1,552 matches
-
și în același timp destul de răspândit, este șantajarea cu părăsirea. Pentru a și atenționa sau pedepsi copilul, părinții îi spun cam așa ceva: „Dacă nu faci cum îți spun eu, plec și te las.“ În cadrul abuzului sexual, abuzatorul face uz de afectivitatea copilului pentru a-i câștiga încrederea; el îi spune: „Dacă mă iubești, atunci demonstrează-mi“, sau: „Facem ce-mi place mie, altfel o să plec!“ Sau: „Dacă spui cuiva ce am făcut noi, plec și nu mă mai vezi niciodată, iar
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
anumite cate gorii de copii și adolescenți expuse riscului unui abuz sexual. Iată ce îi apropie unii de alții pe cei care fac parte din aceste categorii: nu știu mare lucru despre sex și despre propriul corp; sunt dependenți de afectivitatea oferită de cei care-i în grijesc; puși în situații-limită, reacționează mai degrabă printr-o stare de inhibiție decât prin acțiunea în propriul interes; nu sunt învestiți cu încredere, ceea ce îi face să fie mai puțin credibili în cazul destăinuirii
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
aproximativa, suficientă sieși, irelevanta pentru "orizontul de așteptare" al textului. Este și acesta un mod de a concretiza raporturile sale cu emoția inofensiva, în favoarea inteligenței emoționale de care dispune, cognitiv și comportamental, asemeni unui lider carismatic în permanență căutare a afectivității și raționalului. În consecință, liderii carismatici sunt constructori de semnificații care "aleg fragmente de realitate pe care le interpretează cu persuasiune subtilă, oferind imaginea unui viitor irezistibil". Problematică a fost abordată frecvent cu privire la procesul de construire de imagine.6 House
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
bastarzi, condiție de amărăciune care va fi reflectată în tango, așa cum menționează Horacio Sălaș: "Omul tangoului, fiu al unei clase de bastarzi și bastard el însuși (faptul că Gardel a fost nu este o întâmplare), fără tată, fără familie. Toată afectivitatea lui se revarsă asupra personajului stabil al vieții lui: mama"154. Chiar dacă se simte ispitit să cunoască femeia, decepționat de "perfidia și minciuna" ei, bărbatul tangoului se intoarce mereu la mama, a cărei iubire este garanția că se poate adăposti
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cel scris (la început copilul scrie cum vorbește, apoi începe să vorbească așa cum scrie), iar vocabularul se îmbogățește considerabil. Vârsta preadolescenței este preludiul unei bogate și intense vieți afective. Dezvoltarea gândirii în această etapă se răsfrânge în mod pozitiv asupra afectivității și se dezvoltă intens: - sentimentele morale; - sentimentele estetice; - sentimentele de prietenie; - viața în grup. Preadolescenții sunt caracterizați prin sensibilitate mărită. În adolescență are loc procesul de trecere spre organismul adult și putem vorbi despre apariția și dezvoltarea unor procese importante
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
motivație negativă (blamare, amenințare) ο este motivat intrinsec, direct ο este motivat extrinsec (determinare din afară) ο are o motivație cognitivă - nevoia de a ști, curiozitate pentru nou ο are o motivație afectivă - dorește aprobarea și dragostea celor din jur ¾ Afectivitatea • are manifestări afective primare impulsive: ο frică, ο mânie, ο spaimă • manifestă dispoziții afective: ο vesel, optimist ο deprimat, trist 24 • manifestă emoții curente: ο cu derulare calmă ο cu derulare tumultuoasă • trăsături emoționale: ο dispune de echilibru emoțional, manifestă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
și uitându-mă în ochii ei cu drag. Sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat , și a vorbi de la dânsa am învățat.... -.Alături de mamă, tatăl e o figură deosebită dar mai estompată oscilând între toleranță și afectivitate , preocupat mai mult de asigurarea condițiilor materiale ale unei copilării fericite, decât de formarea spirituală a odraslelor, lăsată în seama Smarandei.Învățătura echivalează în concepția lui , cu sărăcia și e de preferat să fie ―om de treabă și gospodar în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
ă ă ș intervenție a instanțelor de socializare a generațiilor în dezvoltare, toate la un loc au deteriorat echilibrul social. La clasele I IV se întâlnesc mai puține probleme comportamentale decât la adolescenți sau adulți și, cu toate acestea, lipsa afectivității părinților, precum și înțelegerea greșită a responsabilității față de copil pun serioase semne de întrebare. Prezenta lucrare încearcă să identifice principalele forme de manifestare ale tulburărilor de comportament, cauzele acestora, precum și posibile soluții de urmat pentru a le îndepărta sau a le
