55,287 matches
-
Gabriel Dimisianu În 16 auguat a fost aniversarea Gabrielei Melinescu, prilej de a ne raporta la personalitatea acestei scriitoare cu o mare operă, impresionantă prin întindere și diversitate, originală în toate componentele ei. Întâi Gabriela Melinescu s-a afirmat în poezie și apoi, extinzându-și repede câmpul de acțiune, în roman, în eseu, în proza memorialistică, în traduceri. A tradus din Swedenborg, din Strindberg și din alți nordici. Scrie în română, în suedeză, în franceză. Pe lângă toate, pictează, reproiectându-și
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
lui Mallarmé, al simboliștilor, suprarealiștilor, expresioniștilor, al construcțiilor hermetice. Ca imagine cu totul insolită a lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea condiției sale cosmotice, poemul e construcție absolută:"nici un element nu poate fi deplasat sau alterat fără
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
s-a amestecat cu foamea propriu zisă. Așa că nu putem face decât referiri economice. Și cel mult folclorice, pentru că s-a dovedit prin unele părți că folclorul ține de foame. Ca să fim mai aproape și de cultură, cum spune tema, afirmăm categoric faptul că sosirea lui Columb În America a influențat În țara noastră nu numai cultura cartofului, ci și cultura economică: În România, s-a reușit, din punct de vedere economic, un record de Guiness Book prin creșterea prețului cartofilor
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
românesc al ființei (1978) ca esență, sublimat al sinelui cel mai adânc, aflați mereu În stare de veghe Însă dovedindu-și prezența când ne Îndepărtăm de propria noastră unicitate (depistabilă la nivel individual sau chiar național). Așa Încât George Popa poate afirma că „identitatea spirituală, prototipul lăuntric al lui Eminescu a fost luceafărul, spiritul hyperionic”. Eseul pe care Îl analizăm se bazează pe cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a descoperit de-a lungul timpului consacrat operei eminesciene. Ele
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
adecvat ar fi fost „apropie”, și nu „unește”, deoarece unirea nu s-a produs niciodată, deși Luceafărul ar fi dorit-o atât de mult. Ideea este evidențiată de autorul Însuși căci, referindu-se la a doua Întrupare a Luceafărului, acesta afirmă că„spațiul său existențial se contaminează astfel, prin posibila fuziune cu spațiul psihic al pământenei” (s.n.), de cele două câmpuri energetice ale condiției umane: patima și suferința”. Dacă admitem că profanul și sacrul, imanentul și transcendentul caracterizează lumi diferite, atunci
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
cercetare, pe conferințe de specialitate, și pe publicarea rezultatelor cercetărilor tale? CGM: Voi răspunde Începând cu dihotomia business știință. Fără Îndoială, chemarea mea a fost cercetarea, afacerile constituind doar un mijloc pentru a-mi susține existența. În retrospecție, pot să afirm Însă că fără ultima, nu aș fi putut face ceea ce miam dorit În cercetare. Când eram tânăr, auzisem de un ‘parc al inventatorilor’ În SUA, un loc În care erau invitați cei meritoși. Întreținuți În cele mai bune condiții, aceștia
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cel puțin la fel cu asta, atunci scrisul său ar putea prezenta oarecare interes. Mesajul versurilor lui Vasile Gîrneț este, de multe ori, mai degrabă de presupus decît de constatat, pur și simplu. Contrar celor mai mulți care au încercat să se afirme în literatura basarabeană în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în speranța că mai știi ce minune ar fi putut face poezie din năzbîtiile astea lăbărțate, scrisul lui este cumpănit, adunat cu grijă
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
om politic de extrema stângă, urzind comploturi și dispărând misterios pe timpul verii, când evadează în Vladia. Dacă în Vladia politica nu există (sau, mai precis, pare să nu existe), în Stăpânirea de sine totul converge spre politică. Prințul Șerban Pangratty afirma în finalul capitolului VI din Stăpânirea de sine: "La Vladia nu se face politică, la Vladia singurul lucru important este iubirea". Negustorul de vinuri Leonard Bâlbâie, reprezentantul unei firme străine în Vladia, personaj secundar care apare în Stăpânirea de sine
