9,640 matches
-
debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de rang constituțional, astfel că această condiție de admisibilitate este îndeplinită. ... 23. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
19. La termenul din 7 februarie 2022, Curtea de Apel București - Secția a V-a civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 20. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 21. În concret, s-a arătat că instanța de trimitere este învestită cu soluționarea
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 20. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 21. În concret, s-a arătat că instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, întrucât acțiunea în despăgubiri în materia asigurărilor a fost introdusă la data de
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
și nr. 41 din 20 ianuarie 2021 ale Secției a II-a civile). ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 39. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 40. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
civilă. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 40. Pentru regularitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, a căror îndeplinire trebuie realizată cumulativ, respectiv: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
nouă; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 41. Se constată, verificând elementele sesizării de față, că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării, respectiv stadiul soluționării pricinii în ultimă instanță (față de data promovării acțiunii în despăgubiri, ulterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
actele doveditoare că îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție. Candidații vor fi audiați de comisie și de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toți candidații. “ . ... 25. Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume un grup parlamentar, cât și sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Camerei Deputaților nr. 36/2022
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
36/2022. ... 26. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituționalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudența sa, Curtea a analizat și alte condiții de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudențială (Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27). Astfel, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanța constituțională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de față, hotărârea criticată are caracter individual și vizează numirea unui judecător la Curtea Constituțională, instituție de rang constituțional, astfel că această condiție de admisibilitate este îndeplinită. ... 27. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituționalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referință trebuie să fie de rang constituțional
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
instanțele judecătorești și nici Curtea Constituțională nu au vreo competență de control și cenzură“. ... 33. Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, și anume condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective. Curtea Constituțională nu poate analiza și cenzura opțiunea Camerei Deputaților, prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a numi un judecător la Curtea
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
obiectivă. Susține, totodată, că dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale și convenționale invocate, întrucât doar unul dintre cei trei membri ai completului de judecată este competent să se pronunțe asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului. De asemenea, arată că alin. (2) al art. 440 din Codul de procedură penală îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia examinării
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
în principiu a cererii de recurs în casație, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului. De asemenea, arată că alin. (2) al art. 440 din Codul de procedură penală îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia examinării admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, judecătorul nu se limitează la o verificare formală a îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, ci, în raport cu motivele indicate și în măsura în care apreciază că sunt incidente cazurile de recurs
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale. Excepția a fost ridicată de Hazm Al-Jobory în procedura de soluționare a admisibilității cererii de recurs în casație declarată împotriva unei decizii prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de autor împotriva unei sentințe penale prin care acesta a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. În motivarea cererii
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală și ale art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013. Excepția a fost ridicată de Societatea Omniasig Vienna Insurance Group - S.A. din București în procedura de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație formulată, în temeiul art. 438 alin. (1) pct. 9 din Codul de procedură penală, împotriva unei decizii penale. ... 13. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
1) și (2) din Codul de procedură penală, susține, în esență, că acestea sunt neconstituționale, în condițiile în care doar unul dintre cei trei membri ai completului de judecată care urmează să soluționeze cererea este abilitat să se pronunțe asupra admisibilității în principiu, iar judecata se desfășoară fără citarea părților și fără participarea procurorului, deși alin. (2) al aceluiași text de lege îngăduie interpretarea potrivit căreia, cu ocazia verificării respectării dispozițiilor art. 438 din Codul de procedură penală, judecătorul nu se
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
ci examinează dacă, în raport cu motivele arătate, sunt incidente cazurile de recurs în casație, antamând, în opinia autorului, fondul cererii. De asemenea, susține că dispozițiile art. 440 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală prevăd că examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează „fără citarea părților și fără participarea procurorului“. Or, cum termenii „citare“, respectiv „participare“ au accepțiuni complet diferite, sar putea interpreta că doar participarea procurorului este interzisă, nu și a părților, care se pot
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
din Convenție nu se aplică cererilor de redeschidere a unei proceduri încheiate definitiv, întrucât persoana care introduce o astfel de cerere este condamnată definitiv, iar nu acuzată penal, cerințele ce decurg din art. 6 devenind relevante numai subsecvent parcurgerii fazei admisibilității, în caz de rejudecare propriu-zisă a procesului. Cât privește critica autorului potrivit căreia judecătorul este abilitat să examineze concordanța dintre motivele alegate și cazul de recurs în casație invocat, pronunțându-se astfel asupra unei chestiuni care ține de fondul cererii
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
cererii de recurs în casație și a unei concordanțe aparente cu unul din motivele expres prevăzute de lege nu echivalează, în sine, cu o statuare asupra aplicabilității acelui motiv de recurs în speță. De asemenea, apreciază că pronunțarea soluției asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către unul dintre cei trei membri ai completului colegial ce urmează să judece pe fond calea extraordinară de atac nu este de natură a împiedica, prin ea însăși, justițiabilii în
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
calea extraordinară de atac nu este de natură a împiedica, prin ea însăși, justițiabilii în demersurile de sesizare a instanțelor judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele lor legitime au fost încălcate. Deopotrivă, apreciază că examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație doar de către judecătorul de filtru nu poate aduce atingere independenței celorlalți doi membri ai completului de judecată, fie în componenta obiectivă a acestei noțiuni (care se referă la independența judecătorilor față
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
Casație și Justiție în ierarhia sistemului judiciar și rolul său constituțional în asigurarea unei interpretări și aplicări unitare a legii, corelate cu numărul redus al situațiilor ce constituie motive de recurs în casație și caracterul pur formal al analizei de admisibilitate efectuată în etapa filtru, justifică în mod obiectiv opțiunea legiuitorului, căruia îi revine, de altfel, competența exclusivă de a norma procedura de judecată și regulile aplicabile recursului în casație. ... 18. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, formulând opinia
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
și soluția deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, față de critica formulată de autori, potrivit căreia examinarea admisibilității cererii de recurs în casație se realizează fără citarea părților și fără participarea procurorului, Curtea reține că, în ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, anterior modificării acestora prin Legea nr. 75/2016 privind aprobarea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită. “ , reținând, în paragrafele 18-23 ale deciziei precitate, că dispozițiile procesual penale ce reglementează soluționarea recursului în casație nu prevăd în mod expres neparticiparea procurorului la procedura de examinare a admisibilității în principiu a cererii. Așa fiind, având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
reglementată prin art. 440 din Codul de procedură penală apare ca fiind obligatorie, fiind aplicabilă în acest caz norma generală, respectiv art. 363 alin. (1) din Codul de procedură penală. ... 31. Totodată, Curtea a observat că procedura de examinare a admisibilității cererii de recurs în casație, reglementată la art. 440 din Codul de procedură penală, nu prevede în mod expres că aceasta se realizează fără citarea părților. Curtea a reținut că prevederile art. 353 din Codul de procedură penală reglementează citarea
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
art. 353 și art. 363 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că acestea sunt norme cu caracter general aplicabile oricărei proceduri de judecată, în lipsa unor dispoziții speciale contrare. În aceste condiții, Curtea a constatat că în procedura admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație ar urma să fie aplicabile dispozițiile generale în materia citării, adică prevederile art. 353 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora inculpatul, partea civilă, partea responsabilă civilmente
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]