1,673 matches
-
VINĂ Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu port și azi aceeași haină De îngeri albi veniți din rai. Pe-aripi de sare duc în taină Și căi, si fluturi, în alai. S-adapă caii din fântâne Cu muguri și nectar de ploi Și lasă apă să-i îngâne Cu voci din lumile de-apoi. Doar fluturi triști, cu gust de rană Ajung pe țărmuri unde nu-i Un vameș orb să
EU NU MAI VREAU SĂ FIU DE VINĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372087_a_373416]
-
de bărbat. Regele și regina nu îi refuzaseră niciodată nimic prințesei, așa că, mesageri porniră în toate colțurile lumii să anunțe marea petrecere la care Mărgărita își va alege jumătatea. Ei și ce să vezi? De pretutindeni, porniră spre palatul prințesei alaiuri care mai de care mai strălucitoare și mai mari, însoțind fii de regi dintre cei mai cunoscuți și mai avuți. Prințesa stătea în vârful unui turn și privea curioasă printr-un ochean lumea care se aduna în tabăra ridicată de
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
care se aduna în tabăra ridicată de tatăl ei lângă râul de lapte și miere. Doica ei îi stătea alături, atentă ca Mărgăritei să nu-i lipsească nimic. - Oare ce îmi aduce prințul acela cu coiful împodobit de pene negre? Alaiul lui duce cea mai mare ladă pe care eu am văzut-o în viața mea. Îi întinse bătrânei ocheanul. Doica apucă să arunce doar o privire scurtă până ce prințesa îl trase nerăbdătoare înapoi. - Oare e plină de pietre prețioase rare
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
de a afla ce se ascundea în lada uriașă purtată pe umeri de cei șase oșteni care veneau în urma calului pe care călărea prințul acoperit din cap până în picioare în podoabe negre. Prințesa nu mai avea ochi nici pentru celelalte alaiuri care își descărcau prețioasele daruri la poarta palatului ei. Urmări atentă locul în care fu așezată uriașa ladă și, imediat ce se lăsă noaptea asupra taberei, iar oameni și cai căzură cu toții într-un somn adânc, se strecură de una singură
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
scripturi botezul cu aripi sfinții laolaltă, Pământule ai nins geneză și-ai prins-o-n căile rebele, Au curs în nopți pe rând uscate, cu ani ai ruginit tăcere, În ani e prins copacul stelei urmat etern de-al lor alai, Vechimi se-ntind catarg în ere, trecut născut cu gându-n rai, Bătrâne timp ești mit nescris și nou născut de nu mai știi, Închis în marile dureri, matroane nasc urgii să fii, Cu barbă lungă în anotimpuri îți fluturi
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
groase pe spinare, de foc se îngrijește fiecare apoi așează tabăra de seară. Aveau de la vlădica o scrisoare, anume lângă obște să rămână, trei zile -nu o-ntreagă săptămână- cu trupa lor de circ la sărbătoare. În zori de zi, alaiul se pornește, pe uliți către curți împărătești, cu personaje parcă din povești și-un măscărici ce lumea poreclește. Un goliat rupe lanțuri ca pe ațe, contorsioniștii înspăimântă lumea, un acrobat înfăptuie minunea, de-a rupe funii groase doar pe brațe
CIRCARII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372824_a_374153]
-
erau plătiți de către cetași să meargă cu ei peste tot. După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum erau înșeuați și împodobiți caii, pentru că ați mai sus că îi aveați în dotare și că făceau parte din alai? MV.: Ooo!, exclamase bătrânul: ce frumos îi împodobeam. Erau țesălați cu o zi două înainte de colind, străluceau, nu alta ... și le puneam beteală, le împleteam coamele cu șnururi colorate: roșu, verde, galben, alabastru, multe culori, pe care le făceam fiecare
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
exista în anul respectiv pe la casele oamenilor. Înalt de aproape trei metri și jumătate, dar de cele mai multe ori ajungea și la patru, patru metri și jumătate. În vârf i se punea icoana, care îl sfințea și dădea o notă aparte alaiului nostru. Trei băieți abia îl puteau duce. Avea în el mere, nuci, beteală colorată, ce aveam și noi prin gospodării mai bun. În continuarea discuției noastre am vorbit și de plug. Știam că de la numele acestei unelte agricole, folosită la
