3,907 matches
-
reforma agrară... Pentru aceasta ele n-au nevoie de statisticile lui Cipăianu, Lazăr Iliescu ș.a. Țăranii cunosc toate moșiile, cunosc și cât de mari sunt; trecerea pământului • „Finanțe și industrie“, 11.II.1945. Vezi și punctele de vedere în legătură cu reforma agrară și producția agricolă expuse de Romulus Zăroni, Vasile Luca și Lotar Rădăceanu în ședința consiliului Frontului Național Democrat din 24 ianuarie 1945 (România. Viața politică în documente. 1945, București, 1994, p. 86-87). • Vezi „Frontul plugarilor“, 14.II.1945; „Timpul“, 12
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poate și trebuie deci făcută acum, fără nici o tărăgănare“97. Odată cu aceste acțiuni, comuniștii, mizând pe reușita exproprierii de jos a marilor proprietăți, au trecut la o ofensivă generală împotriva tuturor grupărilor politice care nu le acceptau soluțiile în problema agrară. Deși Comisia pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare a fost desființată printr-o decizie a Ministerului Agriculturii și Domeniilor abia la 9 martie 194598, după 10 februarie membrii ei n-au mai reușit să se întrunească, astfel că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Odată cu aceste acțiuni, comuniștii, mizând pe reușita exproprierii de jos a marilor proprietăți, au trecut la o ofensivă generală împotriva tuturor grupărilor politice care nu le acceptau soluțiile în problema agrară. Deși Comisia pentru studierea și adunarea elementelor necesare reformei agrare a fost desființată printr-o decizie a Ministerului Agriculturii și Domeniilor abia la 9 martie 194598, după 10 februarie membrii ei n-au mai reușit să se întrunească, astfel că tactica adoptată de comuniști, de folosire a Frontului plugarilor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
întrunească, astfel că tactica adoptată de comuniști, de folosire a Frontului plugarilor pentru a-i sabota munca, avusese efectul scontat. Partidul Național-Țărănesc, care se pronunțase, la 16 octombrie 1944, pentru transferul de proprietate, nu și-a rezumat programul de politică agrară la expropriere și împroprietărire, pe care le considera inutile dacă nu erau însoțite de un sistem avantajos de creditare, de un cadastru funciar și de alte reforme, care trebuiau să evite repetarea greșelilor reformei agrare din 192199. Pe această cale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a rezumat programul de politică agrară la expropriere și împroprietărire, pe care le considera inutile dacă nu erau însoțite de un sistem avantajos de creditare, de un cadastru funciar și de alte reforme, care trebuiau să evite repetarea greșelilor reformei agrare din 192199. Pe această cale, el făcea de fapt o concurență stânjenitoare comuniștilor, care urmăreau să își aroge rolul esențial în legiferarea reformei. În plus, național-țărăniștii se bucurau de un prestigiu pe care nu îl avea atunci nici o altă formațiune
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la București sau la moșiile lor cu greu puteau fi numiți reprezentanți ai țărănimii. Cei mai mulți dintre ei erau juriști din clasa 97 „Scânteia“, 16.II.1945. • România în anii revoluției democrat-populare, 1944-1947, București, 1971, p. 152. • O. I. Cozlovschi, Problema agrară, în „Dreptatea“, 30.XII.1944. • Ioan Scurtu, op. cit., p. 502. • Nicușor Graur, op. cit., p. 169. mijlocie, doctori, ingineri, oameni de afaceri, care priveau folosirea continuă de către Ion Mihalache a costumului național cu ușor amuzament, ca pe ceva destul de ciudat. Cu toate că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
liberalilor, care posedau adevărate latifundii, dar aceștia nu au putut influența orientarea țărănistă a partidului de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Oricum, prezența lor în partid a alimentat atacurile neîndreptățite ale stângii împotriva conducerii național-țărăniste pe tema reformei agrare. Tocmai în acest sens, Ion Mihalache evidenția, cu prilejul lansării proiectului legii de reformă agrară al partidului, la 10 februarie 1945, că prin depunerea lui în Comisia pentru studiul reformei agrare „minciunile și calomniile duse împotriva noastră de toți adversarii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Oricum, prezența lor în partid a alimentat atacurile neîndreptățite ale stângii împotriva conducerii național-țărăniste pe tema reformei agrare. Tocmai în acest sens, Ion Mihalache evidenția, cu prilejul lansării proiectului legii de reformă agrară al partidului, la 10 februarie 1945, că prin depunerea lui în Comisia pentru studiul reformei agrare „minciunile și calomniile duse împotriva noastră de toți adversarii s-au spulberat rând pe rând. Publicarea acestui proiect va spulbera și calomniile din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
