1,384 matches
-
lumii exterioare. Relele din afară sunt doar pretextul declanșator al unui rău lăuntric. Mânia e o reacție mecanică, monotonă și inadecvată la disfuncțiile curente ale comunității și ale semenilor. E, în ciuda chel tuielii de energie pe care o presupune, un afect paralizant, steril. Românii nu schimbă nimic în bine, pentru că se enervează prea ușor și se defulează în înjurătură. Mânia evacuează reflexia și înlocuiește corectura prin anatemă. Mâniosul reacționează rapid („iuțime“ i se mai spunea mâniei în textele vechi), dar inarticulat
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să fie, în aceste cazuri, preocuparea dominantă a persoanei, unicul conținut al prestației ei publice: un viciu și o obsesie. Te poți scula și te poți culca în fiecare zi cu o grijă, cu o dorință de împlinire, cu un afect intens, euforizant, sau melancolic. Pe vremuri, lumea se scula și se culca făcând o rugăciune. Dar să te scoli și să te culci cu maxilarele încleștate, să fii locuit, neîncetat, de proiectul demolării, să cauți mereu, hămesit, strategia optimă a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
scop terapeutic: trebuie să te simți prost când critici, iar pacientul trebuie să se simtă bine. N-ai voie să-ți exhibi identitatea și convingerile, după cum n-ai voie să faci aluzie la identitatea preopinentului. Ești o instanță abstractă, fără afecte, idiosincrazii, opți uni, sau experiențe de viață proprii. Candidatul, la rândul lui, e îndreptățit în tot ce face, fundamental bun, dar extrem de sensibil. Nevrotic. Depresiv. Susceptibil. În pragul colapsului psihic. Vei avea deci grijă să nu-l enervezi, să nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
melancolii. Nu vom mai fi nici prea triști, nici prea veseli. Vom fi „corecți“. Și nu vom întreprinde nimic, fără să așteptăm indicații clare de la centru. Informații utile România reușește, de veacuri, să ilustreze spectaculos alternanța, ba chiar simultaneitatea, unor afecte și situații ireconciliabile: dramă și bășcălie, râs și plâns, veselie și tristețe, vehemență și toropeală, indignare și conciliere. Ni se oferă zilnic, în ziare și la televiziuni, numeroase exemple. Asistăm la interminabile dezbateri în care și invitații și moderatorii deplâng
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
lumii. Mila - spune spre sfârșitul romanului său Goncearov - e un sentiment precumpănitor în firea femeilor. Din acest punct de vedere, Ilia Ilici e un personaj feminin, o „figură“ a feminității biruite de cumsecă denie și imanență, de griji insolubile și afecte indefinite. Nu e vorba de feminitatea goetheană, care „ne înalță în tării“, ci de cea care ne „fixează“ în patosul imediatului, care ne răstignește și se răstignește odată cu noi pe lemnul vieții zilnice. Cealaltă față a feminității. Probabil că Marx
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
inaugurate de el. Mi se pare esențial să observăm că între îndrăgostit și „obiectul“ iubirii sale avem de a face cu o specie de continuitate. Cei doi sunt în același plan: planul comunicării împărtășite, al unei emotivități omogene, al unui afect în permanentă mișcare de la unul la altul. Iubirea se exprimă, adesea, ca indistincție. Treci neîncetat în celălalt și celălalt trece neîncetat în tine. E vorba, cu alte cuvinte, de un ritual al participării. Al participării reciproce. Te regăsești, clipă de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
înecăcioase, cu senzații tari, cu scene brutale. Nunta regală trebuie să semene cu un serial sud-american, să miroasă a trandafiri și sânge, a patimă dezlănțuită, agonie și extaz. Viața nu are sens dacă nu e trepidant sentimentală, impudică, năclăită de afecte groase și grimase enorme. Vorba lui Teodor Mazilu: „Mie să mi suferi, Cecilia!“ Vrem să vedem ciufuleli și urlete, hohote de plâns, zgârieturi, lux dezmățat, penitență, coincidențe fatale, adulter, nedreptate, mizerie de operetă și sfințenie de pension. Vrem trăiri! și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în situația de a compensa prin evidențe grosolane ceea ce am pierdut în înălțime și subtilitate. Inten sitățile mute, răcoarea aspră a înălțimilor ne-au devenit străine. Avem, dimpotrivă, nevoie de vociferare și febră. Tânjim după scanda lul acut și după afectele mlăștinoase. Sensibilitatea noastră nu se mai pune în mișcare fără provocări barbare, fără zaharicale și ulcere. Incapabili să mai experi mentăm extazul, cău tăm, halucinați, epilepsia. Opaci la elixiruri, adoptăm drogul. Plăcerile noastre sunt simultan bolovănoase și facile, dulcege și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