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
sine însuși. La prima vedere ai zice că e un semn al agresivității sale. În realitate, de cele mai multe ori, e un eșapament prin care se eliberează de multe și mărunte, pe față sau în gând. În mahala, cum să te afirmi, la paișpe ani, dacă nu știi să înjuri? Profesori buni la tot pasul. - Ascultă, Gică! - Nu mă cheamă Gică! - Mă contrazici? Te scarpină pielea?... Și-apoi, te-a întrebat careva, când te-ai născut, ce nume-ai vrea? - Nu. - Pe
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
În sensul ordinilor implicite și explicite menționate în aparițiile anterioare ale Revistei Muzica vom discuta în cele ce urmează câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței muzicale sunt în parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone formative ale discursului muzical, acțiunea integrată
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
câteva principii de configurare a enunțului muzical. Este vorba despre același flux energetic ce definește comunicarea muzicală și în care se afirmă virtualități semnificative de diverse ordini. Este bine de știut de la bun început că aceste surse energetice ce se afirmă în actul performanței muzicale sunt în parte conștient volitive, în parte subconștient implicate în zone formative ale discursului muzical, acțiunea integrată a tuturor acestora desfășurându-se concomitent în diferite fluxuri (planuri) de conștiință. Ceea ce se va pune în cercetarea noastră
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
din mormânt" Poezia se Încheie cu un Îndemn " Voi toți ce-ați plâns În Întuneric/ și nimeni nu v-a mângâiat,/ Din lunga voastră-ngenunchere/ Sculați ... Hristos a Înviat !" Mobilizatoare este și poezia "Christos a Înviat" de Vasile Alecsandri, În care afirma "Christos, zeul credinței, ieșit-a din mormânt/ Și-a Sa Înviere/ Ne-arată că nu piere/ Dragostea, credința și adevărul sfânt./ Christos e viu ! Ca Dânsul, o, voi ce suferiți/ În lanțuri de robie/ Curând la viața vie/ Din umbra
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
lovească/ Toporul Îi cade cu zgomot ignit ... Zdrobit Îngenunche și cere "Iertare,/ Iertare, iertare", cu glas sugrumat,/ Bătrâna-l priveste cu adâncă mirare/ Iar glasul ei cântă "Christos a Înviat !" Alt mare poet interbelic, Radu Gyr, În poezia "Săptămâna Patimilor" afirmă : "Dă-ne iubirea Ta ! Dă-ne putere/ Din clipa Încleștării-nsângerate/ Să ne primim cuiele și fierea/ Ca Tine-n marea Ta singurătate". Tot el, În poezia "Iisus În celulă" are Într-o noapte viziunea intrării Mântuitorului În celula unde
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
a început să-și construiască personajul în jurul ideii de consecvență: “tot ce face pe parcursul actelor e din dragoste pentru el, indiferent dacă e bună și tandră sau războinică” (C.G.). Despre procesul de formare a propriei versiuni (V4), Carmen Gurban a afirmat că și-a văzut personajul ca și cum ar fi fost o persoană reală, mai mult în imagini decât în cuvinte, și că principalii factori de influență au fost tehnica vocală, cunoștințele muzical-teatrale și modul personal de a vedea opera, lumea și
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
văduva sa le-a remis lui Gigi Nenișor, nepotul direct al ilustrului diplomat, cel mai apropiat membru al familiei. Ulterior, acesta a declarat că una din valize i-a fost furată la Viena. Șeful serviciului secret francez al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea care cuprindea prețioasele documente referitoare la acceptarea de către Rusia a ideii că Basarabia e românească - unor români, care Însă, de fapt, erau agenți moscoviți. Mai târziu, Gigi Anastasiu a afirmat că valiza ajunsese
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
al vremii a afirmat, Însă, că Nenișor dăduse această valiză - cea care cuprindea prețioasele documente referitoare la acceptarea de către Rusia a ideii că Basarabia e românească - unor români, care Însă, de fapt, erau agenți moscoviți. Mai târziu, Gigi Anastasiu a afirmat că valiza ajunsese pe biroul lui Stalin. Ați colindat prin lume, domnule Danielopol. Ați cunoscut oameni de tot soiul. Prin ce se deosebesc românii de alții? Avem noi un specific al nostru? Și cum e acest specific, ne e de
