583,813 matches
-
descoperirii aromânilor de către autoare prin intermediul imaginii. De altfel, statutul de martor impecabil, de document absolut neutru, al fotografiei etnografice e doar o aparență, iar cartea Ioanei Popescu se joacă inteligent cu acest fapt. Imaginea depinde de subiectivitatea celui care se află în spatele aparatului de fotografiat, iar marele avantaj al fraților Manakia, ne spune Ioana Popescu, e acela că "ei nu s-au aflat niciodată în pericol de a tăia altfel pîinea, cu alte cuvinte, că fotografiile lor nu sînt rezultatul unei
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
aparență, iar cartea Ioanei Popescu se joacă inteligent cu acest fapt. Imaginea depinde de subiectivitatea celui care se află în spatele aparatului de fotografiat, iar marele avantaj al fraților Manakia, ne spune Ioana Popescu, e acela că "ei nu s-au aflat niciodată în pericol de a tăia altfel pîinea, cu alte cuvinte, că fotografiile lor nu sînt rezultatul unei înțelegeri greșite a realității pe care ne-o comunică". în egală măsură calitatea de document a fotografiilor depinde de jocul așezării imaginilor
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
măsură calitatea de document a fotografiilor depinde de jocul așezării imaginilor, așa cum îl propune specialistul, și de ochiul cu care privitorul citește acest joc. Privește! - invitația din titlul cărții - comportă mai multe nuanțe decît ai crede la început. Nu ne aflăm în fața unei prezentări canonice de fotografie etnografică. Autoarea simte, de altfel, nevoia justificării față de "specialiștii ultraortodocși" pentru faptul de a fi "gătit" imaginile pentru tipar, prezentîndu-le într-un alb-negru virat. Nici comentariul ce le însoțește nu e unul obișnuit - lipsit
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
timp a mai domnit pacea, după instalarea la putere a naziștilor. în timpul războiului, nava a fost transformată în lazaret și în cazarmă. în ziua de 30 ianuarie 1945, cînd "Wilhelm Gustloff" pleacă în ultima sa călătorie, la bordul său se aflau îmbarcați 9.000 de pasageri (majoritatea femei și copii, dar și cîteva sute de militari germani), fugind cu toții spre vest din calea Armatei Roșii și a acțiunilor de răzbunare ce însoțeau înaintarea acesteia. Capitolul alungării germanilor din estul Europei la
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
literar, în dezbaterile pe marginea istoriei, în cîmpul vast al memoriei colective și - nu în ultimă instanță - în sfera delicată a intransigențelor morale. în noaptea de 30 ianuarie 1945, cînd nava "Wilhelm Gustloff" părăsește portul Gdansk, la bordul ei se află și un mai vechi personaj al scrierilor lui Günter Grass - Tulla Pokriefke, purtînd în pîntec o sarcină ajunsă la termen. "Titanicul german" este lovit de trei torpile lansate de pe submarinul sovietic "S 13". Efectul este fatal, vasul se scufundă, cea
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
scrierilor lui Günter Grass - Tulla Pokriefke, purtînd în pîntec o sarcină ajunsă la termen. "Titanicul german" este lovit de trei torpile lansate de pe submarinul sovietic "S 13". Efectul este fatal, vasul se scufundă, cea mai mare parte a pasagerilor își află sfîrșitul în apele reci ale Mării Baltice. Cei scăpați de la moarte sunt puțini. Printre supraviețuitori cititorul o regăsește pe Tulla Pokriefke care dă în aceeași noapte naștere unui băiat, Paul. O jumătate de secol după tragica scufundare a navei "Wilhelm Gustloff
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
ianuarie 1945, o întîmplare ce face oricum parte de la început din propria-i viață. Navigînd în Internet îi este dat să facă o cumplită descoperire care-l vizează direct. în ziua de 4 februarie 1936, Wilhelm Gustloff, lider nazist, se afla la Davos, în Elveția, pentru a face propagandă în favoarea partidului său. Deodată este ucis cu patru gloanțe de pistol, trase de David Frankfurter , student în medicină, evreu, care prin gestul lui a vrut să lanseze semnalul rezistenței antifasciste. "Titanicul german
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
pistol, trase de David Frankfurter , student în medicină, evreu, care prin gestul lui a vrut să lanseze semnalul rezistenței antifasciste. "Titanicul german" construit în timpul celui de-al Treilea Reich va fi botezat cu numele"martirului" nazist. Revenind în prezentul narativ, aflăm că Paul s-a despărțit de soție și că fiul său, Konny, a rămas la mama lui. Konny, a cărui poreclă electronică este "Wilhelm", un tînăr de care nimeni nu prea are timp să se ocupe și care se află
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
aflăm că Paul s-a despărțit de soție și că fiul său, Konny, a rămas la mama lui. Konny, a cărui poreclă electronică este "Wilhelm", un tînăr de care nimeni nu prea are timp să se ocupe și care se află sub influența povestirii în formule repetitive a tragediei navei "Wilhelm Gustloff", cade sub incidența propagandei difuzate extremiști de dreapta "via Internet". întîlnește tot pe această cale numele unui anumit David Frankfurter virtual, crede că el ar avea o legătură cu
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
nimeni altul decît Marcel Reich Ranicki, precizînd că anumite pasaje ale nuvelei i-au stors lacrimi. Chiar dacă elementul lacrimogen rămîne discutabil în evaluarea calității estetice a literaturii, el este demn de luat în seamă în cazul lui Reich Ranicki. P.S. Aflu, înainte de a expedia manuscrisul la redacție, că nuvela În pas de rac va fi ecranizată.