conta totdeauna pe ajutorul lor, pe discreția sa, pe prietenia sa. Caritatea sa îi fascina, puritatea lui seducea. Nimeni nu și-ar fi permis un discurs nedelicat în fața lui. Nu pentru că s-ar fi temut de mustrarea lui, ci pentru afectul pe care și-l cucerise. Se știe că în timpul serviciului militar mulți soldați sunt orientați să facă «experiențe» de viață. Într-o zi, printre ofițeri s-a pornit o discuție cu privire la caporalul Calabria. Își spuneau: «Cum poate un tânăr să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru toată viața, totdeauna supus simplelor dorințe ale lui don Calabria: «Eu sunt totdeauna de partea părintelui!», repeta în momentele de tensiune și de dificultate din cadrul Institutului. Don Calabria nutrea pentru el o stimă nemărginită și i-a arătat un afect plin de gingășie. Și nu putea să se comporte altfel față de acest suflet sincer și transparent, entuziast în a face binele, înflăcărat de râvnă sfântă pentru Dumnezeu și pentru suflete. Don Calabria spunea despre el: «E asemenea cristalului». Predilecția sa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de dispariția sa în adunări punctuale, în ansambluri colective, în microgrupuri în care primează valorile plăcerii și emoțiile trăite în comun. Acolo unde predomina atomizarea individualistă s-ar impune acum o nebuloasă de mici comunități animate de intense comuniuni de afecte și de sentimente împărtășite. Micile grupuri, clanurile și rețelele, iată fenomenul prezentat ca semnul însuși al caracterului depășit al individualismului, al victoriei lui „noi” asupra traiectoriilor singulare, al noii supremații a colectivului asupra individului. Că există comunități, atitudini de grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a câinilor de pază, se intensifică și sentimentul de a fi amenințat de ceilalți. În acest context, bunăstarea nu mai poate fi concepută în zilele noastre fără un sistem de securizare. Viața socială și individuală este redesenată nu atât de afectele tribale, cât de preocupările pentru securitate, de dorința de a-l evita pe celălalt, de căutarea unei vecinătăți liniștitoare și a spațiilor private protejate. Hedonizarea confortului nu înaintează decât în paralel cu inflația preocupărilor de securitate. Vârsta de aur a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Cum se explică această revigorare a marilor sărbători colective într-o vreme dominată de o individualizare galopantă? Cauzele sunt oarecum complexe. În principal, fenomenul are rădăcini atât în avântul societății consumeriste, cât și în noua cultură psy care promovează exprimarea afectelor și expansivitatea emoțională. Proslăvind satisfacerea plăcerilor și a nevoii de divertisment, era abundenței a reușit, ajutată în această privință și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în asemenea stare de euforie masele hipermoderne? De ce anume ține un asemenea paroxism emoțional? După Paul Yonnet, motorul sportului-spectacol se alimentează din dublul „carburant” al incertitudinii și al identificării. Ceea ce face ca sportul-spectacol să fie în asemenea măsură mobilizator de afect este, pe de o parte, capacitatea sa de a crea suspans între doi cvasiegali care se înfruntă, iar pe de altă parte, puterea sa de a crea sau de a intensifica sentimente de apartenență la un anume grup16. Această analiză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce „dezerotizarea lumii” și impersonalitatea raporturilor cu semenii câștigă teren, faza III îi transformă pe oameni în purtători ai carenței de iubire, în automate incapabile să lege între ele relații afective autentice 49. În vitrina cu trofee a lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Rokkan considera că cele trei dihotomii au apărut succesiv, începând cu Reforma, trecând apoi prin democratizare și apoi, în final, prin industrializare (pp. 36-41). O vom adăuga pe cea care ține de tranziție. Aceasta opune de fapt interese, poziții și afecte care sunt structurate potrivit perioadei de dinainte sau de după "comunism". În consecință, modelul acestor clivaje nu se aplică decât acelor foste democrații populare care au cunoscut Reforma sau Contrareforma tridentină democratizarea liberală și revoluția industrială. Doar în cazul Cehiei, Sloveniei
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
umane. Dar, spre deosebire de Janet, Ralea considera c amânarea intervine la om nu numai în cazul proceselor psihice superioare: personalitatea, conștiința, judecata, voința, sentimentul superior, ci și în cazul proceselor psihice comune cu psihismul animal: reflexul, instinctul, și actul emotiv simplu (afectele. Gânditorul nostru demonstreaz, rând pe rând, cum amânarea intervine în cazul instinctului, percepției, memoriei, atenției, inteligenței, sentimentelor și, în fine, al voinței care, prin actul deliberativ, realizeaz opțiunea pentru unul din motive, suspendându-le astfel pe celelalte, pornind de la considerente
