71,179 matches
-
fi ca acum, nu va fi bună". Crin Antonescu nu mai vrea sub niciun chip să lupte pentru Cotroceni. Susținători ai liberalului sperau ca acesta să fie al patrulea candidat independent, chiar dacă asta implica plecarea sa din PNL. El a admis că revenirea sa în cursa internă din PNL pentru desemnarea prezidențibilului a fost o contradicție, pe care însă nu o regretă. Declarații cheie: • "Nu sunt și nu voi fi candidat la Președinție, nu sunt și nu voi mai fi președinte
Patru elemente-cheie ale interviului acordat de Antonescu la Realitatea Tv by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21988_a_23313]
-
surselor De Ce news, fostul premier va fi eliberat condiționat. Adrian Năstase a fost dus, joi, de la Penitenciarul Jilava la Tribunalul Ilfov, unde magistrații au luat în discuție contestația procurorilor anticorupție în cazul deciziei Judecătoriei Sectorului 4, prin care a fost admisă propunerea de eliberare condiționată a fostului premier. Decizia Tribunalului Ilfov este definitivă, astfel că Adrian Năstase va putea părăsi Penitenciarul Jilava în cursul zilei de joi. De ce va fi eliberat ADIAN NĂSTASE ADRIAN NĂSTASE a fost nevoit să execute o
ADRIAN NĂSTASE va fi eliberat condiționat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22150_a_23475]
-
fost respinsă în data de 7 aprilie 2014 prin adresa nr. 40/DP/MR/15564. 4. RÂS Tuzla a propus pentru testare în Master Planul General de Transport proiectul de extindere și modernizare a Aeroportului Tuzla, care a fost declarat admis doar pentru testare cu ajutorul Modelului Național de Transport. Ulterior, în urma testării, proiectul a fost declarat respins în conformitate cu metodologia Uniunii Europene. Prin urmare, în ceea ce privește subiectul adus în discuție de B1TV, nu a fost încheiat niciun contract de finanțare. În fapt, toate
Dan Șova, cerere imperativă pentru B1 TV: Să-și retragă de urgență... by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/22180_a_23505]
-
unui crez angajînd ființa auctorială unică. A disocia eticul de estetic e ca și cum te-ai strădui să disociezi un obiect de culoarea și de forma sa. Regretăm că interesul, comoditatea, lașitatea îi opresc pe unii - destui - critici și scriitori a admite asemenea adevăruri simple, care țin de abecedarul esteticii, hulite din pricini prea lesne de înțeles, înainte de-a fi aplicate. Evenimentele istoriei se întîlnesc în serii relativ omogene. Tinerii cerchiști de ieri erau precursorii esteticii, după cum conștiințele critice actuale ce
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
diplomatică a Austriei. Mai mult, sancțiunile au fost ridicate la recomandarea celor trei "înțelepți" care au monitorizat Austria. Lucrurile păreau că intră pe făgașul normal, autoritățile de la Viena făcîndu-se a înțelege că nici o discriminare nu mai este oficial și legal admisă în lumea civilizată din anul 2000. Dar, iată, cotidianul Neue Kronenzeitung, unul din cele mai răspîndite din Austria, publică sub semnătura lui Wolf Martin, colaborator atitrat al ziarului, o poezie în care protestele europene la adresa lui Heider sînt considerate rodul unei
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
scriitori contrafortiști sînt deciși să-și urmeze propriul program de exprimare liberă a spiritului critic și de impunere a valorii: "Întrucît zonele de influență au fost de mult împărțite - între "oamenii Moscovei" și "naționaliștii ireversibili" - nimeni nu este dispus să admită existența unei enclave a reflecției critice, care desfide acest scenariu. Cum nu am semnat nici un contract cu nimeni, avem libertatea să ne expunem punctele de vedere și să urmăm o anumită strategie redacțională - de impunere a unor principii și valori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
vezi tot! Fiindcă a-ți închipui ceva, este ca și cum l-ai vedea; ca și cum l-ai vedea fără să ai măcar putința să-ți întorci privirea de la el, sau să închizi ochii". În schimb, e promovată "prietenia" cu femeile, care - să admitem - nu e decît un instrument al seducției: "Am cultivat (...) și pînă la urmă acea devotată și admirativă prietenie amoroasă cu femeile, plină de mărturisiri și nu lipsită de voluptăți și aventură, ocolind cu bunul meu simț și umor țărănesc, ravagiile
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
care, în prim plan pare nedumerit de a fi îndepărtat de la rutinarele lui tabieturi. Imagini cu scări pline de sânge, corpuri aplatizate pe pavaj, chipul de peșteră al unui individ ce nu-și aduce aminte de nimic - băuse doar - dar admite că și-a ucis prietenul, la o dispută, acolo. Accidente cumplite de circulație, cu leșuri risipite prin iarbă. Zice-veți că posturile de televiziune private, gazetele cu efemeră soartă, se concurează, ridică miza. Că, la douăzeci și două de milioane