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
cămașa și fota, care avea pe ea fluturași și mărgeluțe și ședeau mândre să ne asculte uratul, lângă părinții lor. Dintre cele pe care le colindam își aveau câteodată drăguți în mijlocul grupului și îți dădeai seama numai că respectivul din alai dorea o mai mare zăbovire pe la casa aceea. Tot cânta și pocnea din bici și ura cu mult foc. Bucurie mare. După spusele bătrânului pregătirile colindului începeau cu una-două săptămâni înainte de sărbătoare. Atunci se puneau toate la cale. Formarea cetei
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
ei. De aceea, prin așezările pe unde treceau, vorbeau oamenilor despre stea și despre trimisul Domnului care trebuia să vină între oameni. De aceea cu toții credeau, și cereau binecuvântări de la cei trei, minunându-se de știința și credința lor. Acest alai era primit cu mare bucurie peste tot, căci veștile se răspândeau ca fulgerul și mergeau uneori cu mult înaintea lor, iar cei din așezările acelea văzând steaua trecând deasupra lor știau mai dinainte că alaiul celor trei magi urma să
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
știința și credința lor. Acest alai era primit cu mare bucurie peste tot, căci veștile se răspândeau ca fulgerul și mergeau uneori cu mult înaintea lor, iar cei din așezările acelea văzând steaua trecând deasupra lor știau mai dinainte că alaiul celor trei magi urma să vină în orășelul lor, deci era o mare bucurie și o adevărată binecuvântare printre dânșii. Cei trei, văzând acest lucru, se întăreau și mai mult în credință văzându-i pe aceștia și văzându-le credința
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
când s-au întâlnit cu un mic grup de oameni care i-au oprit și i-au întrebat cine era tânărul care murise. Era un tânăr bogat? Era fiul unui mare demnitar al locului, deși nu părea? Atunci de ce era alaiul acela așa de mare? Ei i-au spus călătorului că tânărul fusese un exemplu bun pentru toți, de o cinste și de o atitudine ireproșabilă și că toată lumea îl iubise. Toți deplângeau atât moartea tânărului cât și soarta bătrânei lui
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
șoapte. Aș vrea să te îmbrac în alb Când noaptea stă să se prăvale Și peste cer să te dezbrac De tot ce-i trist în a ta cale. Aș vrea la piept să te adun Când neagră bântuie furtuna Alai de stele să-ți aduc Pe palme, tremurândă, luna. Aș vrea mereu sub ochii mei Făptura ta să se-oglindească Și-n ochii calzi și buni ai tăi Iubirea-n veci să dăinuiască. Aș vrea să-mi fii mereu aici
IUBITA MEA ! de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371055_a_372384]
-
Și au plecat ca să se culce Domnițele ce beau vin dulce Din damigene pântecoase Și plouă cu melancolie Că nici o nuntă nu se face În hanul meu de-un veac încoace Și toată lumea e pustie E mort de mult orice alai Că doarme orice zurbagiu Și nu mai vin căruți cu cai Și căruțași după rachiu ... Referință Bibliografică: Han pustiu / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
HAN PUSTIU de ION UNTARU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371217_a_372546]
-
Articolele Autorului În memoria măicuței mele iubite, plecată de curând (23 oct 2015) printre astre, cu adâncă durere în suflet! Mămica mea frumoasă Autor: Urfet Șachir N-ai așteptat, mămico, să se sfârșească toamna, Te-ai pornit la drum în alaiul îngeresc, În cântecul divin de la părinți deprins, Ai plecat, mămico, în raiul Părintesc! Și cum mai plouă toamna în lacrimile mele, Pe-alei mai pică frunza plină de rugină, Tabloul ʼcesta trist în sufletu-mi lin rămâne, Căci spiritul tău
MĂMICA MEA FRUMOASĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344824_a_346153]