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
s-a fcut numai în sensul inteligenței ci a produs o transformare profund a întregii noastre vieți sufletești: Ceea ce constituie omenia, aptitudinea de a fi om, e mai mult decât aptitudinea sa de a gândi. E toat acea țestur de afecte, de sentimente nobile ori josnice, de pasiuni, de obsesii, de complicații sentimentale, de credințe ori îndoieli, de speranțe, de dorinți ori de renunțri, cu un cuvânt, structura global a unui suflet omenesc, cu logica și contradicția, cu claritatea și obscuritatea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și mai relevant pentru explicarea omului decât acela în legtur cu animalul, el însuși conștientizând aceast relație cu o lume din care s-a desprins, dar nu cu totul. Or, dac, în relație cu lumea exterioar, animalul nu are decât afecte (atracție, repulsie, ur, iubire, nedelimitând decât instinctiv ceea ce îi folosește ori duneaz, omul, în schimb, se poate autocenzura, poate lua decizii autoimpunându-și restricții sentimentelor, fie c o situație i-o cere, fie c nu. Rezult de aici c, printr-un
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
fi dat [mult] ca D-zeu s-o eternizeze. Îi părea că-i singur și visurile treceau c-o limpezime rară înaintea ochilor minții sale, era un fel de lipsă de pasiune, un simțământ nemișcat, pe care naturi estreme în afectele lor o doresc atât de mult. I-ar fi fost urât dacă urâtul n-ar fi fost atât de dulce, un urât ca mirosul florilor de măr cari cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
imagina aplicații practice pentru un eventual studiu al hărților mentale, am identificat două concepte În analiza cărora hărțile afective se pot dovedi folositoare: agresiunea afectivă și recuperarea emoțională a spațiilor urbane. Deși alese aleator, dintr-o gamă practic infinită de afecte și fenomene urbane, vom detalia aceste două 202 concepte În Încercarea de a dezvălui relații Între economia afectivă personală și urbanism. Agresiune și „cortina de gri― Georg Simmel a asociat noile metode de comportament cu peisajele Înconjurătoare moderne. „Baza psihologică
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
istoric pozitiv pe harta mentală a unei comunități , sau cel puțin de o plasare anistorică. Ce se Întâmplă cu spațiile care devin „coș de gunoi afectiv― al unui oraș? Cum pot fi ele readuse În circuitul emoțional al locuitorilor lui? Afectele negative sunt la fel de normale și de adaptative ca și cele pozitive, În ciuda tendinței de a le socoti altfel, de către majoritatea oamenilor. În consecință, ne așteptăm ca orice spațiu construit să atragă ambele tipuri de afecte, dar În proporții diferite. Ceea ce
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
circuitul emoțional al locuitorilor lui? Afectele negative sunt la fel de normale și de adaptative ca și cele pozitive, În ciuda tendinței de a le socoti altfel, de către majoritatea oamenilor. În consecință, ne așteptăm ca orice spațiu construit să atragă ambele tipuri de afecte, dar În proporții diferite. Ceea ce dorim, este să evităm concentrarea de afecte negative, și să Îndepărtăm un astfel de fenomen, dacă apare. Când un proiect Își propune să reinterpreteze funcția unui loc și să modifice Încărcătura lui emoțională, beneficiază, ca
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
adaptative ca și cele pozitive, În ciuda tendinței de a le socoti altfel, de către majoritatea oamenilor. În consecință, ne așteptăm ca orice spațiu construit să atragă ambele tipuri de afecte, dar În proporții diferite. Ceea ce dorim, este să evităm concentrarea de afecte negative, și să Îndepărtăm un astfel de fenomen, dacă apare. Când un proiect Își propune să reinterpreteze funcția unui loc și să modifice Încărcătura lui emoțională, beneficiază, ca fenomen favorizant, de dorința implicită a tuturor celor implicați de a schimba
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
viețe pierdute-n cărți. Nu creadă cineva că vorbesc din ură sau din predilecțiune pentru cele trecute. Nici prin minte nu-mi trece. Urât sau iubit, orcare obiect sau relațiune care e capabil de-a stârni unul din aceste două afecte în sufletul nostru este în sine considerabil. Pe săcături însă nu se supără omul cuminte, pentru că n-are pe ce și la ce. Te miră numai cum s-au putut naște asemenea minuni. Erau în sală mai mulți consuli cari
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]