1,967 matches
-
simpatic”, în momentul-cheie se dovedește un ins fricos, de o lașitate dezgustătoare, gata să arunce vina pe umerii oricui, numai ca el să poată scăpa. Dialogul sprinten, replicile vioaie fac din această piesă, ca și din celelalte inspirate din contemporaneitate, agreabile lucrări dramatice cu priză la public, în pofida unei recuzite convenționale. De o cu totul altă factură, Noaptea (1976) și Reduta și șoarecii (1977; Premiul Academiei Române) încearcă reconstituirea trecutului istoric. Culoarea locală, limbajul nu pot rămâne însă la latitudinea autorului, nu
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
construită, ornamentată în exces. Într-un Manual de poetică română (1888), ilustrat cu citate marcând traseul de la versul folcloric la poezia lui Al. Macedonski, scrisul lui I.-G. rămâne egal cu sine; e un stil publicistic, gustat în epocă, distins, agreabil, accesibil și, prin toate acestea, măgulitor pentru cititorul obișnuit, care se simte astfel capabil să participe la dialog. De asemenea, în Portrete istorice (1894), volum care grupează medalioane dedicate lui Al. Beldiman, C. Caracaș, I. Maiorescu, Iuliei Hasdeu, lui C.
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
inaugurează o proiectată serie de lucrări destinate informării publicului românesc. Concentrând materia mai multor cursuri universitare, dar evitând expunerea didactică, cartea se deschide cu un capitol despre Familia limbilor și popoarelor germanice, care oferă cititorilor, într-un stil cursiv și agreabil, o informație de tip enciclopedic. Autorul indică în prefață intenția de „a scoate periodizarea de sub semnul ideologiei burgheze” și alege soluția de a trata literatura germană a anilor 1933-1945 urmărind trei filoane: literatura nazistă, literatura emigrației interne și literatura din
ISBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287624_a_288953]
-
execuție fără drept de apel a unui autor pe care îl crede supraevaluat de critica autoritară a momentului: „Tezistă, sufocată sub o avalanșă de speculații aride, cu inimă artificială și cu articulații rigide, literatura lui Al. Ivasiuc e suficient de agreabilă ca exercițiu metaliterar cu mijloace literare.” În Al doilea rond (1976), Critică și angajare (1981), I. va fi tot mai atent la orientările teoretice ale istoriei literare postbelice, ocupându-se mai mult de grupări de autori așezați sub semnul unui
IORGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287608_a_288937]
-
despre dificultatea pe care națiunile o întâmpin) atunci când trebuie s) o pun) în aplicare (1973, pp. 167-174, 202-207). Adesea, reificarea const) mai ales in larghețea limbajului, sau in apelul la metafor), spre a face ca proza cuiva s) devin) mai agreabil). Totuși, în acest caz, teoria a fost drastic distorsionat), si nu numai prin introducerea ideii c), dac) e s) fie format un echilibru, cineva trebuie s) îl doreasc) și s) acționeze în acest sens. O deformare în plus a teoriei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
șezătorilor școlare (1939, în colaborare cu V. Ghețea), Cartea cercurilor culturale (1939, coautor), Probleme și jocuri distractive (1958, semnat I. Botnă), precum și diferite manuale destinate elevilor de școală primară. Romanele lui J. nu ambiționează depășirea pragului presupus de o lectură agreabilă, după cum nu pot renunța la o punere în pagină demonstrativă, tezistă. În majoritatea lor, scrierile se sprijină pe întâmplări preponderent sentimentale, cu ecouri ușor idealizate, proprii amintirilor autorului. Se includ în această categorie narațiunile inspirate de mediul școlar - Normaliștii, Învățătorii
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
tradus. Avea, de asemenea, afinități cu Arvers, al cărui Sonet îl tălmăcește în „Lumea ilustrată” (1891). Meșteșugar al versului simplu, laconic, muzical, poetul își conturează sentimentele în piruete verbale grațioase, ca mai târziu G. Topîrceanu. Și cugetările, fără profunzime, dar agreabile, se concentrează în versuri gnomice, ușor detașabile, ca niște refrene. Dar G. a ilustrat, până la manierism, îndeosebi ipostaza poetului galant care, stilizând modelul popular, articula noi „cântece de lume”. Este un fel de pornire mai degrabă neoanacreontică, și pentru că rareori
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
obstacolele interpuse etc. O hartă de acest tip depinde de saturația psihologică a diverselor zone, variabilă de la un areal la altul. Totodată, ea are o coloratură emoțională variată, unele locuri ori trasee fiind socotite, după caz, mai periculoase ori mai agreabile decât altele. Hărțile psihologice sunt proiecții cognitive la scale inegale ale zonelor unui anumit teritoriu, neuniform saturate psihologic, dobândite prin investigarea proprie a mediului sau prin consultarea bazei de cunoștințe despre teritoriul respectiv 1. Devine clar În acest punct că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele emancipării feminine. Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată) se vor căi de accelerare a rolului social al femeii. Din păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I. V. Scânteie. Tot aici, Cezar Petrescu publică un text tributar comandamentelor regimului (Femeia sovietică). Apar recenzii la romanele Rogojina de Mircea Damian, Petru Arbore de Eugen Relgis, Sfârșit de veac în
