1,941 matches
-
timp..., din timp, din timp în timp, de la un timp, cu timpul, (în) tot timpul, (toate) la timpul lor etc.] Din timp în timp se auzea lătratul câinilor./ A sosit la timp./ Este timpul să ne retragem. 4. mărci ale adresării directe: substantive în cazul vocativ - Maria; mărci ale persoanei a II a/verbe, pronume, adjective pronominale la persoana a IIa - Tu, imprudentă, mai învă țat; verbe la modul imperativ - Fii om... 5. Prin metafora din sintagma lama rece a minții
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lumea, pentru nimic în lume, în toată lumea, în lumea largă, (de) peste lume, (om) de lume, ca lumea, parcă toată lumea e a lui etc.] Venise pe lume în timpul războiului./ Nu voia să renunțe, pentru nimic în lume. 4. mărci ale adresării directe: pronume personale, persoana a IIa (Tu nu vezi...); verbe la persoana a doua (Nu vezi?); verbe la modul imperativ - Taci. 5. Prin metafora himerei se sugerează ideea că teatrul este ficțiune cu un asemenea impact asupra spectatorului, încât numai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe care o irizau amintirile și melancolia.“ Relația directă între realitate și ficțiune este subliniată și prin elemente metatextuale. Mottoul: Îți mai amintești de mine Maitreyi, și dacă da, ai putut să mă ierți? e o emblemă a autenticității prin adresarea directă, punând în același timp întregul univers al cărții sub zodia experienței trăite direct, sub semnul amintirii și al interogației. Titlul fixează în cen trul acestei experiențe de cunoaștere prin eros o eroină misterioasă și fascinantă, cu nume de zeitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exclamării are rolul de a marca intonația ascendentă specifică. Semnul al doilea evidențiază sfârșitul enunțului exclamativ, reliefând implicarea afectivă a locutorului/conotând dezamăgirea, frustrarea. 3. Acest tânăr este fiul meu. (substantiv); Era prea tânăr pentru a înțelege totul. (adjectiv) 4. adresare directă: substantive în cazul vocativ (Signor Proveditore); verbe la persoana a II a: ești, nai găsit etc.; pronume de persoana a IIa: vă, dumneata, te; adjective pronominale posesive, persoana a IIa: (ființa) ta 5. Metafora din replica A fi tânăr
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
starețul Eugipiu. În anul 404, prin traducerea pravilei monahale pahomiene, Fericitul Ieronim sensibilizase societatea nobiliară din Roma față de Orientul creștin, oferindu-i satisfacțiile inedite ale ascetismului de acolo. Destinată unei respectate doamne, cum reiese din folosirea unor termeni reverențioși de adresare, epistola însoțitoare cuprinde în mod obligatoriu complimentele și politețea obișnuită: „respectata și întru Hristos, preadistinsa Doamnă”. Ea trece apoi pe neobservate la amintirea unui doliu, la care a dus groaznica realitate socială și politică a zilei. Critica este proiectată pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Anticii, iar pe păianjen cu Modernii, deși maniera de desfășurare a polemicii nu mai lasă nici un dubiu asupra identității celor doi. Prin imaginea agresivă creată păianjenului se sugerează impetuozitatea Modernilor, dar o impetuozitate care alunecă într-o anumită vulgaritate. Brutalitatea adresării corespunde unei atitudini de infatuare excesivă și de exacerbare a simțului proprietății. Traduse la nivelul disputei ideologice propriu-zise, aceste trăsături sunt reflecții ale insurgenței zgomotoase, dar oarecum artificiale a Modernilor: "...paingul care se umflase acum până la chipul și asemănarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
prin ricoșeu, din numeroase alte scrieri, cum ar fi articolul Critica literară în care analiza nu mai este reflexivă, ci are ca obiect o fabulă a lui Grigore Alexandrescu. Incipitul plasează demersul autorului sub un scop educativ, Heliade folosind o adresare directă către cititor ce are rolul unei captatio benevolentiae, fiind totodată accentuată ideea unei critici constructive: "Dragul meu cititor, criticarea următoare vei vedea singur că nu este o dărăpănare și cugetul ei nu este de a strica, pentru că observațiile ce
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
clasici" din epoca imediat următoare. Într-o direcție evident didactică, după cum o sugerează titlul, este scris și articolul Învățăceilor de poezie, publicat în aceeași Foaie pentru minte, inimă și literatură, în 1843. Sfaturile date într-o manieră vie prin folosirea adresării directe, se subsumează în mod explicit dogmei clasice: Dacă sunteți născuți a fi poeți, veți și fi; se cere însă o condiție ca adecă diamantul să-l rafinați, geniul vostru să-l dedați a păzi niște reguli, pe care alți
