4,357 matches
-
lei noi). ( I. B.) Revelion pe litoral Și în acest an, operatorii de turism oferă pachete turistice pentru petrecerea Crăciunului și a Revelionului la malul mării. În cadrul pachetelor sunt incluse micul dejun, cina cu preparatele tradiționale specifice de post pentru Ajunul Crăciunui, cină festivă cu Moș Crăciun, dar și prânzul tradițional și împodobirea bradului. În preajma Revelionului, o cameră single costă 630 lei pentru două zile de cazare sau 2250 lei pentru 5 zile, în timp ce camera dublă standard costă între 1 055
Agenda2005-47-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284410_a_285739]
-
Sf. Pf. Amos, Sf. Ieronim (†420); Inima Neprihănită a P.F. Maria; 17 iunie - Sf. Mc. Manuel, Sabel și Ismail (sec. IV). Încheierea Sărbătorii Înălțării Domnului. BISERICA EVANGHELICĂ 12 iunie - A 3-a duminică după Sf. Treime. CULTUL MOZAIC 12 iunie - Ajun de Șavuot; 13 iunie - Șavuot, z. I. 14 iunie - Șavuot, z. II. Izkor; 15 iunie - Isru Hag. Vă reamintim l Până în 17 iunie, la Baza de Agrement a Regiei Autonome de Transport Timișoara se distribuie abonamentele de transport gratuite pentru
Agenda2005-24-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283815_a_285144]
-
privirea blândă și vorba-i încărcată de tandrețe. „Ne-a dăruit fructe și tablete de ciocolată, l-a sărutat pe nepotul ei, Marele Voievod de Alba Iulia”, își amintește el de acele clipe care-i reapar mereu în memorie în Ajun de Crăciun... Tânărul prinț moștenitor adora frumusețile patriei, admira cu pioșenie vestigiile culturii noastre, bunăoară opera brâncușiană de la complexul din Târgu Jiu, trecutul istoric al neamului la Sarmisegetuza, locuri vizitate cu ocazia excursiilor de sinteză. Răsfoiesc alte file din jurnalul
Agenda2005-27-05-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/283902_a_285231]
-
Postul Mare. Teodora; 18 martie - Sf. Ciril din Ierusalim. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 13 martie - Duminica Lăsatului sec de brânză (Alungarea lui Adam din Rai). Aducerea moaștelor Sf. Nichifor (846); 14 martie - Sf. Benedict de Nursia, patronul Europei († 547). Începe Postul Paștilor. Ajun; 15 martie - Sf. Mc. Agapiu și cei împreună cu el († 304); 17 martie - Sf. Alexie, omul lui Dumnezeu (sec. V); 18 martie - Sf. Ciril, arhiep. Ierusalimului. BISERICA EVANGHELICĂ 13 martie - Duminica Judika. CULTUL MOZAIC 12 martie - Pekudei, Roș Hodeș, ziua II
Agenda2005-11-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283491_a_284820]
-
se consumă tradiționala „matza” sau azimă (aluat nedospit). Pesah este una dintre cele trei sărbători iudaice pentru care tradiția impunea pelerinajul la Ierusalim. Potrivit calendarului evreiesc, în acest an, Pesah durează între 24 aprilie și 1 mai. Sărbătoarea începe în ajunul zilei de duminică, respectiv, în 30 aprilie. Domnul Paul Costin, președintele Comunității Evreiești din Timișoara, ne-a spus că, în preambulul perioadei de sărbătoare, în această sâmbătă de 23 aprilie, de la ora 18, se va oficia o slujbă la Sinagoga
Agenda2005-17-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283608_a_284937]
-
constelația BERBECUL, grăbește la răsărit 11 minute și întârzie la apus 8 minute; deci, în această perioadă, ziua se mărește cu 19 minute. l LUNA: în această perioadă nu trece prin nici o fază principală, dar în 15 aprilie este în ajunul primului pătrar, răsare în jurul orei 11 și crește. l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - invizibilă; VENUS - invizibilă; MARTE - vizibilă în crepusculul dimineții; JUPITER - vizibilă în a doua parte a nopții; SATURN - vizibilă toată noaptea. agenda aniversărilor SÂMBĂTĂ
Agenda2005-15-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283592_a_284921]
-
cel mai propriu al cuvântului, dar acoperind o sferă de interes foarte largă, întrucât autoarea, cultivând insistent artele și cu deosebire literatura (scrierea ei memorialistică Povestea vieții mele e bine cunoscută) a jucat și un important rol politic încă din ajunul primului război mondial. Și de aici o seamă de aspecte care depășesc spațiul strict personal și familial, impregnându-i o dată mai mult caracterul documentar. Profund semnificative sunt în primul rând autocaracterizările ei ca regină, ca femeie și ca mamă. Era
