1,128 matches
-
care purtăm noi pantaloni și căciulă. Aici, în sală, s-a râs, formidabil tip judecătorul ăsta, un om de vârsta mea, se vedea că e de treabă și ar fi vrut să nu mă condamne prea tare. Ironia lui era afectuoasă. "Dom' judecător, i-am spus, recunosc că am nutrit și eu acele idei..." "Acum, acum în prezent, a zis el, le mai nutrești?" " Nu pot să scap de ele dintr-odată", i-am răspuns și în sală s-a produs
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se adresase, înțelesei că ei doi mă goneau, vroiau să rămână singuri; să rămînă!) Doamna Chiriță, luați dumneavoastră paharele și i le dați bunicii mâine dimineață, eu vă urez noapte bună!" "Noapte bună, domnule Petrini", răspunse ea cu un glas afectuos. El, băiatul, nu spuse nimic. Era, desigur, fascinat de acea oră albă a nopții, de acea tăcere a grădinilor adormite, de acel minut de încremenire a propriei lui ființe, încordat ca un arc, încordare care îi luase glasul... Desigur, abia
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu un fel de simpatie mieroasă (întrebare preexistentă, care nu mi s-ar fi pus fără ajutorul coniacului) de ce nu mă recăsătoresc... Cu aceeași filozofie ascunsă în glas ca și a distinsei doamne Chiriță și cu exclamații de ironie simulat afectuoasă, ei, ce așteptam, adică, ei, ia să vedem, ei, nu zău (sugestie de sfidare, nu mai cred în femei?), chiar așa, de la prima încercare, alții sânt la a treia și tot nu renunță... Asta aduce, așa, pe undeva, cumva, a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
picioare. Ea mă prinse atunci în tot focarul ochilor ei mari și deodată rosti: "Domnule Petrini, poți să mă învoiești astăzi să nu vin la serviciu?". Aceste cuvinte, deși îmi părură nefirești (redevenise brusc casieriță?), fuseseră rostite cu un timbru afectuos... Da, gândii, are dreptate, numele meu, Victor, poate că îi rămăsese străin, după cum nici mie nu mi-ar fi fost la îndemînă să-i spun Suzy... Da, doamnă Culala, îi răspunsei, bineînțeles că puteți lipsi... Nu e un cap de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de față, un al patrulea, care îi ajutase desigur să nu se înece. În mod sigur: în poza de pe lac apăreau toți trei, tatăl, mama și fiica. Nu apărea cel ce o făcuse. "Noapte bună", zise doamna Culala cu o afectuoasă privire rătăcită, de la mine la fiica ei, și se ridică, iar soțul ei făcu la fel. "Noapte bună, mamă, te sărut", zise Suzy, dar fără să se uite la ea, întorcînd distrată paginile albumului, în timp ce genunchii i se răsuciseră cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spendid păr albit de ani, privirea mai puțin dură și gura cu un surâs încărcat de maliție, dacă nu chiar de dispreț superior. Se pare că după 23 August ea devenise cunoscută pentru duritățile ei, dar de limbaj, altfel era afectuoasă, bună prietenă și înzestrată cu un cinism politic salutar, în acei ani când fanatismul începea să devină amenințător. Pe ea însă cei fanatici o incitau nu numai la durități de limbaj, ci și la cruzimi, când prindea câte unul în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fanatismul începea să devină amenințător. Pe ea însă cei fanatici o incitau nu numai la durități de limbaj, ci și la cruzimi, când prindea câte unul în casa lor "îl făcea terci", oricine ar fi fost. Sufletul ei încercat și afectuos o făcea să nu fie temută, era însă (încă!) invulnerabilă sau mai bine spus ținută puțin deoparte în funcții de anvergură mijlocie, unde putea fi ea însăși fără prejudicii pentru marii lideri... Ei?! Cum s-o înlocuiască Matilda pe această
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reușit! Le-am reperat. Dați-mi o mașină ca lumea și vă găsesc portofelul pe care l-ați pierdut sau chiar și pe verișorul Jed pe care l-ați pierdut din vedere de-atâta vreme, făcu el dând o palmă afectuoasă consolei. Bijuteria asta e cam turtită, dar e a naibii de eficace. Gorman se aplecă peste umărul comtehului. ― Care e starea lor? ― Nu știu. EBP-urile sunt rezistente, dar nu intră în amănunte. Se pare totuși că sunt toți acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Oamenii își săpaseră mici grădini, în care creșteau trandafiri, zarzavaturi și, desigur, pisici. Apăruse însă un dement la televizor, căruia apropiații îi spuneau „tovarășul Nicolae Ceaușescu“, iar lumea de rând „nea’ Nicu“ sau „Ceașcă“ (ultima denumire sugera ceva familiar și-afectuos, aproape imposibil de înțeles), și lucrurile o luaseră razna. În 20 de ani, nebunul de la televizor reușise să pună la pământ tot ce clădiseră ceilalți într-un secol: dărâmase casele și tăiase bulevarde isterice pe direcția privirii (și, în general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un fel, dar cum? „Spune-mi că ai vreo idee...