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Tip de comunicare: verbală, mimico-gesticulară. Răspunde la întrebări dacă este interesat, iar în caz contrar întrebarea trebuie repetată de mai multe ori pentru a obține răspunsul așteptat. Imaginație: săracă, îndreptată spre lumea desenelor animate pentru că urmărește aceste programe la televizor. Afectivitate: emotivitate instabil, imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv. Motivație: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și unele recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu-i sunt pe plac. Manifestă dorința de a fi apreciat de cei din jur
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
desfășurare și dedicându-se alteia. Face deseori greșeli de neatenție, chiar și în realizarea celor mai ușoare teme de lucru. III. Istoricul cazului Tulburările de comportament au apărut în urma plecării părinților elevei în străinătate, în apilie 2008. Treptat, lipsa de afectivitate și-a pus amprenta asupra conduitei fetei, aceasta devenind tot mai puțin comunicativă și mai răzvrătită. Conduita sa a suportat numeroase modificări, astfel că, începând cu clasa a III a, rezultatele la învățătură au scăzut dramatic.Dacă în primele două
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
șirul întâmplărilor din textele citite sau auzite, încercând să surpindă toate detaliile prezentate. Manifestă o mare dorință de conversație chiar și atunci când nu i se cere acest lucru. Imaginație: relativ bogată, îndreptată spre lumea desenelor animate și a poveștilor; 61 Afectivitate: predominant extrinsecă. Prin aprecieri și recompense se poate motiva pentru executarea unor sarcini care nu sunt pe placul său. Manifestă o dorință deosebită de a fi apreciat de cei din jur. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Motivație: predominant extrinsecă. Prin
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
său o reprezenta lipsa de atenție și afecțiune suferită în urma plecării părinților săi în străinătate, precum și imposibilitatea de a comunica eficient cu proprii bunici. O consecință directă a despărțirii periodice de părinții săi a fost cea a privării copilului de afectivitatea parentală și de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În aceste condiții, efectele negative în plan comportamental nu au întârziat să apară. Încercarea de a suplini lipsa părinților nu poate fi soldată decât cel mult cu un succes parțial, nevoia
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
se concentrează foarte greu în activitate; Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea: concret intuitivă, nu face abstractizări; Limbaj și comunicare: vocabular bogat, exprimare frumoasă și corectă, uneori vulgară; Imaginație: relativ bogată; Afectivitate: imatur emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
fi exprimară prin mai multe propoziții care, deși conțin aceeași judecată, nu conțin, totuși, aceeași metaforă 39. 38 Idem, op.citată , p.134 39 1. H.Wald, op.citată , p. 135-138 28 Propoziția nu se adresează numai rațiunii, ci și afectivității. Unele propoziții au latura informativă pe primul plan, altele, latura expresivității. De altfel, latura expresivă ocupă primul plan nu numai în propozițiile artistice, ci și în propozițiile interogative, optative, imperative, exclamative, e tc . Într-o propoziție interogativa este împinsă în prim-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
postulează că „modul de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
fi exprimară prin mai multe propoziții care, deși conțin aceeași judecată, nu conțin, totuși, aceeași metaforă 39. 38 Idem, op.citată , p.134 39 1. H.Wald, op.citată , p. 135-138 28 Propoziția nu se adresează numai rațiunii, ci și afectivității. Unele propoziții au latura informativă pe primul plan, altele, latura expresivității. De altfel, latura expresivă ocupă primul plan nu numai în propozițiile artistice, ci și în propozițiile interogative, optative, imperative, exclamative, e tc . Într-o propoziție interogativa este împinsă în prim-
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
postulează că „modul de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice, a afectivității, a posibilităților perceptive. Copilul la vârsta pubertății are posibilități de abstractizare; esențialul este ca el să fie pus în situații care să-i arate necesitatea unui anumit mod de exprimare, funcțiile limbii, utilitatea ei pragmatică, și de aceea un factor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
