1,915 matches
-
stimezi, respecți, te face să crezi în motivația pentru a trăi încă o zi. Când sinceritatea ”a apus”, vine dureroasa dezamăgire, neîncredere și durere sufletească care, de cele mai multe ori, te îmbătrânesc prematur, îți fură zâmbetul și îți grăbesc șfârșitul, te afundă în tavernele durerii. Toate aceste lucruri le-am regăsit în personalitatea tatălui meu, lucruri pe care le-am moștenit în totalitate și le aplic în viață, lucruri după care mă canalizez zi de zi.” Daniel Marian Referință Bibliografică: Despre permanența
DANIEL MARIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344050_a_345379]
-
visul. Mai ales că-și luase cu sine și patul veșniciei, nădăjduia s-o țină pe-A nedorită departe... Mângâiat de lumina orbitoare a verii și-ncins de osteneala poverii duse pe umeri, căuta răcoarea desișului și umbrarul bănuit. Se-afunda mai adânc prin verdele foios. Pășea mai ușor acum, căci sub tălpi mușchiul moale și răcoros îi așternea cărarea, iar crengile mai joase ale copacilor îi făceau loc să treacă. Zvonuri mii, bâzâite, șuierate, trilurate îl fericeau că se-ncredințase
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, lebedele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți în apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se apoi spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede după
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
vă doare? Victor îi ia mâna stângăși-i caută pulsul. -Îîîî...Colonelul se luptă să pronunțe, dar limba-i alunecăși se dizolvăîn dantura falsă. -Domnule Colonel, mă auziți? Puteți săzambiți, vă rog? Ii cere Victor. Gura Colonelului rămâne rigidă, colțul buzelor afundate spre stânga . Mintea-i este înămolităîn vise mușcătoare despre vânătoarea ursului, un urs care se ascunde în tufișuri uriașe. Visează?...despre ursul, un urs al nopții, de tip arlechin pe care nu-l poate vedea printre tufișurile dese. Parcă vine
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
simt bine — aparent. Vedem că zâmbesc, ne povestesc ce boacăne fac sub influența acelor lucruri și captează atenția tuturor, le obțin admirația. Ne poftesc și pe noi să încercăm. Vrem fericire! Suntem dependenți iremediabil de ea. Și încercăm...astfel, ne afundăm în marea mediocrității, alături de milioane de persoane-stereotip. Începem să ne neglijăm pe noi înșine și activitățile noastre, ca să luăm tot mai mult și mai mult din doza de fericire dorită. Dar unde ești tu? Unde ești în acea mulțime mult
FII PUTERNIC, OMULE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343678_a_345007]
-
frumoase metafore: „frumoasă, gingașă ca o înserare”, „înflăcărată chemare”, „tu frunza mea de dor” sau în poezia Dimineața în ochii tăi: „dimineața în ochii tăi/ zorii se aprind a mirare”, „focul ce curge lavă din ochii tăi/ în care mă afund”, ori Să zbor (pentru Lisy): „Sedus, cu tine viața e o scânteie/ Și-mi dai puteri din nou să mă ridic,/Îmbătrânim alături tainică femeie/ În suflet zăpada pare a da în spic.” Imaginea iubitei se dizolvă în ființa celui
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
clipele năluci și timpul ce se scurge un cântec e de cuci, e viața doar un drum în care la sfarsit nu vei găsi răspunsul aici de ce-ai venit? Ce lung e drumul și ce plin de hârtoape , te-afunzi și te ridici și iar mergi mai departe, tristeți și bucurii mărgele sunt pe ață și ață când se rupe tu morții-i cazi în brațe. Alergi și cauți, nu-i vreme de odihnă, mereu vrei să ajungi la cupă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
lor sunt clipele năluciși timpul ce se scurge un cântec e de cuci,e viața doar un drum în care la sfârșitnu vei găsi răspunsul aici de ce-ai venit?Ce lung e drumul și ce plin de hârtoape ,te-afunzi și te ridici și iar mergi mai departe,tristeți și bucurii mărgele sunt pe ațăși ață când se rupe tu morții-i cazi în brațe.Alergi și cauți, nu-i vreme de odihnă,mereu vrei să ajungi la cupă ce
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
cu ... VIII. AI NINS, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017. Ai nins de s-au astupat drumurile și de prea mult alb ochii, într-un joc de du-te vino, desenează tăcerea ce se afundă în măruntaiele amintirilor. De atâta nins pleacă lumina la izvor și mie mi-e tare sete ce să topesc să sting arșița de pe buza cuvântului nerostit? Citește mai mult Ai ninsde s-au astupat drumurileși de prea mult albochii, într-