“, m-am văitat. „Am!“, mi-a zâmbit Maria, după care m-a sărutat pe ureche. „Cât dai ca să-ți zic?“ „Ce vrei tu...“, am cedat. Era o imprudență, blândă și afectuoasă, dar totuși o imprudență. „Bine. Mai întâi, o ciocolată dietetică nemțească de la «Nik», cu cremă de nuga. Și pe urmă foenul ăla cu trei viteze din «Unirii»; usucă și-ți face și volum în același timp.“ Nu glumea. Numai cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
obișnuiai să prețuiești orice, de la dopuri, la coperțile romanelor lui Preda: lumea lui “înainte“. Acolo, scriitorii primeau apartamente, portocale de Crăciun și-o pensie, când li se blocau inspirația sau rinichiul. Pe de-alta, mă irita apropierea asta prudentă și afectuoasă de-un simplu obiect, supus inevitabil uzurii și deteriorării, ca vopseaua de pe caroseria unei mașini. Cărțile mele zăceau anapoda prin bibliotecă, răsturnate, cu paginile desfăcute ca fustele unor țigănci. De fapt, literatura nu merita foarte multe (iar dacă totuși o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
benzile desenate (în frunte cu Pif, Arthur și Placid et Muzo) și montam gadgetul, mă întorceam la plasticul învelișului. De-abia acolo începea nebunia. Mă bucuram de-o întreagă colecție, strânsă cu grijă și întemeiată pe-o legătură tactilă aproape afectuoasă. Țineam toate ambalajele într-un dulap, puse deoparte, să nu se piardă sau să se deterioreze, ca băștinașii din Congo cu pungile de Mars. Aproape le iubeam. Voluptatea declanșată de-atingerea plasticului (pe care mai târziu aveam s-o simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sânge, după cinci ore de stat cu picioarele în apă rece, lângă echipa lui Moiceanu. Cu timpul, isprăvile administrative deveneau povești duioase, topite pe fundul cănilor și-al memoriei. Nimeni nu se-oprea din povestit, vecinii se încurajau și râdeau afectuos, ca o mare familie sinceră, pe cale de dispariție. Colectivul mai ciocnea un păhărel, luminile rămâneau aprinse multă vreme în sufrageria lui tanti Aldea. Ne simțeam bine, complici, încărcați de-optimism. Dacă te nimereai ultimul, tanti Aldea își sufleca mânecile capotului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am admis. „Rămân eu să mă lupt cu nașul și păienjenii.“ „Parcă ziceai că nu sunt păienjeni pe vagonul de dormit!“, a sărit Maria. Se uita alarmată, prin toate colțurile cușetei. „Mai ales iarna!“ „Glumeam.“ Am sărutat-o pe frunte, afectuos. Îmi plăcea s-o tachinez, iubeam să-i gestionez nesiguranța. În plus, profitam de micile momente în care uita lucruri din trecut, pe care i le puteam rescrie fără să-și dea seama: ce făcusem, ce-mi spusese, ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trezit fierți și nehotărâți. Mihnea s-a uitat la mine ca la un vechi dușman, iar Maria mi-a sărit în brațe cu cea mai mare deznădejde: „N-am închis un ochi! M-au terminat vameșii ăștia!“ Am strâns-o afectuos la piept. Orarul controalelor vamale era stabilit diabolic, cineva calculase când sunt șansele cele mai mari să adormi: ungurii veneau la două noaptea, austriecii la cinci și la opt dimineața. Treceau tot trenul prin zeci de lanterne, uneori urcau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am văzut? Am văzut oameni distinși, sinceri, inteligenți. Am văzut un om în vârstă care mângâie și ascultă un băiețandru ca mine. Văd niște oameni capabili să înțeleagă și să ierte, niște oameni de-ai noștri aproape la fel de buni și afectuoși ca și cei pe care i-am întâlnit acolo, oameni care aproape nu sunt mai răi. Judecați și dumneavoastră cât de plăcut am fost surprins! O, dați-mi voie să exprim acest sentiment! Am auzit și chiar credeam că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