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de un pianist în arta sa. Se observă maniera concisă în care sunt scrise aceste îndemnuri care de fapt constituie o serie de formulări negative, accentuându-se aspectele care trebuie evitate în scrierea poeziei. Alternarea persoanei a II-a a adresării directe cu persoana a III-a a adevărurilor generale dă forță discursului și îl subsumează, totodată, tradiției artelor poetice clasice, binecunoscute prin asumarea unei funcții didactice explicite care este dată de organizarea principiilor sub forma unor sfaturi adresate neofiților în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
relevă aspectul relației realitate vorbire prin concretizarea relației realitate limbă în condițiile limbii funcționale. Ceea ce face posibilă comunicarea sînt însă corespondențele de știință, conștiință și competență lingvistică între locutor și interlocutor, ceea ce face pe locutor să intuiască modul necesar de adresare către interlocutor, iar pe acesta să rezoneze la adresarea locutorului. Considerate din punctul de vedere al conținutului lor, al semnificației, cuvintele dau informații asupra stadiului de dezvoltare materială și spirituală a comunității care vorbește limba ce le vehiculează. Cu ajutorul lexicului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă în condițiile limbii funcționale. Ceea ce face posibilă comunicarea sînt însă corespondențele de știință, conștiință și competență lingvistică între locutor și interlocutor, ceea ce face pe locutor să intuiască modul necesar de adresare către interlocutor, iar pe acesta să rezoneze la adresarea locutorului. Considerate din punctul de vedere al conținutului lor, al semnificației, cuvintele dau informații asupra stadiului de dezvoltare materială și spirituală a comunității care vorbește limba ce le vehiculează. Cu ajutorul lexicului însă se poate constata nu numai nivelul de dezvoltare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a impune un mod de a gîndi, un mod de a interpreta lumea. Personalitatea sa, care marchează intens acest mod de a gîndi, se răsfrînge și în modul de a reda rezultatul gîndirii, care se poate face fie printr-o adresare exclusiv către rațiune, în manieră științifică, fie printr-o antrenare simultană și a sensibilității și a imaginației, în manieră literară. Această multiplă posibilitate de realizare a operelor filozofice oferă condiții ca unele dintre ele să poată fi evaluate și ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În sensul delimitării liniilor generale ale acțiunii educative, dar și pentru stabilirea elementelor concrete ale acestei acțiuni. În această direcție, la Îndemâna educatorului pot sta o serie de probe simple printre care și proba "Ghici, cine?"1. Această probă constă din adresarea unor Întrebări elevilor prin intermediul cărora fie că se denumesc anumite trăsături de personalitate, fie că se fac mici descrieri ale acestora, Întrebări prin care elevii trebuie să răspundă, indicând numele unui elev din clasă ce corespunde descrierii făcute. Înainte de aplicarea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
pot, nea Bănică! Multă vreme cuvântul nea nu l-am înțeles pentru că învățătorul nu ne-a explicat că este o prescurtare a apelativului nene (și acesta destul de puțin utilizat în comunitatea în care trăiam). Pentru noi erau familiare formulele de adresare: bădie, moșule, unchiule, domnule. Tot datorită explicațiilor și exercițiilor aplicative insuficiente, precum și ușurinței cu care educatorii trec peste unele cunoștințe aparent ușoare, matematica devine pentru mulți dintre elevi o disciplină aridă, grea, inaccesibilă. Cred că matematica nu ar mai fi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
educației elementare inițiale, care se are în vedere atunci când cineva este apreciat dacă are sau nu are cei șapte ani de acasă. Încă din primii ani ai copilăriei se formează elemente ale deprinderilor de comportament civilizat, vorbirea corectă, formulele de adresare politicoasă, se însușesc regulile elementare de igienă personală, de subordonare față de cerințele și interdicțiile adulților, capacitatea de reprimare a dorințelor exagerate și de frânare a manifestărilor capricioase. Dar, pentru a face educație propriilor copii, părinții înșiși trebuie să fie bine
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
favorizează sau împiedică formarea unui climat afectiv favorabil colaborării cu elevii în procesul informativ-formativ. Rolul climatului afectiv adecvat în procesul educațional este comparabil, după opinia noastră, cu acela al temperaturii în procesul de prelucrare la cald a metalelor. Modul de adresare al profesorului influențează pozitiv sau negativ atitudinea elevilor față de obiect și față de profesor, inspirându-le încredere, sinceritate, dragoste față de disciplina respectivă sau, din contra, determinându-i la o atitudine rezervată, nesinceră, îndepărtându-i de profesor, de disciplina pe care o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