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
frenezie: indiciile care au condus la prinderea suspecților proveneau de la S.R.I.! Dar S.R.I.-ul neagă, după obiceiurile sale securiste, orice implicare. Plutind suveran deasupra celor mai limpezi probe, el n-a văzut și nu știe nimic. Chiar după ce un procuror admite c-a eliberat un mandat de supraveghere legală a telefoanelor de la Tepro (dar numai de acolo?) S.R.I.-ul se menține, bățos, pe poziții: surd și mut din naștere, nu avea cum să asculte vreun telefon, darmite să-l înregistreze! Chiar dacă
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
asculte vreun telefon, darmite să-l înregistreze! Chiar dacă, între timp, un alt lider al fabricii din Iași declară că surse sereiste îl avertizaseră că se află și el în vizorul stăpânilor fabricii, instituția ctitorită de Măgureanu refuză cu obstinație să admită evidența. Nu vom ști niciodată dacă S.R.I.-ul l-a avertizat și pe Virgil Săhleanu despre ceea ce se punea la cale. Poate că "voci binevoitoare" au făcut-o. Sau poate n-au făcut-o. A sosit, totuși, momentul ca ilustrele
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
transportatori care practică prețuri de-a dreptul veroase. Pînă și autobuzele care deservesc aeroportul au fost exilate cît mai departe de terminal, ca să nu strice prețurile, deranjînd activitatea atît de profitabilă a celor care fac parte din rețea. Trebuie să admit că reorganizarea transportului aerian s-a dovedit cu adevărat "eficientă". Dar mai trebuie să ne întrebăm și pentru cine. Fiindcă problema reală este cine plătește și cine încasează. Cine încasează nu pot ști precis, pot eventual să bănuiesc. Ceea ce știu
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
hotărîtă de politica junimistă privind aderarea României la Tripla Alianță (preconizată de junimiști în colaborare perfectă cu liberalii și cu suveranul) care, împotrivindu-se, se înscrisese în Societatea "Carpații" ce năzuia eliberarea Transilvaniei de sub habsburgi, inclusiv prin forța armelor. Să admit, pentru o clipă, că așa ar fi stat lucrurile. Întrebarea e de ce n-ar fi fost poetul pur și simplu concediat de la Timpul (ca înainte cînd a fost desărcinat din funcțiunea de director) și nu închis într-o casă de
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
au fost considerate tot de natură luetică și tratate ca atare. De abia acum trei ani dr. Ovidiu Vuia, într-o carte, considera că, de fapt, Eminescu a suferit de o schizofrenie, contestînd luesul. Dar pînă azi, cine n-a admis boala poetului altfel decît de natură luetică? Degeaba îl acuză pe Maiorescu pentru că i-a considerat lui Eminescu maladia de natură ereditară, socotind aceasta un element din sinistrul scenariu ucigător. Și în 1977 Gh. Ungureanu, vestitul arhivar, publica volumul Eminescu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
președintele Constantinescu a avut o anumită opțiune politică în timpul Războiului din Iugoslavia, aceea de a alătura România forțelor NATO, chiar dacă Adevărul nu vrea nici astăzi să accepte această evidență. Deși unul dintre redactorii șefi adjuncți ai acestui ziar, Bogdan Chirieac, admite azi că la conducerea Iugoslaviei s-a aflat nu un om, Miloșevici, ci o camarilă cu tentacule mafiotice în întreaga țară. Care ar fi fost, atunci, cînd a început intervenția NATO în Iugoslavia, cealaltă posibilitate a României? Să se declare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
impus odiosul dictat de la Viena și au consimțit printr-un acord secret cu Sovietele, să ocupe cu forța Basarabia și nordul Bucovinei." Se cerea, în continuare, organizarea unor alegeri libere pentru a vedea "că nici 10% din populația românească nu admite alăturarea noastră la pactul tripartit." Memoriul e semnat de toți membrii biroului. Iar cînd, la 24 noiembrie 1940, ziarele noastre relatau ditirambic despre aderarea lui Antonescu la Axă, Hudiță consemna în jurnalul său: "Am conștiința deplină a catastrofei spre care
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
trei". Aparent anticolectivistă, o atare "confrerie" ar reprezenta o soluție favorabilă întregii noastre obști. Oricît de greu le-ar veni unora a se despărți de "mistica rădăcinilor", de "tribulațiile unui anume loc", considerate exclusivist și exploatate retoric, se cuvine a admite antiutopia acestei poziții. Ergo realismul ei, care consistă, cum afirmă Vitalie Ciobanu, în a combate "frica de diferență", deoarece "diferența presupune o limită și orice limită devine irevocabilă dacă este absolutizată, renegată sau ocultată". Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, Ed.