prilej, prințul Ș. a rostit câteva adevăruri bine potrivite și inteligente. Lui Evgheni Pavlovici i s-a părut că acesta nu apucase să ajungă încă la o armonie perfectă cu Adelaida, dar că în viitor părea inevitabilă subordonarea benevolă și afectuoasă a înfocatei Adelaida față de inteligența și experiența prințului Ș. Pe deasupra, lecțiile primite de familie o influențaseră teribil, mai ales ultimul incident al Aglaiei cu contele emigrant. Toate temerile pe care le avusese familia, cedându-i-o pe Aglaia contelui, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În toate felurile”53. Dumnezeul nostru, Care este prin excelență iubire, caută prin toate numai folosul omului, Îl iubește pe acesta mai mult decât se iubește el Însuși pe sine și depășește În daruri gândurile omului. „Ai un Stăpân mai afectuos decât un părinte - spune Sfântul Ioan Gură de Aur - și mai grijuliu decât o mamă, mai Îndră‑ gostit decât un mire și o mireasă, care socotește că odihna Lui e mântuirea ta și se bucură mai mult decât tine de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de orice mijloc de refacere și de simțul direcției pentru a se adapta la noile condiții. În perioada în care Turnbull a studiat-o, nu reușiser] nici m]car s] dezvolte relații stabile, bazate pe respect și cât și cât afectuoase între soț și soție sau între p]rinți și copii. Hoarda Ik pare s] dispun] de „cunoaștere etic]”, de vreme ce oamenii sunt destul de conștienți de consecințele d]un]toare pentru alții ale faptelor rele. Totuși, ei aleg s] acționeze, f]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Regelui, al curții și, mai presus de orice al Anei de Austria, care în curând urma să devină regentă“.(trad. n.) Mazarin nu a uitat niciodată de familia sa de care era foarte legat și cu care se purta foarte afectuos. I-a trimis tatălui său mereu sume mari de bani și o ladă cu bijuterii drept zestre pentru surorile sale. Dar dincolo de bani, cea mai mare ambiție a sa era uniforma roșie de cardinal, iar devotamentul arătat regelui Franței era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și am ajuns la concluzia că pe termen lung l-ar ajuta să se echilibreze și să-și găsească singur o mulțime de răspunsuri la întrebări existențiale". E fascinat de copilul lui. "E un adolescent vesel și deschis, sensibil și afectuos, cu o minte sclipitoare uneori, foarte muncitor, un pic dezordonat și abramburit, pe alocuri copilăros și un pic naiv, compensând însă cu o putere analitică extrem de profundă". Radu s-a recuperat în proporție de 90% în primii doi ani de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
fost diagnosticat cu TSA la vârsta de 4 ani, relativ târziu si doar acum, retrospectiv privind, realizam cum au evoluat lucrurile. Pana la vârsta de un an si 3-4 luni, Cristian a avut o evoluție normala, era un copil vesel, afectuos, căruia ii plăcea sa se joace cu multe jucării potrivite vârstei lui, manca din ce in ce mai variat si învăța cu ușurința cuvinte in romana si in engleza (primul lui cuvânt a fost “soapy”, cu o pronunție si un accent englezesc perfecte). La
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
de rigiditatea preocupării exclusive de sine. Astfel, bogatul se veselește în ospețe, iar săracul Lazăr, plin de bube își trăiește singurătatea în foame la poarta lui. Lazăr e dus după moarte în sânul iubitor a lui Avraam, în cea mai afectuoasă comuniune. Bogatul e dus în singurătatea și fierbințeala iadului. Trăind până la moarte în încrâncenarea lipsei de milă, bogatul nu poate merge în Împărăția celor ce și au înmuiat inima, prin milă, pentru comuniune.<footnote id="14">Ibidem, p.162<footnote
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe care îi consider azi benefici. Erau timpuri când nu te puteai opune la nimic, nu aveai de ales, trebuia să faci ceea ce era obligatoriu. Cu toate acestea, nu regret nimic; am lucrat cu elevi buni și frumoși, cuminți și afectuoși i-am iubit, ne-am respectat și, astfel, toate cele rele s-au uitat. În Școala nr. 22 am putut intra după câțiva ani de pregătire, printr-un concurs riguros, dar nu aceasta a fost greutatea cea mai mare. Examenul
O VIAȚĂ DE OM AŞA CUM A FOST EA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Maria Marin () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1733]
-
la copil, potrivit M. Petcu sunt : * divergența metodelor educative aplicate de părinți, îndeosebi în ce privește recompensarea și sancționarea copiilor. În asemenea familii copilul este permanent derutat, descumpănit și tentat să-și caute modele de comportament în afara cadrului familial; * atitudinea hiperprotectoare, excesiv de afectuoasă a părinților este contraproductivă din punct de vedere educativ deoarece duce la iritarea copilului și frânează procesele de maturizare psihică; * atitudinea familială indiferentă duce la dezvoltarea unei agresivități latente. În același timp, copilul neglijat de părinți, devine emotiv, instabil, iritabil
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]