Günter Grass și "Titanicul german" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15506_a_16831]
-
nu reprezintă decît manifestări ale barbariei cu față umană. Astfel încît avangarda reia exhortația rimbauldiană (uzurpată de marxism): "Trebuie schimbată viața", propunîndu-și a săvîrși măreața operație în numele unor principii poetice. Să remarcăm că punctul de plecare al reconstrucției existențiale se află nu în abstracțiunile unei doctrine social-politice, ci în concretul fermentînd de viață al unor stări poetice, cu rădăcini în profunzimile ființei noastre, capabil a angaja entități pe cît de misterioase pe atît de perene precum visul, copilăria, nebunia, dragostea (pentru
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
fiind revelator doar dacă produce o "tulburare fizică". Evident, putem specifica și funcția morală a unei astfel de poetici generos extrapolate asupra condiției umane, a cărei complexitate o surprinde în efigie, în al cărei destin voiește a se implica. Se află în chestiune o etică eliberatoare, prevăzută cu o încărcătură contestatară, prezentînd un desen negativist, care-i disimulează fondul stenic, de reabilitare a unei axiologii ocultate, țintind "reîncîntarea lumii". (va urma) Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed.
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
păcate, prematur sau excesiv preocupați de experiențe de tot soiul și, cred, nepermis de indiferenți față de ceea ce se numește stil. Să fie oare pasiunea pentru muzica clasică (remarcată la toți "târgoviștenii") de "vină?! Încercarea scriitorului de Tudor Țopa, despre care aflăm din nota biobibliografică că pregătește al treilea său roman, lansează și o plăcută provocare mai ales cititorului care, la apariția primei ediții, nici măcar nu era născut. Tudor Țopa, Încercarea scriitorului, ed. a II-a revăzută de autor, îngrijită de Ruxandra
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
primă jumătate a cărții, analiză mai aprofundată decât tot ce s-a mai făcut pe această temă și care demarează în forță, cu argumente spectaculoase luate din corespondența lui Proust cu prietenii și cunoscuții săi români. În centrul centrului se află cei doi frați Bibescu, Antoine și Emmanuel, mai cu seamă primul, Antoine: "Vă spun toate acestea pentru a vă arăta că cei doi Bibești (dintre care unul a murit în chip îngrozitor - n. ns.: s-a sinucis) au fost îndrăgostiți
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
mai citate figurează în Corespondența cu românii, iar meritul cu totul deosebit al Corneliei Ștefănescu este de a le fi scos dintr-un fel de indistinctă masă și a le fi redat originara lor fizionomie particulară. Tresărim puternic, într-adevăr, aflând că un text ca acesta: Există o geometrie plană și o geometrie în spațiu. Ei bine, pentru mine romanul nu mai înseamnă numai psihologie plană, ci psihologie în timp și în spațiu. Am încercat să izolez substanța invizibilă care este
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
Dan Petrila După ce timp de 21 de ani Festivalul de film de la Berlin s-a aflat sub conducerea autoritară a "belgianului" Moritz de Hadeln, care, similar lui Gilles Jacob pentru Cannes, și-a asumat integral răspunderea pentru selecția filmelor din competiție și a reușit să asigure un prestigiu și un profil distinct Berlinalei, nou-numitul director Dieter
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
a competiției. Și mesajul său de la conferința de presă merită amintit: singura cale prin care două popoare care-și dispută același teritoriu să se poată împă-ca durabil este dezvoltarea drepturilor civile dincolo de orice îngrădire. Pe același "culoar" socio-politic s-a aflat și mult așteptatul "Amen", realizat de Costa Gavras în România, după "Vicarul" lui Rolf Hochhuth. Din păcate filmul a fost o altă mare dezamăgire, parti-pris-ul realizatorilor fiind atît de evident încît a ajuns să nege pînă și realitatea istorică, iar