calm, poate amplifica și, respectiv, bloca fluxul comunicării" În sfârșit, efectele formative ale obiectelor de învățământ, precum și activitatea educativă a profesorilor sunt influențate considerabil de relațiile de comunicare dintre educatori și elevi. Pentru a cunoaște preferințele elevilor în legătură cu modul de adresare al profesorilor am alcătuit un chestionar pe care l-am aplicat la un set de 5 clase de la anul I și până la anul V, totalizând de elevi. Totodată, printr-o anchetă, am sondat opinia elevilor în legătură cu alte aspecte ale acestei
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
am aplicat la un set de 5 clase de la anul I și până la anul V, totalizând de elevi. Totodată, printr-o anchetă, am sondat opinia elevilor în legătură cu alte aspecte ale acestei probleme. Chestionarul cuprinde următoarele întrebări: 1. Care mod de adresare din partea profesorilor îl preferi? (S-au oferit elevilor modurile cele mai frecvente de adresare, urmând ca ei să-l indice pe cel care îl preferă). 2. Care mod de adresare din partea profesorilor îți displace? De ce? 3. Cum preferi să-ți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
V, totalizând de elevi. Totodată, printr-o anchetă, am sondat opinia elevilor în legătură cu alte aspecte ale acestei probleme. Chestionarul cuprinde următoarele întrebări: 1. Care mod de adresare din partea profesorilor îl preferi? (S-au oferit elevilor modurile cele mai frecvente de adresare, urmând ca ei să-l indice pe cel care îl preferă). 2. Care mod de adresare din partea profesorilor îți displace? De ce? 3. Cum preferi să-ți spună profesorii: tu, mata, dumneata sau dumneavoastră? Răspunsurile elevilor la cele trei întrebări au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
acestei probleme. Chestionarul cuprinde următoarele întrebări: 1. Care mod de adresare din partea profesorilor îl preferi? (S-au oferit elevilor modurile cele mai frecvente de adresare, urmând ca ei să-l indice pe cel care îl preferă). 2. Care mod de adresare din partea profesorilor îți displace? De ce? 3. Cum preferi să-ți spună profesorii: tu, mata, dumneata sau dumneavoastră? Răspunsurile elevilor la cele trei întrebări au fost totalizate mai întâi pe clase, apoi în tabele sintetice pe întrebări, rezultatele fiind exprimate în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fiind exprimate în cifre absolute și în procente. Din primul tabel se observă că, din cei 174 elevi chestionați, 84 (48,27%) preferă ca profesorul să li se adreseze după numele de familie; 60 elevi (34,49%) preferă modul de adresare după numele mic; 12,64% după numele de familie cu apelativul "elevul x". Foarte puțini elevi (3,45%) preferă să li se spună după numele mic diminutivizat în familie. Numai 2 elevi (1,15%) doresc ca profesorii să li se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
3,45%) preferă să li se spună după numele mic diminutivizat în familie. Numai 2 elevi (1,15%) doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x". Următoarea întrebare a căutat să sondeze opinia elevilor în legătură cu modurile de adresare care le displac, pe care nu le preferă. Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, foarte mulți elevi, 120 din cei 174 chestionați (68,98%) nu doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
le displac, pe care nu le preferă. Așa cum rezultă din tabelul nr. 2, foarte mulți elevi, 120 din cei 174 chestionați (68,98%) nu doresc ca profesorii să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod de adresare nu este potrivit în relațiile profesor-elevi sau că uneori se folosește într-o formă ironică. Unui număr de 30 elevi (17,24%) le displace modul de adresare după numele mic diminutivizat, argumentând că este un mod de adresare prea familiar
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
să li se adreseze cu apelativul "domnul x", motivând că acest mod de adresare nu este potrivit în relațiile profesor-elevi sau că uneori se folosește într-o formă ironică. Unui număr de 30 elevi (17,24%) le displace modul de adresare după numele mic diminutivizat, argumentând că este un mod de adresare prea familiar și deci nepotrivit în relațiile școlare. Din sondajul făcut, a reieșit că unii profesori folosesc în relațiile de comunicare cu elevii nume date acestora de către colegi sau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mod de adresare nu este potrivit în relațiile profesor-elevi sau că uneori se folosește într-o formă ironică. Unui număr de 30 elevi (17,24%) le displace modul de adresare după numele mic diminutivizat, argumentând că este un mod de adresare prea familiar și deci nepotrivit în relațiile școlare. Din sondajul făcut, a reieșit că unii profesori folosesc în relațiile de comunicare cu elevii nume date acestora de către colegi sau de către alte persoane (porecle). Împotriva acestui mod de adresare s-au
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]