neîndreptățite ale stângii împotriva conducerii național-țărăniste pe tema reformei agrare. Tocmai în acest sens, Ion Mihalache evidenția, cu prilejul lansării proiectului legii de reformă agrară al partidului, la 10 februarie 1945, că prin depunerea lui în Comisia pentru studiul reformei agrare „minciunile și calomniile duse împotriva noastră de toți adversarii s-au spulberat rând pe rând. Publicarea acestui proiect va spulbera și calomniile din urmă că Partidul Național-Țărănesc este unealta marilor proprietari. Publicarea legii propuse de noi va împrăștia orice nedumerire
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național-Țărănesc este unealta marilor proprietari. Publicarea legii propuse de noi va împrăștia orice nedumerire“103. De altfel, în afară de faptul că moșierii înregimentați în P.N.Ț. nu au putut determina o deviere de la orientarea generală favorabilă a conducerii partidului față de problema agrară, unii dintre ei, convinși fiind că bătălia pentru păstrarea nealterată a structurii proprietății funciare rurale nu putea fi câștigată, nici nu au mai încercat să opună vreo rezistență. Au existat, de altfel, moșieri în acest partid, ca și în altele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
neputându-le găsi obiecții întemeiate, și-au direcționat atacul nu atât împotriva proiectului, cât împotriva partidului și a liderilor lui, a „reacționarilor național țărăniști“ - cum îi califica ziarul „Scânteia“, care îi plasa în aceeași categorie cu moșierii 106 - refractari reformei agrare, deoarece interesele lor de clasă • Henry L. Roberts, op. cit., p. 167. • „Ardealul“, 12.II.1945. • Vezi A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 64; Arhivele Naționale Iași, fond Camera agricolă a județului Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
f. 76; „Libertatea“, 9.III.1945. • Vezi Joseph S. Roucek, Balkan Politics. International Relations in No Man’s Land, Westport, 1971, p. 246; Reuben H. Markham, România sub jugul sovietic, Fundația Academia Civică, 1996, p. 129-131. • Vezi Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. impuneau adoptarea unei asemenea poziții 107. „Conducătorii acestui partid - scria oficiosul comunist la câteva zile după lansarea Manifestului-Program al național-țărăniștilor - n-au nimic comun cu țărănimea din România. Unii dintre ei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național-Țărănist nu dă nici o soluție concretă. De aceea spune banalități sau lucruri generale abstracte“108. Cu puțin timp înainte de căderea guvernului condus de generalul Nicolae Rădescu, vicepreședintele cabinetului, Petru Groza, a depus la Consiliul de Miniștri proiectul comuniștilor de reformă agrară care, din cauza precipitării evenimentelor, nu a putut fi însă dezbătut. Și de această dată acuzația pentru eșecul acțiunii era îndreptată împotriva Partidului Național-Țărănesc, socotit cel mai reacționar, cel mai mare dușman al reformei agrare. „Ei n-au făcut și n-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Miniștri proiectul comuniștilor de reformă agrară care, din cauza precipitării evenimentelor, nu a putut fi însă dezbătut. Și de această dată acuzația pentru eșecul acțiunii era îndreptată împotriva Partidului Național-Țărănesc, socotit cel mai reacționar, cel mai mare dușman al reformei agrare. „Ei n-au făcut și n-au consimțit reforma agrară. Reforma figura în programul lor numai pentru a câștiga cât mai multe voturi. Ei - conchidea liderul Frontului plugarilor - au folosit demagogia“109. Mai rău decât atât, dacă citești presa comunistă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evenimentelor, nu a putut fi însă dezbătut. Și de această dată acuzația pentru eșecul acțiunii era îndreptată împotriva Partidului Național-Țărănesc, socotit cel mai reacționar, cel mai mare dușman al reformei agrare. „Ei n-au făcut și n-au consimțit reforma agrară. Reforma figura în programul lor numai pentru a câștiga cât mai multe voturi. Ei - conchidea liderul Frontului plugarilor - au folosit demagogia“109. Mai rău decât atât, dacă citești presa comunistă și pe cea a organizațiilor care gravitau spre acest partid
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
tot acest aflux de aderenți și de simpatizanți ai partidului, capacitatea lui de acțiune devenea din ce în ce mai șubredă, pe măsură ce forțele politice de extremă stângă controlau tot mai multe segmente ale societății românești. Practic, ultima confruntare a național-țărăniștilor pe teme de politică agrară s-a produs în cursul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. Comuniștii, acuzați de opoziție că doreau să colectivizeze forțat pe țărani, au ripostat printr-o propagandă demagogică, pozând în cei mai sinceri apărători ai proprietății private
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
domnitorului și avea sarcina de a elabora proiectele de lege. De la 3 iulie 1864, data intrării în vigoare a Statutului, și până la 5 decembrie 1864 au fost elaborate și aplicate 40 de decrete-legi, dintre care cele mai importante privesc reforma agrară, introducerea sistemului de măsuri și greutăți, unificarea legilor penale și civile, înființarea Camerelor de comerț, a Casei de depuneri și consemnațiuni. Printre primele măsuri în vederea unificării legislative s-au aflat revizuirea codurilor civil, penal, comercial și de procedură penală. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