Jurnalul Reginei Maria by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12428_a_13753]
-
de ajutor ca porțile să fie gătite cu tricolorul, lui Nenea îi trecu prin cap să facă dispărut steagul ce-mpodobea casa Lumânăresei. Câțiva supuși de-ai săi, furișându-se noaptea, înaintea primului cântat al cocoșilor, săvârșiseră pocinogul. Astfel, în ajunul lui 1 Decembrie, bunică și nepot fuseseră puși în fața a ceva neașteptat și, pe moment, de neîndreptat. Bătrâna își zicea că nu se mai pomenise așa nelegiuire... doar steagul nu era un pui slab sau un lujer... Era tocmai tricolorul
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
La câteva zile după-ntâmplare, se dezlegă răspunsul la întrebările lui Nenea. Povestea dăduse înconjur satului, rostită fiind la sfârșitul predicii de însuși preotul. Acesta grăise despre o minune întâmplată la o casă de unde tricolorul se făcuse nevăzut tocmai în ajunul zilei Unirii celei Mari și unde reapăruse datorită credinței și smereniei în fața icoanelor strămoșilor, ce nu și-au risipit în vânt trecerea prin viață. Pomenise cele aflate de la bătrâna păgubită. Auzind Nenea cum se făcuse Povestitorul cu tricolor chiar de
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
de frumuseți Magnific mă întâmpină, ca pe Pământ Când raze ating cristale rotitoare-n dimineți În seara sfântă de Crăciun, în seara astă Ajunge-voi biruitor la Tine Doamne iar Protecție îți cer, nu mă lăsa să cad, adastă S-ajun, în miezul Constelației de Jar Să mai învăț (a câta oară?) încă o dată Sub îngăduitoare, înțeleapta Ta oblăduire O lecție simplă, știută mai demult, uitată A dragostei adevărate, a dragostei divine! Înaintez și gândurile Doamne toate-mi tac Să pot
SEARA DE CRĂCIUN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384569_a_385898]
-
din mituri desprins. Mai strecoară pe sub ușă, la copii năbădăioși, câte-o “sfântă” nuielușă. De-a fi buni și respectuoși. Sau un bețișor sculptează, să poată părea mai șic. Dar îi impresionează mereu, cât ar fi de mic! Copiii-n Ajun așteaptă pe Moș, să-l întâlnească. Dar, de fiecare dată nu pot, nici să-l zărească! Fiecare copil scrie bilet cu năzuință. Moș-Nicolae să-i știe cea mai mare dorință. În ghetuțe e așezat. Iar Moșul când citește, lasă darul
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
sfânt lăcaș căzând! Aștept, Iarna să ningă și cu daruri sfinte! Credința să învingă prin sacre cuvinte! În noapte luminată, din seară până-n zori lăsați deschisă poartă! Pentru colindători. COLINDA LIBERTĂȚII (În memoria copiilor martiri din 22 Decembrie 1989) Prin Ajunul ce aduce harul creștinătății, copii-martiri își duc cruce spre Raiul Libertății. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Dar în sângerosul Ajun, calea este tot mai grea. Că-n locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
seară până-n zori lăsați deschisă poartă! Pentru colindători. COLINDA LIBERTĂȚII (În memoria copiilor martiri din 22 Decembrie 1989) Prin Ajunul ce aduce harul creștinătății, copii-martiri își duc cruce spre Raiul Libertății. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Dar în sângerosul Ajun, calea este tot mai grea. Că-n locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. „Colinda libertății
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
cu obraji rumeniți, în alai străbat potecuțe, prin nămeți. De inocența vieții însoțiți. În colinde cântă Nașterea Domnului, cu suflet curat, ca Pruncul Cristos. Har divin împart în noaptea Crăciunului, la omul credincios și omenos. MULȚUMESC (acrostih) Mulțumesc spun în Ajunul Crăciunului, Unor editori ce mi-au binecuvântat Lumina gândului cu a tiparului! Ține-i, Doamne, sănătoși! Dă-le An Bogat! Un succes pe zi dăruie fecărui'! Mulțumesc vă spun din gând ce v-a colindat! Eterne de-a fi roadele
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SEARA DE AJUN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SEARA DE AJUN C-un surâs în colțul gurii Vine blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > SEARA DE AJUN Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SEARA DE AJUN C-un surâs în colțul gurii Vine blândul Moș Crăciun, Iar în marginea pădurii Balta-i înghețată tun! Vântul se învârte roată, Fulgii în grămezi se pun, Luna-n nouri înrămată, Balta-i înghețată tun! Pruncii se grăbesc s-apuce
