1,188 matches
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,64%). Pentru 1,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,3%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 1,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni (Saac). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o structură similară cu cea actuală
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,22%), cu o minoritate de romi (15,96%). Pentru 3,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,34%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,22%). Pentru 3,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Filipeștii de Târg era reședința plășii Filipești din județul Prahova. Era comună urbană, fiind însă într-un plin
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,83%). Pentru 2,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,74%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,65%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Șerbești", făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,19%). Pentru 3,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,74%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 3,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Filipești a județului Prahova, fiind formată din cătunele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%), cu o minoritate de romi (1,38%). Pentru 2,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,23%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (6,07%). Pentru 3,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Teleajenul al județului Prahova, având cătunele Posești, Bodești și Valea Plopului. Comuna avea
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,86%). Pentru 3,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,01%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,46%). Pentru 3,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, erau organizate mai multe comune, toate incluse în plasa Crivina din județul Prahova
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]
-
sunt asigurate de următoarele forțe de ordine: Postul de Poliție format din trei agenți și Poliția Comunitară în componența căreia activează un număr de zece angajați. Majoritatea populației este creștin - ortodoxă, dar în satul Loloiasca sunt mai multe confesiuni: ortodocși, adventiști, evangheliști, penticostali. Pe teritoriul comunei există trei lăcașuri de cult - biserici creștin -ortodoxe, în curtea cărora sunt ridicate monumente în cinstea eroilor neamului. Lângă biserica din satul Măgula se află înălțat un monument din lemn, cu o vechime de peste 100
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Miercurea Nirajului există următoarele unități de învățământ: Prima biserică din Miercurea Nirajului a fost construită în secolul
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
minorități sunt cele de maghiari (21,67%) și romi (10,01%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,49%), dar există și minorități de reformați (17,01%), adventiști de ziua a șaptea (5,56%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Sărmașu are o economie agroindustrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
salariate 226, casnice: 192), formând 331 de familii care locuiesc în 232 de case, camere de locuit 531, cumulând o suprafață totală de 10.466 mp. Naționalitatea populației este pur română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,61%), dar există și minorități de romano-catolici (1,41%) și adventiști de ziua a șaptea (1,18%). Pentru 1,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,5%). Pentru 3,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,27%), dar există și minorități de romano-catolici (4,77%) și adventiști de ziua a șaptea (1,48%). Pentru 3,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Berești, Stroești
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
români (88,54%), cu o minoritate de romi (7,64%). Pentru 3,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,25%), dar există și minorități de romano-catolici (2,76%) și adventiști de ziua a șaptea (1,91%). Pentru 3,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Râpile", făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
5%, ceangăi. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (60,21%), cu o minoritate de ortodocși (34,36%). Pentru 4,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 0,3% din populație sunt penticostali, și tot 0.3%, adventiști de ziua a șaptea. Săpături coordonate de Viorel Căpitanul au descoperit aici silexuri cioplite și resturi arheologice din perioada neolitică. Prima atestare oficială a localității Racila are loc la 15 octombrie 1491. Locuitorii Racilei au participat alături de Ștefan cel Mare
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,11%), cu o minoritate de romi (16,82%). Pentru 4,07% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,03%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,42%). Pentru 4,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Parava și Teiuș, având
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
cu o minoritate de romi (6,23%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,8%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), penticostali (2,02%) și adventiști de ziua a șaptea (1,67%). Pentru 3,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Valea Rea", era reședința plășii Tazlăul de Jos a județului Bacău și era
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,74%). Pentru 3,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,83%), ortodocși (47,29%) și adventiști de ziua a șaptea (1,71%). Pentru 3,12% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Grozești", făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,94%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,76%), dar există și minorități de romano-catolici (14,76%) și adventiști de ziua a șaptea (5,98%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Nadișa", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,78%), cu o minoritate de romi (40,39%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,69%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,34%). Pentru 3,84% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Comuna își trage numele de la niște coloniști sași din Ungaria, reformați de confesiune calvină, refugiați din cauza persecuțiilor de acolo, care au fondat satul prin
Comuna Calvini, Buzău () [Corola-website/Science/300802_a_302131]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,2%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,96%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,02%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform legendei, satul Chiojdu a fost înființat simultan cu satul Starchiojd, de către fiii unui tătar (după alte surse, român ardelean) așezat aici în vechime
Comuna Chiojdu, Buzău () [Corola-website/Science/300807_a_302136]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,56%), cu o minoritate de romi (6,22%). Pentru 2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,45%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (9,64%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era arondată plășii Tohani din județul Buzău și era formată din satele Cufuritu, Florica și Glodeanu Sărat
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,04%), cu o minoritate de romi (7,67%). Pentru 4,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,16%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,22%). Pentru 4,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Toate satele comunei sunt formate în secolul al XIX-lea, satul Cioranca fiind fondat de Grigorie Costescu la 1831, Movila Banului de avocatul Matache
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,44%), cu o minoritate de romi (3,79%). Pentru 3,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,83%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,16%). Pentru 3,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Situată la sud de Valea Nișcovului și la est de Dealul Istriței, două zone în care istoria a început atunci când primii oameni s-au
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Bălaia este un sat în comuna Tileagd din județul Bihor, Crișana, România. </br>. Diversitatea religioasă este foarte mare, majoritari fiind ortodocșii, dar existând și alte culturi religioase, precum baptiști, penticostali și adventiști.</br> Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,18%). Pentru 1,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,89%), dar există și minorități de penticostali (2,3%) și adventiști de ziua a șaptea (1,11%). Pentru 1,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]