ultima urmă de somn. Am ridicat jaluzelele și am deschis fereastra de la balcon. Bucătăria era amenajată în exteriorul apartamentului, ca o extindere în balconul construit la parterul blocului. Stelele străluceau pe cer, iar adierea vântului răsfirată printre crengile celor două exemplare de tuia din fața ferestrei, era molcomă și mângâietoare. Simțeam că se prefigura un cer senin și o zi plăcută, pentru că nu se auzea zgomotul valurilor sparte de diguri și urma să fie o
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
cojoc. Se afla într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de toba inimii sale! Un petec de nor dăduse la iveală o lună stranie, de-o frumusețe nemaintalnită! În rest, cerul covârșit de stele și albit se uita
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
torcând, dintr-un fuior de nea. Natura... parcă s-a trezit și ea, Jur împrejur, plutește altă viață. De pe iubire s-a săltat tăcerea Și glasu-i strigă-n orice ciripit. Pe firul ierbii... abia ivit, Austru'-și plimbă-n tihnă adierea. Miroase-a mugur, Doamne... și-a câmpie, Ies aburii căldurii din pământ... Și peste toate, ca un legământ, Stă primăvara care va să vie. Referință Bibliografică: Miroase-a mugur... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1553, Anul V
MIROASE-A MUGUR... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367998_a_369327]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ADIERI ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului ceas de vânt e ceas de vânt pe a pădurii față în cor sub adiere gânguresc frunzișuri alintate-n dimineață foșnindu-i lin răspunsul
ADIERI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368026_a_369355]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ADIERI ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului ceas de vânt e ceas de vânt pe a pădurii față în cor sub adiere gânguresc frunzișuri alintate-n dimineață foșnindu-i lin răspunsul: te iubesc ! *** vântul, codrul vântul freamăt codrul geamăt unul frânge altul plânge schimbă timpul anotimpul codrul crește vânt oprește unul freamăt altul geamăt *** Referință Bibliografică: adieri ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare
ADIERI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368026_a_369355]
-
pădurii față în cor sub adiere gânguresc frunzișuri alintate-n dimineață foșnindu-i lin răspunsul: te iubesc ! *** vântul, codrul vântul freamăt codrul geamăt unul frânge altul plânge schimbă timpul anotimpul codrul crește vânt oprește unul freamăt altul geamăt *** Referință Bibliografică: adieri ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ADIERI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368026_a_369355]
-
derutat, apoi își coborî privirea spre mâna Mariei. Să fie posibil? Nu. Probabil i s-a părut... Nu! Din nou, aceeași senzație. Aproape imperceptibil... Nu, nu i s-a părut. A fost ca o tresărire, o mișcare ușoară, ca o adiere a degetelor Mariei... Da! Se uita uimit. Era un miracol, o binecuvântare. A acționat butonul prin care a chemat medicul și asistenta de salon. Aceștia au apărut imediat. Spunându-le despre ce este vorba, cei doi au început să verifice
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
și faptele ce urmau să se întâmple, am avut strania senzație că s-a întâmplat ceva, că s-a mișcat ceva și nu realizam ce anume. Căutând explicații în jurul meu, s-a întâmplat din nou. Erau degetele Mariei, ca o adiere, ca o boare..., un miracol! A vrut să-mi dea de veste că m-a auzit. Ca un avertisment, că știe, i-am promis și trebuie să mă țin de cuvânt... După atâtea zile, în sfârșit, pot spune că sunt
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368010_a_369339]
-
mă bucur de lucrurile firești, mărunte, simple! Îi mulțumesc în fiecare dimineață Lui Dumnezeu că îmi oferă încă o nouă zi în care mă pot desfăta de fiecare clipă! De lumina soarelui, răsăritul, verdele din jurul meu, mireasma florilor, ciripitul păsărilor, adierea vântului! De zâmbetul ființelor dragi, momentul în care cineva mă strânge în brațe, de vizita unui prieten! O plimbare, lectura unei cărți, un film, o melodie frumoasă... aceste mici bucurii îmi fac viața mai frumoasă. Toată lumea (erga omnes) ia soare
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
nume numai cu răsuflarea poți rupe sârmele ghimpate numai cu lacrimi poți înveli mâinile aburind pecetea iubirii veșnice aștept cuvântul zidit întors în vorbe înfometate să-mi spună că sunt frumoasă să nu mă sting mi-am amintit tu esti adierea care înclină firul de iarbă din vasul de lut mă-ntreb când ai orbit, iubite (foto-pictura pe sticlă realizată de mine) Referință Bibliografica: Iubite / Maria Ileana Belean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011. Drepturi
IUBITE de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367309_a_368638]
-
dorea să-l evidențieze. - Vă mulțumesc... desigur... din nou bună ziua. Sunt puțin obosită de pe drum. - Nu-i nimic. Ai timp să te odihnești. Poftim în living. Amfitrioana pășea prin hol spre living cu mersul ei înțepat, lăsând în urmă o adiere suavă de parfum fin. Doctorul Ștefan a rămas să închidă ușa vilei. Așezată în adâncimea unui fotoliu din lemn de mahon masiv, cu o tapițerie din catifea maro și brațe sculptate, având două capete de leu la extremitatea exterioară, timidă
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare, sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Liniștea era spartă doar de foșnetul fagilor și al molizilor, în adierea molcomă a vântului de amiază. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și stând pe spate, întinse brațele ca o răstignire. Cerul era cenușiu. Chiar atunci se vedea un avion la mare înălțime, lăsând
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]