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
simț, care Înțelege corect lucrurile, dar și pentru că este, În mod expres, devotat păcii și concordiei. Revin la studiile cărora le-am consacrat mulți ani din viață. România stă la temelia științei aviației mondiale. Ne-am Înscris și ne-am afirmat pe cerul lumii prin stele ca Vlaicu și Vuia, prin Coandă, care lansează primul În lume ideea „avionului fără elice”, prin transilvăneanul Herman Oberth, autorul proiectului primei rachete, care, cu tot numele său nemțesc, s-a considerat român până la moarte
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
pretențiile lor teritoriale. Bazat pe ignoranța americanilor, cap pătrat îi dezinformează, rescriind pentru ei o istorie a Transilvaniei cum ar fi vrut el să fie, fără români în majoritate absolută și acolo de la început. Din mistificare în mistificare ajunge să afirme că în 1916 armata română ocupă Transilvania (pag.21). Ocupare militară sună nedemocratic în urechile supra-democraticilor americani și au motiv să le ia apărarea, dîndu-le dreptate în mass media lor. Ajuns aici, trebuie subliniat că diplomatior români din Statele Unite și
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
de înțelepciune în „beția cu nectar” în discursul lui Socrate asupra iubirii. Plotin utilizează sintagma „beție” când vorbește de sufletul care își finalizează uniunea cu „Unul”. Beția sau extazul ce însoțește contactul cu Ființa nu sunt tumultuoase sau acaparatoare. El afirmă că sufletul, în obținerea revelației prezenței divinului, devine unul și este „fericit”: „un suflet devine din nou ceea ce era la momentul bucuriei sale dintâi”<footnote Plotinus, Enneads, VI.7.34, traducere S. McKenna, Londra, 1991 apud Stuart Burns, Divine Ecstasy
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
incognoscibil. Prin urmare, întunericul e o etapă lăsată în urmă, în urcușul sufletului nu există întuneric final în Dumnezeu. Avem o mistică a luminii”<footnote Ibidem, p. 109. footnote>. Atât la Sfântul Grigorie, cât și la Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie), se afirmă necesitatea căutării permanente a împlinirii spirituale, descoperită în har, și personificată de credință. Sfântul Macarie, în special, se concentrează pe rolul Duhului Sfânt, și pe analizarea poruncilor, în participarea progresivă a creștinului<footnote Collection III, E. Klostermann și H. Berthold
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală modernă. În continuare, într-o formă succintă, dar esențializată, îi vom aminti pe cei mai reprezentativi compozitori, creatori ai unor cvartete de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
călcase mai tot pământul românesc și cunoștea nu din cărți, ci din vedere poporul românesc trecând spre Constantinopole, întreba cu mirare: unde-s Bulgarii? Iar Carol I mărturisește că până la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel decât românește.” Putem afirmă că Istoria Românilor din Patrie și din afara ei, a fost a doua mare pasiune a lui Zahu Până. Poezia, marea lui pasiune, căreia i-a închinat cea mai mare parte a vieții, era, după cum mărturisește în prefață volumului “Poezii din
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
care autoarea o adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă un timp al neliniștii. Departe de a transmite doar emoții Închipuite, romanul se afirmă prin autenticitatea trăirii. Proza Adrianei Bittel este magnetic atrasă de viața și drama omului de rând, Înfățișând o imagine complexă a realității. Deși cufundat În mirajul banalului existențial, textul reușește să Își păstreze o uimitoare acuratețe a detaliilor. Condiția omului
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
și iubirea să eterne. Și nu pot să nu mă Întreb ce simte când mintea se scalda În amintire și vântul de departe Îi aduce În suflet foșnetul rochiei de gală a Mării Negre? George Filip: Cred că n-am păcătuit afirmând adesea că eu sunt fiul Mării mele cea Neagră. Mulți mistificatori de imagini m-au plagiat și-au Încercat să se substituie sentimentelor mele. N-au reușit fiindcă eu am un simț al proprietății foarte puternic. I-am biciuit, hulit
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]