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
Pruncii se grăbesc s-apuce Câte-un dar și versuri spun, Moșul sacul greu își duce, Balta-i înghețată tun! Ceru-ncet se limpezește, Stele ard într-un alun, Un luceafăr licărește, Balta-i înghețată tun! Referință Bibliografică: SEARA DE AJUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SEARA DE AJUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384597_a_385926]
-
legănat cu dragoste de părinți și de bunici. Se întreceau care mai de care să-l alinte mai repede și mai mult. Se întreceau în cadouri de hăinuțe, încălțăminte, jucării și dulciuri, la toate ocaziile de peste ani, mai ales în ajun de sărbători creștinești și la aniversări. Erau prețuri mici la îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii în acele vremuri. De altfel, așa cum spunea Vasile, plin de importanță bine regizată, când mai ciocnea un păhărel în cârciumă la sfârșit de săptămână cu
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
atât lanseta la vârf, cât și nailonul. Peștele a rămas pentru câteva secunde nemișcat, la fel de nemișcat cum am rămas și noi toți, care eram convinși că l-am scăpat! Un flăcau cu mult alcool în cap, consecință a petrecerii din ajun, s-a repezit în apă peste somn și l-a prins în brațe, iar cetățeanul cu bahorul, s-a apropiat rapid și i l-a înfipt în spinare, ridicându-l pe mal. Era de înălțimea unui om! Eu m-am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
a învățat să citească utilizând calendarul bisericesc, ca mai apoi să-și desăvârșească învățătura pe băncile școlii. Multe poezii în grai bănățean prezintă obiceirile omului de la sat în preajma marilor sărbători creștine precum Crăciunul și Paștele. Dorina Șovre în poezia „În ajun dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
-și desăvârșească învățătura pe băncile școlii. Multe poezii în grai bănățean prezintă obiceirile omului de la sat în preajma marilor sărbători creștine precum Crăciunul și Paștele. Dorina Șovre în poezia „În ajun dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe mama pită-n țăst / Șî frământă la colași, / Vre după atâta post, / Să-i împartă la sărași. Dîn cigane fur cârnaț / Șî îl mânc cu colășei, / Șăge soru-mea-n târnaț / Să plecăm
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
gustă și el, aducând astfel mulțumire lui Dumnezeu. Pițărăii sunt copiii ce au adunat din timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) și au aprins focul în seara zilei de 23 decembrie. Focul odată aprins va fi menținut de pițărăi până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Acest foc din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se încălzească când au fost vestiți de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, dimineața
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
copiii ce au adunat din timp lemne, vreascuri, tulei (coceni) și au aprins focul în seara zilei de 23 decembrie. Focul odată aprins va fi menținut de pițărăi până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Acest foc din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se încălzească când au fost vestiți de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, dimineața, copiii ce au vegheat toată noaptea în jurul focului, pornesc din
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
de pițărăi până în zorii Ajunului Nașterii Domnului, în 24 decembrie. Acest foc din noaptea Ajunului reprezintă în tradiția populară focul în jurul căruia au stat ciobanii să se încălzească când au fost vestiți de către îngeri că s-a născut Mesia. În Ajunul Crăciunului, 24 decembrie, dimineața, copiii ce au vegheat toată noaptea în jurul focului, pornesc din poartă în poartă ca să primească pițărăi (pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la casele oamenilor vestind Nașterea Domului. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Ioan Cîrdu în poezia „La tăiatu' porcului“ vorbește despre un obicei de la sat, premergător Crăciunului, Ignatul. „Dă tri zîle să-nțăleg Ghiță șî
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]