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
evită a lua distanțe față de acesta, cînd constată, în bronzul efigiei lui, fisuri decepționante: "Vizita lui Anatol la Tribuna. Cozerie pe diverse teme, încheiată cu îndemnul de a ne defini mai net atitudinea critică față de mediocrii și farseurii literaturii actuale. Admit că există multă falsitate și impostură - și unde nu există? - însă răzbesc la lumină și destule lucrări viabile pe care el nu vrea să le vadă. Cei mai buni scriitori tineri sînt condamnați, în forul său critic, fără drept de
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
acela că, pe măsură ce sporește numărul paginilor despre sfîrșitul lui Eminescu, problema bolii și morții lui se "clarifică" într-o manieră pe cît de neștiințifică pe atît de vehementă, ajungîndu-se la un fel apodictic de a trata lucrurile, care nu mai admite nuanțe. Caut cu lumînarea în textul din Cronica acele noi dovezi sau măcar noi argumente în favoarea ideii nebune aruncate ca o piatră în apă de către dl Georgescu și pe care tot mai mulți înțelepți sar s-o scoată. Și nu
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
decît un proletcultism pe dos. De parcă liberalizarea conștiinței ar putea fi subsumată unui tendenționism, oricare ar fi el. Există de-o parte servituțile spiritului critic înjugat la felurite forme de constrîngere, pe de alta libertatea lui. O libertate ce nu admite a fi negociată, a fi condiționată. Și oare vestejirea proletcultismului nu alcătuiește unul din obiectivele majore ale revizuirilor? Oare actualele comentarii postideologice, "apolitice" și "echidistante", pentru a nu mai vorbi și de cele extremiste, care au măcar avantajul sincerității răului
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
Grecia) de Bolintineanu (el însuși aromân ca origine), pe vremea cînd era ministru al școlilor în timpul domniei lui Al.I. Cuza. Apoi au apărut și altele (vreo 100), toate subvenționate de guvernul român, prigonite de autoritățile grecești, care refuzau să admită slujirea în idiomul aromân în biserici. Ostilitatea grecilor a crescut mult cînd, în mai 1905, Sublima Poartă a emis un decret (iradea) prin care îi recunoștea pe aromâni ca millet, adică entitate etnică distinctă de celelalte din Peninsula Balcanică. Și ostilitatea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
ortodoxismului în genere, ci numai a ortodoxismului grecesc, ortodoxia fiind confundată de această înaltă instituție cu elenismul. S-a mers pînă acolo încît Patriarhia constantinopolitană a refuzat aromânilor dreptul de a avea un episcop național, ceea ce sîrbilor li s-a admis. Era, atunci, în interesul grecilor, ca prin aceste măsuri antiaromânești, să nu se fortifice, prin intermediul aromânilor, influența bulgară. În urma războaielor balcanice, la Conferința de pace - din 1913 - de la București, prezidată de Titu Maiorescu, o anexă a tratatului (și nu clauzele
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
Fane Spoitoru pe care mai multe ziare centrale îl pîndesc în așteptarea momentului cînd el "va rupe tăcerea". Deocamdată, avocații celebrului Fane au declarat recursuri împotriva sentințelor pronunțate împotriva clientului lor, procedînd metodic: mai întîi zgomote mari la recursuri mici. Admițînd însă că Fane Spoitoru va face pe plac ziarelor și se va deda la dezvăluiri, ce mare scofală ar putea el să declare? În cam același timp, un Gabriel Bivolaru care, la capitolul infracțiuni economice întrece o duzină de clone
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
din acei ani de resurecție artistică: Dimov, Țepeneag, Mircea Ivănescu, Mazilescu, Oișteanu, Almosnino, Nora Iuga. Speriat de manifestarea acestui grup de insurgenți suavi, regimul a interzis suplimentul ce-o "luase razna", sub motivațiile doctrinare prezentate în Scînteia, în numele principiilor "artei" admise de comunism, neapărat "antiformalistă", promovînd un cît mai bogat "conținut de idei", negreșit "revoluționare": În dosul vorbelor descoperi însă un înspăimîntător gol ideatic. Din păcate, exemplele citate nu sînt singulare nici în "Ramuri" și nici în alte publicații literare. Ele
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
lor, se diminuează - scăderea popularității - iar la violarea lor fățișă și dezastruoasă, se răspunde cu schimbare democratică sau cu o mișcare insurecțională. O chestiune tulburătoare este dacă și cum pot greși, recunoașterea și consimțământul. De ce, intern și extern, au fost admise, atât cât au fost, teroarea în timpul Revoluției franceze, Comuna din Paris și mai ales de ce Hitler a triumfat în alegeri libere în 1934, iar comunismul a învins în două războaie și a durat 72 de ani? Răspunsurile diferă în funcție de statutul
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
cîteva dintre scrisori. Din nota de la pagina 12, cititorii vor afla care sînt circumstanțele și protagoniștii acestei excepționale descoperiri. Ținta editorialului meu este alta și anume de a sugera o primă și sumară reevaluare a acestui veritabil roman epistolar. Trebuie admis din capul locului că un număr atît de mare de scrisori inedite nu poate lăsa neschimbată imaginea consacrată a relației dintre corespondenți. Credința aproape generală era că, mai harnicei, epistolar, Veronica Micle, Eminescu i-a răspuns cu parcimonie. Raportul era
Eminescu inedit! by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17014_a_18339]