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
creeze chipuri plauzibile, mai ales psihologii sau comportamente de indivizi ciudați, ieșiți din normă ori pitorești, cum sunt cei doi escroci (doctorul Russu și Lucia Gârlan) în Zăpada niciodată stinsă. Prozatorul mânuiește cu abilitate stilul indirect liber, scrie cursiv și agreabil, are o notabilă ușurință a verbalizării. SCRIERI: Memoria lirei, București, 1976; Septembrie, Craiova, 1977; Zăpada niciodată stinsă, București, 1979; E târziu pe steaua polară, București, 1982; Râu cu cerb în frunte, București, 1984; Floarea de piatră, București, 1988. Repere bibliografice
FELIX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286978_a_288307]
-
spre limba vie și spre o tematică inspirată din viața poporului, scriitorul pledase energic în două dintre conferințele ținute în cadrul Societății România Jună. Proverbele, zicătorile, formulele caracteristice basmului, intervențiile în spiritul narațiunii orale, o oarecare vioiciune a ritmului povestirii fac agreabilă lectura basmelor lui M. O parte din ele au fost reluate din periodice (majoritatea din „Tribuna”) și incluse în volumul Din lumea basmelor (1906). Impresiile de călătorie, înmănuncheate postum sub titlul Din țări străine (1911), relevă un suflet sensibil atât
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
unei reale sensibilități, capabilă de uimiri patetizante, dar întrerupte mereu de suflul prea scurt (și prea prudent) al evocării, stau și paginile din Cumințenia zăpezii (1987), cuprinzând impresii din Scandinavia și Groenlanda, ori din Vino la noi, Roberta! (1989), combinație agreabilă de note de călătorie, reportaj și jurnal intim. Insolitul cultivării exotismului nordic (autoarea își mărturisește „o boală”: „alergarea spre alb”) își găsește, firesc, o replică la fel de pasionată în previzibilul descrierii explorărilor realității autohtone prin intermediul unor „scrisori simulate” către o confidentă
MICLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288105_a_289434]
-
studiile clasice românești, este Istoria literaturii latine (1947), din care s-a tipărit doar prima parte, De la origini până la Cicero. În această carte, clasicistul alătura unui bogat aparat de date istorico-literare numeroase glose critice, pe cât de pertinente, pe atât de agreabile, dezvăluindu-și nu numai apetenta pentru valențele estetice, ci și înzestrarea de netăgăduit de comentator. După mutarea la București se concentrează mai ales asupra scriitorilor bizantini, pe care ii editează în colecția „Scriptores bizantini” (Procopius din Cesareea, Mauricius, Teofilact din
MIHAESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
folosește atunci când scrie, cu moderație, mijloacele retorice specifice limbii latine pe care o învățase la maturitate. Nu întâlnim însă la el acea latină artificioasă, nu naturală ci învățată, cum se întâmplă, de exemplu, cu istoricul Ammianus Marcellinus. Narațiunea simplă și agreabilă și prospețimea expresiei fac din Cassian unul din cei mai mari scriitori latini din secolul al cincilea. Bibliografie. Ediții: CSEL 13, 1886 și 17, 1888 (M. Petschenig); Schr 42, 19662; 54, 19672; 64, 19712 (E. Pichery); 109, 1965 (J.-C
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe atunci în hagiografie. În construirea frazelor, Chiril urmărește precizia și claritatea. Scrie simplu, fără să ocolească termenii populari; în dialoguri și discursuri, el știe să găsească registrul care i se potrivește fiecărui personaj. Lectura acestor narațiuni este și astăzi agreabilă și ne ajută să înțelegem cât de mare este talentul de biograf și de istoric al lui Chiril, în ciuda faptului că-i lipsește instrucția retorică și probabil tocmai din această cauză. Bibliografia. Ediție critică: E. Schwartz, Kyrillos von Skythopolis (TV
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ne gândim că și pentru Socrate), acest text juridic fundamental a putut fi determinant. c) Stilul și publicul lui Sozomen Ca scriitor, Sozomen e superior lui Socrate. Fotie îl judecase deja în acest mod; limba folosită de el e mai agreabilă și stilul mai fluent. S-a spus însă că Sozomen e un narator mai dotat decât Socrate, dar îi este inferior acestuia în ce privește finețea evaluării istorice: el e cam credul și îi place să povestească întâmplări miraculoase. Numai că acestea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
destul de limpede: dat fiind că operele celor trei istorici se ocupă cam de aceeași perioadă, era utilă o muncă de compilație și de sinteză prin care să fie concentrate într-una singură care să ofere o relatare mai clară, mai agreabilă pe plan retoric și mai credibilă. Pe marginea fiecărui pasaj pe care îl alegea din textul uneia din cele trei istorii, el făcea notații privind concordanța cu diferitele puncte din relatările celorlalți scriitori. Așadar, era vorba de un fel de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
