15,776 matches
-
și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la familiile adoptive monoparentale, Rosenthal și Groze 91, semnalau rezultate variate în stadii diferite de dezvoltare a familiei adoptive. Astfel, în prima etapă a unui studiu realizat asupra familiilor monoparentale care au adoptat copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aproximativ 10 ani mai înaintată decât media de vârstă a părinților biologici. În același studiu amintit anterior, Tessier et al.96 au constatat că vârsta medie pentru mamele adoptive, din Canada, este de aproximativ de 37,8 ani în momentul adopției, iar pentru tații adoptatori de 38,9 ani, în timp ce vârsta medie pentru mamele biologice este de 26,7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
România, care au adoptat prin Holt, au vârstă sub 35 ani (46%). 36% au vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2.2). De altfel această diferență este dată de tipul adopției: în cazul părinților din România vorbim de adopție națională, în timp ce, în cazul adopțiilor din SUA vorbim de adopție internațională. Potrivit studiilor, părinții care adoptă internațional sunt semnificativ mai în vârstă decât părinții care adoptă domestic 99. În general familiile mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sub 35 ani (46%). 36% au vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2.2). De altfel această diferență este dată de tipul adopției: în cazul părinților din România vorbim de adopție națională, în timp ce, în cazul adopțiilor din SUA vorbim de adopție internațională. Potrivit studiilor, părinții care adoptă internațional sunt semnificativ mai în vârstă decât părinții care adoptă domestic 99. În general familiile mai în vârstă au șanse reduse de a adopta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2.2). De altfel această diferență este dată de tipul adopției: în cazul părinților din România vorbim de adopție națională, în timp ce, în cazul adopțiilor din SUA vorbim de adopție internațională. Potrivit studiilor, părinții care adoptă internațional sunt semnificativ mai în vârstă decât părinții care adoptă domestic 99. În general familiile mai în vârstă au șanse reduse de a adopta copii de vârstă mică, sănătoși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și 45 de ani, și 16% au peste 46 de ani98 (Tabel 2.2). De altfel această diferență este dată de tipul adopției: în cazul părinților din România vorbim de adopție națională, în timp ce, în cazul adopțiilor din SUA vorbim de adopție internațională. Potrivit studiilor, părinții care adoptă internațional sunt semnificativ mai în vârstă decât părinții care adoptă domestic 99. În general familiile mai în vârstă au șanse reduse de a adopta copii de vârstă mică, sănătoși în țările de origine (SUA
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții care adoptă domestic 99. În general familiile mai în vârstă au șanse reduse de a adopta copii de vârstă mică, sănătoși în țările de origine (SUA, Canada, în special), acesta fiind un motiv pentru care ele se îndreaptă spre adopția internațională. Rezultate similare au obținut Ryan și Groza 100, în studiul comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă că, și între mamele biologice, aflate la prima naștere există diferențe în cele două țări. Astfel, conform datelor oferite de National Vital Statistics
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să adopte și diferența de vârstă copil adoptat părinte adoptator sunt în majoritatea țărilor stabilite prin lege pentru a se preîntâmpina diferențele de vârstă neadecvate. La nivel internațional politica prevede ca persoanelor cu vârsta înaintată să li se dea spre adopție copii mai mari tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor. Legislația în vigoare în România nu precizează decât diferența minimă de vârstă între părinți și copil, aceasta fiind de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mari tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor. Legislația în vigoare în România nu precizează decât diferența minimă de vârstă între părinți și copil, aceasta fiind de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți și copil, aceasta fiind de 18 ani101. Tabelul 2.2 Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției comparativ cu vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Autorul/anul cercetării Eșantion Vârsta medie a părinților adoptatori în momentul adopției Vârsta medie a părinților biologici la prima naștere Halifax, și Villeneuve-Gokalp, 2005 1857 familii adoptatoare din Franța, date culese în 2002 Vârsta medie pentru mamele adoptive 38,5 ani Mame biologice 27,5 ani Australian Institute of Health and Welfare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
36% au 40 de vârsta cuprinsă între 36 și 45 de ani 16% au peste 46 de ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Oficiul Român pentru Adopții, 2007 304 familii adoptatoare din România Vârsta medie pentru părinții adoptatori 38 ani Vârsta medie la prima naștere a mamelor din România, pentru 2002 era de 24,2 ani (conform statisticilor INSSE) Tessier et al., 2005 1333 de familii din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