-i greu să-și recunoască propriile refulări. Aici are loc acea ,,tiranie a formelor" la care este supus sufletul. Simbolică este întâlnirea din labirint, a lui Gavrilescu cu propria sa imagine. El nu-și recunoaște propriile sale iluzii: propria sa afectivitate (grecoaica), intelectul (evreica) și forma inerțială (țiganca). Și Gavrilescu și Adrian din În curte la Dionis pierd această a doua stare de conștiință, ratând intrarea într-o stare pre-nirvanică. Momentul în care personajul blecherian se identifică cu personajele de film
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
finalul romanului Muntele vrăjit, al aceluiași autor: ,,oare din această sărbătoare a morții, din pârjolul netrebnic care a incendiat de jur împrejur cerul acestei înserări ploioase, se va înălța într-o zi dragostea?"276, trădează, în fapt, aceeași lipsă a afectivității de care suferă și personajele blecheriene. Plecând de la aceste considerente putem identifica în textul blecherian ,,mecanismul angoasei" pe care Heidegger îl descria în Ființă și timp. Cotidianul, ,,realitatea topică", reprimă autenticitatea confruntării personajelor blecheriene cu posibilul lor ,,de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
uman expuse în această carte sînt doar cîteva dintre ele. NICU GRAVILUȚĂ Introducere A) OBIECTUL ANALIZEI Istoria demonstrează că efortul de a găsi soluții metodice și științifice problemelor vieții a fost frecvent precedat de încercări de ordin speculativ bazate pe afectivitate și imaginație. Astfel, chimia s-a constituit ca știință drept reacție împotriva speculațiilor alchimiei, așa cum astronomia s-a născut din astrologie. Supunîndu-se acestei evoluții foarte generale a gîndirii, psihologia nu a început să devină o disciplină științifică decît separîndu-se de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în originile conceptuale ale tuturor limbilor existente. Fenomenul acesta de o importanță capitală este mascat de faptul că toate conceptele uzate prin folosire nu mai sînt decît niște simple clișee convenționale. S-a menționat cu titlu de exemplu că termenii "afectivitate" și "emotivitate" sînt confundați și considerați drept sinonimi. Nu este deloc inutil să insistăm asupra lor. Căci în diferența dintre semnificațiile lor se află cheia științei motivelor și scoaterea în evidență a ei va facilita considerabil expunerea. Atît afectul cît
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
emotivă care ne pătrunde trupul, sufletul și spiritul. Fiorul acesta ne face să sesizăm adevărul esențial, căci emoția se deșteaptă în fața problemei vieții și morții, a misterului vieții și al morții. Numai omul poate dispersa emoția într-o multitudine de afectivități. Animalul nu trăiește decît în plan emotiv, căci spiritul este încarnat în el sub forma previziunii instinctive, care se referă la supraviețuirea sau moartea lui (și chiar și la condițiile de viață și moarte ale speciilor). Fenomen biogenetic imanent și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
chiar și la condițiile de viață și moarte ale speciilor). Fenomen biogenetic imanent și profund din punct de vedere instinctiv, emotivitatea constituie la om ELANUL ANIMANT care "moare" pe măsură ce se revarsă ca urmare a exaltării dorințelor, într-o multitudine de afectivități banale sau care se crispează, exaltîndu-se maladiv spre spirit. Spaima în fața misterului vieții și morții este emoția sacră, veritabila religiozitate. Fiorul emotiv în fața profunzimii misterioase a existenței este un fenomen intrapsihic. Simbolul misterului, creat de om și numit "Dumnezeu", este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mult sau mai puțin pe toți membrii societății, dîndu-le sentimentul că se abat de la sensul vieții, trăsătură caracteristică a epocilor de declin. Teama se descompune în angoase multiple și nenumărate griji, care nu sînt decît negativul dorințelor exaltate, ale căror afectivități, datorită orbirii spiritului, se degradează în angoase inhibante. Această amenințare inevitabilă de a fi din nou pradă spaimei psihologic agravate și panicii provocate de dezorientare este dovada vie și dureros trăită a adevărului imuabil. Valorile și nonvalorile posibilitățile armoniei și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în primul rînd, ca o activitate de transformare a lumii, finalizată prin satisfacerea aspirațiilor umane"26. Dar, la fel de bine, dincolo de cîmpul specific al activităților de producție, repartiție, schimb și consum, trebuie să-i fie atribuite economiei vastele domenii ale gratuității, afectivității, esteticii, convențiilor morale, filosofice, religioase, într-un cuvînt: acele valori prin care oamenii își definesc identitatea, propria rațiune de a trăi și, cîteodată, de a muri. Umanul înglobează și debordează, din toate părțile, economicul. Iar umanul, la rîndul său, face
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]