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
un element bine pregătit, informat" etc. Descrierile "psihologice" în doar cîteva rînduri înseamnă teroare (pe lîngă umorul involuntar) - ele denotă o mare obișnuință a informatorului în redactarea unor astfel de cretinisme. "Fișe" asemănătoare au mai toți suspecții din jurul lui Tănase. Aflăm astfel că Ioan Buduca se poartă respectuos cu vecinii (de la aceștia pornea investigația). Cu Ștefan Agopian apare o mică problemă: "neavînd anturaj în imobil, nu i se cunosc opiniile politice sau eventual nemulțumiri de ordin personal". Este incredibil cît de
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
nu intră în ritmul egal al notelor lui V. Cristescu. Foarte multe personalități importante sînt personaje și în jurnal (mai mulți aici) și în dosar (doar cei apropiați: Ioan Buduca, Alin Teodorescu, Alexandru Paleologu, Agopian, Groșan, străinii de la ambasadă sau aflați în vizite). Cei prezenți aici pot fi iritați de tonul din jurnal. însă dosarul nu lasă loc de dubiu: toți sînt complici, buni de pedeapsă în ochii Securității. Singurul personaj protejat cu mare grijă și eficiență (nu știm nici după
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
Să nu exagerăm. Bucureștiul nu poate fi acuzat că ar fi sprijinit sau chiar inspirat demonstrațiile de la Chișinău și nici nu se poate spune că ar fi avut reacții emoționale în acestă problemă. Atît doar că în timp ce premierul Năstase se afla la Moscova, Ambasada Federației Ruse la București dădea publicității niște Teze referitoare la această vizită. Una dintre ele se referea la intenția României de a adera la NATO, considerată de Ambasada Federației Ruse ca "îngrijorătoare". Apropo de uzanțe diplomatice, Kremlinul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
lui ar dispare, un gol istoric s-ar întinde, cum spunea Bacovia. Cum, oare, s-ar mai descurca gazetarii când intangibilii noștri specialiști în inginerii financiare s-ar dovedi atât de cinstiți pe cât afirmă că sunt? Unde s-ar mai afla acele gorgane rău mirositoare în care sapă ei, în sudori? Pe când factorii guvernamentali întorc nobil capul, să nu vadă, să nu audă? În toată liniștea mai e până atunci, cam tot atât până la răcirea soarelui. Să disperăm? Nici cum. Probe
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
întîlnesc după ani într-o gară iau greșit trenul, fiecare pe al celuilalt, și ajung la Leningrad și respectiv la Moscova, regăsindu-și strada, blocul, apartamentul și mobila absolut identice, așa încît nu-și dau seama decît tîrziu unde se află? Sau scheciul televizat al lui Toma Caragiu cu schimbul de locuință? Merită să citești și recenzia dlui Vladimir Tismăneanu la cartea de memorii a dlui Niculescu-Mizil, articolul dnei Sabina Fati despre mafioți și acela al ziaristei Tatiana Jukova despre Rusia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
Amintesc mai întîi citatul- "model", reprodus de zeci de ori în antologii: "însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sînt, și moldovenii și toți cîți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară fie și cevași osebită în niște cuvinte den amestecarea altor limbi". Și mai cunoscut sună finalul frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
amestecarea altor limbi". Și mai cunoscut sună finalul frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă, cu o structură adversativă: "Nu zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni și mai de folos neamuri, unii sînt den sîrbi, alții den greci, alții den arbănași, alții den frînci, alții dintr-alte limbi. Că și domnii încă mai mulți den streini au stătut". Se mai poate
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]