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
izvor și mie mi-e tare sete ce să topesc să sting arșița de pe buza cuvântului nerostit? Citește mai mult Ai ninsde s-au astupat drumurileși de prea mult albochii, într-un joc de du-te vino,desenează tăcereace se afundă în măruntaiele amintirilor.De atâta ninspleacă luminala izvorși mie mi-e tare setece să topescsă sting arșița de pe buzacuvântului nerostit?... IX. SĂ CITIM ÎN DOI, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2211 din 19 ianuarie 2017. De azi n-
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
și-ntr-o clipă de tăcere, (dintre două respirații) fii gândul ce unește cerul cu pământul...dar... să nu m-atingi cu umbra ta! CE SIMPLU...AI PLECAT Ce simplu ai plecat de lângă mine! N-ai tresărit privindu-mi chipul afundat în noapte? În palida-mi odihnă, auzeam o lină melodie plutind sub geana râului de dor. Mă uit blând în amintire, ce simplu ai plecat de lângă mine, netulburat de groaznica-mi singurătate și de vidul care-mi zace-n palmă
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
Va putea regăsi drumul de întoarcere, ori ... ?! Mintea lucra cu înfrigurare iar sfera plutea înaintea lui agitându-se ușor, făcându-i parcă semne să o urmeze. Dacă se va termina cu bine, avea ce povesti. Porni încet, cu pași șovăielnici afundându-se tot mai în adânc. Simțea o adiere ușoară care îi atingea fața cu un miros de rășină, cu aer curat plin de arome de flori de munte. Cobora de ceva timp când în față îi apăru o bifurcație. În stânga
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
mine În mersul meu spre infinit, În ceasul în care petrec, sau aștept, În zilele care alene se scurg, Ducându-ma cu ele-n al vieții amurg... Scăldată-n mulțumiri eterne, Îți sorb parfumul iubire, Ce-n treacătul tău mă afunzi în vise de dor, Împletești noian de dorințe în mine Ce curg că râurile repezi, Și nasc alte dorințe în iureșul lor, Contopindu-se într-o sărutare, S-ajungă pe-un nou țărm de visare. Citește mai mult Învesmântata în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
cu mineîn mersul meu spre infinit, În ceasul în care petrec, sau aștept,În zilele care alene se scurg,Ducându-ma cu ele-n al vieții amurg...Scăldată-n mulțumiri eterne,Iti sorb parfumul iubire,Ce-n treacătul tău mă afunzi în vise de dor,Împletești noian de dorințe în mineCe curg că râurile repezi,Si nasc alte dorințe în iureșul lor,Contopindu-se într-o sărutare, S-ajungă pe-un nou țărm de visare.... XIV. DOR..., de Ana Georgescu , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Mănâncă iarbă, frunze ! Bunica îl dojeni un pic pe Ionuț - de atâta umblat după melci și buruieni de tot felul, își murdări pantalonașii. Se apucă ea să le scuture de pământ și de cetină. Plecară mai departe. Când s-au afundat în pădure mai adâncă, mai întunecată, un tropăit zgomotos le atrase atenția. Chiar și bunica se înfioră uitându-se într-acolo. - Ce-s animalele alea ? îndrăzni Ionuț s-o întrebe, cam în șoaptă. - Sssst! E scroafa mistreț, cu patru pui
CU BUNICA LA FRAGI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379963_a_381292]
-
ne dăm cu săniuța. - Să vă îmbrăcați bine, să nu răciți! Zis și făcut când au terminat cu micul dejun, au dat fuga în camera lor și s-au echipat în grabă apoi au ieșit în curte unde s-au afundat în zăpada care între timp se așternuse în strat tot mai gros acoperind pârtia făcută de bunici, mai devreme. Valeria, mama copiilor și fiica lui Gheorghe și a Floricăi împreună cu bărbatul ei Iancu, au rămas fără serviciu cu doi an
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
evaluative a ceea ce se poate cultiva din intervertirea în raportul: talent uriaș, voce zdruncinătoare, seriozitate! Rămâne de la interpreta Lucreția Ciobanu o adevărată circumvoluțiune a muzicii folclorice românești care are o inteligență profundă și durabilă, însădită în cultura sătească din timpuri afundate în istoria și tainele oamenilor din munți. Toate cântecele interpretei Lucreția Ciobanu sunt deferite celei mai drepte instanțe: românii din Ardeal și de pretutindeni. Lor, artista le este, de o viață, comeseană. Pentru ei cântecul Lucreției Ciobanu însoțește pâinea și