27 aprilie 1865, trebuie spus că, deși autorul lui dorește să facă o radiografie obiectivă a reformelor întreprinse după lovitura de stat, el nu găsește nimic ce ar putea fi apreciat. Nici reorganizarea administrației, nici reforma justiției și nici problema agrară n-au fost soluționate satisfăcător, „situația este mai deplorabilă ca niciodată“, iar domnitorul profită de efectul produs de călătoria sa la Constantinopol și de ajutorul amical oferit de marchizul de Moustier pentru a acredita ideea că „guvernul împăratului (Napoleon al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de intelectualii școliți în România, în Rusia țaristă sau în alte „țări burgheze“38, imediat după preluarea puterii, noile autorități au acceptat serviciul unor personalități culturale și științifice importante. • A se vedea, de pildă, I. V. Stalin, Cu privire la întrebările politicii agrare în URSS. Cuvântare ținută la Conferința agrarnicilor marxiști, 29 decembrie 1929, în I. V. Stalin, Opere, vol. 12, Chișinău, 1952, p. 185, 198-199, 204. • Constantin I. Stan, Alexandru Gaiță, Biserica ortodoxă română din Basarabia și Bucovina de Nord în anii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
protagonistul încearcă să recupereze prin acte nebunești de violență partea lui de pământ pe care și-o însușise propria familie. Pe de altă parte, autorul dorește să surprindă ieșirea din matcă a satului tradițional, provocată de evenimente de neînțeles - reforma agrară și colectivizarea - și să dea o variantă a dramei înstrăinării țăranului. Din acest punct de vedere, romanul ratează rezolvarea conflictului: Lae se dovedește până la urmă un revoltat de carton, care, după ce se îndepărtează de familie și de comunitate, cutreierând munții
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
și de chimicalele ce se găsesc În ojă, În adezivi, cosmetice și diluant. Pentru a-și argumenta teza, Lee a subliniat faptul că femeile din culturile nonindustriale au puțin plîngeri sau nici una atunci cînd intră În menopauză. În multe culturi agrare nici măcar nu există un cuvînt pentru „bufeuri”, iar simptoame cum ar fi uscăciunea vaginală, osteoporoza sau schimbările de dispoziție nu sînt asociate cu perioada În care femeia Încetează să mai aibă menstruație. O dată cu introducerea industrializării În țările din lumea a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
vezi studiile de imagologie politică ce interesează de asemenea crearea unui imaginar cultural politic - dovedesc În cazul modelului cultural românesc variații considerabile. Dacă de Martonne considera România o țară central-europeană, planurile sovieticului Valev (1964) contau pe statutul României de țară agrară, Înapoiată, iar Huntington despărțea Transilvania de restul țării, pe considerentul că provincia aparținea Europei Centrale, față de celelalte provincii românești. Reîntorcându-ne la modelul cultural românesc și la ipostazele sale istorice, să observăm că acesta a fost caracterizat a fi În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autohtonă - strâns legată, este adevărat, prin alianțe familiale, cu restul lumii occidentale. Noua economie de piață transformă statutul proprietății asupra pământului, aducându-l la conținutul juridic al proprietății moderne, și este treptat extinsă prin reforme instituționale și socio-economice precum reformele agrare, înființarea Băncii Naționale și emiterea de monedă proprie într-un sistem corespondent celui occidental (Kirițescu, 1997), construirea de căi ferate, modernizarea armatei, administrației, a educației și a serviciilor de sănătate, a localităților și a înlocuirii - cel puțin în mediul urban
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
înșiși și pentru piață (Adăniloaie și Berindei, 1967), în opoziție atât cu lumea neprosperă a iobăgimii, dar și a proletariatului industrial, situație pe care Bălcescu o dorea rezervată străinilor (Bălcescu, 1960). Principele - și apoi regele Carol I - a acceptat reforma agrară, dar tranziția coordonată de el a fost axată pe transformarea urbanului, și nu a ruralului. El era convins că prosperitatea României depinde de modernizarea acesteia, prin adoptarea de caracteristici occidentale și prin racordarea economiei și a societății românești la lumea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o societate sui-generis care, ce puțin formal, nu semăna cu nici una dintre societățile utilizate tradițional ca model de clasa politică românească până atunci. Ca și în celelalte tranziții, exista un model extern - cel sovietic. Ca și în celelalte tranziții, chestiunea agrară a rămas nerezolvată: gospodăria țărănească rămâne și săracă, și înapoiată, și slab productivă, chiar în condițiile industrializării agriculturii. Ca și celelalte tranziții, reformele au eșuat în atingerea principalelor obiective instituite politic - dezvoltarea industrială, în ciuda avântului luat în anii ’60 și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]