rămâne oarecum dihotomică, oscilând între cele două subiecte tratate, în timp ce cărțile a patra, a cincea și a șasea sunt mai omogene și conținutul e axat pe istoria civilă. Relatarea este cam prolixă, fără îndoială amplă și senină, însă stilul e agreabil și tinde spre un ton arhaizant pentru că idealul stilistic al autorului e Tucidide; în consecință, selecția lexicală e foarte îngrijită; Fotie remarcase și el acest lucru. În cartea a doua și a treia unde relatează controversa născută în jurul lui Eutihie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1865 începe să apară seria Convorbiri economice, în care teoriile unor John Stuart Mill, Adam Smith, David Ricardo sunt aplicate la realitățile autohtone. Pentru a se face mai lesne înțeles, autorul se folosește de un procedeu literar, înscenând o conversație agreabilă și instructivă, în care dezvoltă și explică noțiuni precum creditul, producția, consumația, schimbul, proprietatea. G. se dovedește un adept al economiei burgheze liberale și un adversar al protecționismului, neprecupețindu-și argumentele în sprijinul ideii de circulație liberă, neîngrădită a mărfurilor
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
spera”) și pe motivul confruntării cu amenințarea morții. Capacitatea de a povesti fluent întâmplări curente, de a sugera psihologia personajului printr-o replică, de a da senzația autenticității fac din aceste narațiuni care proiectează problemele sentimentale pe fond social lecturi agreabile pentru un public numeros. SCRIERI: Mihail Săulescu, București, 1970; Iubire de țară, București, 1974; Regăsire, București, 1975; La porțile lumii, București, 1977; La Porolissum, București, 1978; Prețul nemărturisit al zilelor, București, 1978; La țărmul visului, București, 1979; Așteptare, București, 1980
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
convențională și destul de sărăcăcioasă, abundența interogațiilor retorice încarcă și sufocă substanța poemului. Iarna când au murit cangurii (1984), subintitulat „microroman”, se încadrează în tiparul „literatură de vacanță” - o proză marcată de gratuitate, dar salvată de un umor care face lectura agreabilă. Personajele principale alimentează o intrigă de factură erotică, bazată pe aparentul conflict între o personalitate cam rigidă și una „fără sistem”, pusă pe șotii, care găsește oriunde un prilej de a face haz. Același tip de personaje necomplicate sufletește apare
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
abstractă și generalizatoare precum matematicile, cu modele în Paul Valéry și Ion Barbu. Nu a avut însă forța de a-și pune stihurile în acord cu aceste deziderate novatoare. À la manière de... e o culegere de parodii și pastișe agreabile, dovedind buna cunoaștere a poeziei românești și universale. A doua carte, Bolta bizantină, încearcă - în vis și legendă, senzualitate și culoare, în mistica luminii și a apei - să recompună un „vechi suflet din Răsărit”: „bolta bizantină” este metafora acelui orizont
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
vârstele) (I-II, 1994-1997) poate fi citită și în registru literar. Umorul (surprinzător) își găsește aici o formă dintre cele mai nimerite. Stilul colocvial, tonul debutonat fac din aride sfaturi medicale nu doar o lectură accesibilă, ci și una foarte agreabilă. În stagiunea 1982-1983 i-a fost reprezentată pe scena Teatrului „Luceafărul” din Iași piesa pentru copii și tineret Comedie cu războinici. SCRIERI: Noaptea Pandorei, București, 1969; Ornicul trecerii, Iași, 1971; Poemia, Iași, 1980; Iubirea din strada a șaptea, Iași, 1983
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
pe o durată determinată de constrângerile instituțiilor tradiționale (a universităților Îndeosebi) pentru a se consacră exclusiv cercetării sau creației. Ele participa de asemenea la realizarea unui soi de utopie intelectuală (negarea condițiilor sociale de producere a operelor). Amplasarea În locuri agreabile, aproape idilice, confortul și, În același timp, accesul la cele mai bune instrumente de muncă intelectuală (biblioteci, material informatic) fac parte din atuurile acestor structuri, la fel ca și valoarea subsidiilor și calitatea invitaților. Aceste instituții constituie astfel locuri de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și la istoria culturii, sensibil în fața peisajului, a elementelor de civilizație, a aspectelor sociale și spirituale, atent la amănunte semnificative, care vin să îi întărească o idee. Uneori utilizează metafora, găsește expresia sau propoziția memorabilă, textul său fiind mai totdeauna agreabil, stârnind interesul și curiozitatea. Nu cultivă nici encomionul, nici diatriba, ci doar observația lucidă, când și când ironică, nefiindu-i străine - e adevărat, ceva mai rar - admirația și entuziasmul. Două exemple sunt elocvente pentru capacitatea autorului de a caracteriza. Spaniolii
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]