37,8 ani Vârsta medie pentru tații adoptatori 38,9 ani Mamele biologice 26,7 de ani Tații biologici 29,1 ani Interesante sunt constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai înaintată a părinților adoptatori se asociază pozitiv cu percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constatările a doi cercetărori Egbert și Lamont 102, care arătau prin studiul lor că, în cazul adopției unui copil cu nevoi speciale vârsta mai înaintată a părinților adoptatori se asociază pozitiv cu percepția unui grad mai ridicat de pregătire pentru adopție. Din punct de vedere al nivelului educațional, studiile internaționale arată că părinții adoptatori prezintă un nivel de educațional mai ridicat decât părinții biologici. Analizând studiile prezentate în tabelul 2.3, putem constata o medie a părinților care au cel puțin
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
26,4% dintre părinții adoptatori au studii liceale și 47,1% au studii universitare și postuniversitare. Mamele adoptive din România prezintă și ele un nivel educațional ridicat. Astfel, în primul studiu realizat la scală națională sub coordonarea Oficiului Român pentru Adopție în 2007, la care au participat 303 mame adoptatoare, s-a arătat că 80,45% dintre acestea au absolvit cel puțin liceul (vezi tabelul 2.3). Tabelul 2.3 Procentul părinților adoptatori în funcție de nivelul educațional Autorul/anul cercetării Eșantion Procentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și 2002 23,45% gimnaziu 25,3% liceu 30,55% facultate 17,5% masterat și doctorat 3.65% alte forme de învățământ Farber et al. 2003 78 de părinți adoptatori din statul Virginia 77% absolvenți de liceu Oficiul Român pentru Adopții, 2007 303 mame adoptatoare din România 0,70% neșcolarizate 8,45% școală generală 8,45% au absolvit între 9 și 11 clase 34,85% studii liceale 10,91% au urmat o școală profesională 8,09% au urmat școală postliceală 0
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
0,35% a absolvit Studii universitare de scurtă durată (colegiul) 24,64% au studii superioare 3,51% studii postuniversitare O serie de studii au investigat impactul pe care îl are nivelul educațional al părinților, în special al mamelor adoptatoare, asupra adopției. În majoritatea acestora s-a arătat că mamele cu un nivel educațional ridicat sunt mai predispuse să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției. În majoritatea acestora s-a arătat că mamele cu un nivel educațional ridicat sunt mai predispuse să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să înregistreze un eșec în construirea relației cu copilul adoptat 105. De exemplu Barth și Berry 106 demonstrau că rata de întrerupere a adopțiilor în rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu nevoi speciale. Aceeași autori, într-un studiu ulterior au constatat că există o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
rândul părinților adoptatori absolvenți de facultate este de două ori mai ridicată (26%) decât rata adopțiilor întrerupte în cazul părinților adoptatori absolvenți de liceu (11%), în ciuda faptului că, părinții cu un nivel educațional ridicat acceptă, într-un procent mai mic, adopția copiilor cu nevoi speciale. Aceeași autori, într-un studiu ulterior au constatat că există o legătură invers proporțională între nivelul educațional al mamei și experiența acesteia în creșterea unui copil 107. De asemenea, este posibil să existe o asociere între
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
carieră profesională. În plus familiile cu un nivel educațional ridicat prezintă expectanțe și rigori ridicate sau în dezacord cu interesele și/sau abilitățile copilului, determinând o presiune excesivă asupra acestuia. O altă caracteristică a familiilor care pare a influența reușita adopțiilor potrivit autorilor anterior citați, este gradul de flexibilitate a familiilor în termeni de reguli și norme și gradul de coeziune al acestora. Familiile care adoptă cu succes copii cu nevoi speciale sunt familii în general flexibile sau devin flexibile în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
coeziune al acestora. Familiile care adoptă cu succes copii cu nevoi speciale sunt familii în general flexibile sau devin flexibile în timp. De asemenea aceste familii prezintă un grad de coeziune mai ridicat decât cele care eșuează în procesul de adopție 108. Din punct de vedere economic studiile arată că familiile adoptive au un standard de viața peste medie 109. Această constatare este valabilă și pentru părinții adoptatori români așa cum s-a arătat în studiile realizate până în prezent. Studiul realizat de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de părinți adoptatori din România (Iași, Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază pozitiv cu reușita adopției. Mai mult
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază pozitiv cu reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă a studiului, Rosenthal și Groze 113 constatau că, familiile cu un nivel al venitului mai ridicat tind să înregistreze schimbări negative semnificative. Pe de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]