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
batjocura tuturor... Pe el, cel mai bogat și respectat din urbe! Tot mormăind și gemând, își târâia năuc supliciul, nebăgând de seamă c-ajunsese taman în Crâng. Se bucura că zorile nu veniseră și spera că nu fusese zărit... Se-afundă în desiș la odihnă și chibzuială... * -Minunată zi! Însorită și nu atât de înăbușitoare ca cea de ieri! Vezi dac-am pornit-o la drum dis-de-dimineață?! Răcoarea zorilor ne-a iscat și dorința, și rezistența călătorului! Nu credeți?! -O, da
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
cu tata să organizeze un bal în cinstea noastră, Marele Bal al Prințesei Vampirice! Își apropie buzele de ale bărbatului său și le înțepă ușor cu caninii. - Cât de dulce ești, dragul meu! Paloș o apleacă ușor pe spate și afundându-și fața între sânii ei rotunzi și albi îi sărută.” Apar însa și plăcerile vampirilor : „Își apropie buzele de ale bărbatului său și le înțepă ușor cu caninii” sau „Cât de dulce ești...” Trăirile pământești îmbinate cu cele ale vampirilor
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
în: Ediția nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Se-așterne tăcerea, Pe drumuri și-n cer; M-apasă dureri și neliniști! Îmi picură lacrimi De foc, peste gând, Și-aștept să apară lumina. Cu fiece clipă M-afund în genuni! E frig și e noapte, Afară! Se-aud vânturi Ce plâng șuierând; Dă, Doamne, Să vină lumina! Țărâna cea rece Să-nvie din ierni! Să curgă izvoare de viață! Din lacrimi amare Să crească cântări, Miresme de fori
SE-AŞTERNE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380369_a_381698]
-
privirea ochilor verzi se puse tandră, tulbure, abisală. El se urcă în pat, întrebându-se ce va urma? Visase la acest moment ani, neîndrăznind să spere că ar putea să devină realitate. O luă în brațe strângând-o la piept, afundându-și nasul și gura în părul ei, absorbindu-i aroma părului și a trupului ei frumos și tânăr. Ea nu zicea nimic, se ghemuise doar la pieptul lui. El o legăna ușor, mângâind-o și sărutând-o pe păr.Se
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
ca-n mijlocul unui tort de nuntă - în care urmează lumânările să se-aprindă mirii să intre-n colindă somnoroși - îngerii s-au dus la culcare: să strângă - de pe mese Sărbătoarea - nu se știe cine va avea grija rigoarea fierbinte - afundat cu genunchii-n visul zăpezii mă rog să nu apară de nicăieri - servitorii - nici zorii e-atâta parfum cald - în plin frigul minunii : alaiuri - crai și crăiese de abur - zăbovesc sporovăiesc - prin somn și haruri - la fântâna sticlindelor daruri MULȚI
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
roibul în pas domol pentru a nu obosi mânzocul. Cât se uita înainte pentru a ține drumul drept, cât înapoi după mânz. -Hai, copăcel, copăcel că mai avem oleacă pân acasă! Ce cauți în șanț, ai? Mărunțelul se burica, se afunda mai tare în zăpadă, se apuca de scâncit cât să întoarcă iapa capul, apoi mai prindea la minte și ieșea din șanț! O vreme mergea spășit pe lângă căruță. -De nu te-oi lăsa eu în pădure să te mânce lupii
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
dobândă La tot ce-aveai să-mi dai și n-am primit, Dar n-aș putea să cred că-a ta osândă Azi mi-ar plăti tot ce am pătimit, Așa c-o să renunț la hărțuire, Ești liber să te-afunzi în mări adânci! Îndreaptă-te direct spre năruire, Nu-s eu aceea care-ți va da brânci! (din volumul "Pasiune", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: NU-MI DATOREZI NIMIC... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1989, Anul
NU-MI DATOREZI NIMIC... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381116_a_382445]
-
mine, acum..." În sobă ardea focul cu flacără și din când în când vâjâia printre lemnele umede cum au stat sub streașina casei. Se făcuse liniște, o liniște fără margini ne țintuii privirea pe chipul bărbatului de lângă geam care se afunda tot mai mult în necunoscut. În ciuda frigului din casă, deși din oala de lut de pe sobă ieșeau anemic câțiva aburi, simțeam cu prin vene îmi curgea toată căldura din lume.Și parcă mă temeam de liniște. Poate din cauza fricii sau
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]