-
aur, cum îmi spuneai... Și tot ceea ce nu puteai să spui în alte condiții, spuneai acolo, în luminile rampei. Acolo era viața ta! Acolo erai liber! Acolo erai tu! Când începea spectacolul, părea că cerul își deschidea porțile și un alai de îngeri cobora să replanteze în lume, prin tine, atomul acela pe care îl folosise Dumnezeu drept materie primă pentru actul creației. Treceai din viață în moarte și din moarte în viață cu firescul cuiva care părea a fi trăit
ŞTEFAN IORDACHE, CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344975_a_346304]
-
un coș de flori / în fir brodat, e supărat”; Pufi „se perpelește”, „Bătrânul Timp a tot privit”; ș.a. Foarte educativă este și „Povestea Anotimpurilor” în care, toate anotimpurile sunt personificate în domnițe frumoase, înveșmântate în rochii lungi, specifice, însoțite de alaiuri, precum reginele de curteni. Poemele Verei Crăciun dedicate copiilor sunt plăcute, antrenante, pline de învățăminte, au umor și o gingășie aparte pe care, doar statutul de mamă și de bunică în același timp, îl dau ființelor dragi pentru care autoarea
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
trecător, el s-a depărtat, înălțându-se cuprins de scepticism „Lumea e așa cum este/ Iar ca lumea suntem noi”. Toate lucrurile și locurile, oamenii pe care i-ai întâlnit și te-au impresionat, te urmează în mentalul tău, ca un alai de nuntă. Alai stă acum în jurul meu tot ce-a fremătat spre mine, desprins din gândurile poetului pe care-l simt aproape însoțindu-ne, recunoscându-ne, răsplătindu-ne pentru drumul lung, pe noi, cei trei care suntem acum în această
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
a depărtat, înălțându-se cuprins de scepticism „Lumea e așa cum este/ Iar ca lumea suntem noi”. Toate lucrurile și locurile, oamenii pe care i-ai întâlnit și te-au impresionat, te urmează în mentalul tău, ca un alai de nuntă. Alai stă acum în jurul meu tot ce-a fremătat spre mine, desprins din gândurile poetului pe care-l simt aproape însoțindu-ne, recunoscându-ne, răsplătindu-ne pentru drumul lung, pe noi, cei trei care suntem acum în această clipă, aici, pe
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
spate și bărbații cu fața spre ele. Cum Emilian pregătise din timpul zilei această escapadă, au găsit în trăsură o sticlă de șampanie și paharele necesare. Trăsura a pornit spre amuzamentul trecătorilor și al turiștilor cazați la hotel, care aplaudau alaiul, de parcă era un atelaj princiar. Adevărul era că stăpânul atelajului se străduise ca acesta să arate cât mai special. Pe harnașamentul celor doi bidivii aveau prinși clopoței care sunau la orice mișcare a lor. Turiștii pe lângă care trecea trăsura întorceau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347726_a_349055]
-
cu Marius în frunte, apăru un grup de ospătare cu platouri încărcate cu tot felul de bunătăți în mâini, ultima ospătară venind cu două sfeșnice a câte trei lumânări aprinse, fiecare de altă culoare. Lumea din jur urmărea curioasă acest alai de ospătari cu platouri pline cu fructe exotice, pahare glasate, antreuri apetisante ce-ți făceau cu ochiul excitându-ți papilele gustative. Fetele făceau ochii mari văzând că totul se așează pe masa lor. - Ce aveți oameni buni cu noi în
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
Iubita, draga Ta visând, nestrămutată. Creatorul: 76 -Ți-e cerul azi prielnic și este plină vară Dorința mea-I stârnită tot ca odinioară Cu tunet vin la tine, nu te înspăimânta! Cu osanale așteaptă-mă! OSANA! Terra: 77 -Mi-oi face azi alai din azalee Te-oi aștepta între dealuri, pe alee Și tainic mă voi preface în "nu mă uita" Ești Împăratul meu, iar eu iubita Ta! Creatorul: 78 -Sărută-Mă cu "gura leului" o dată Și mușcă-Mă cum "mușcă" o mușcată Să
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
să-mi adun Dragostei Tale luminoase mă supun! 82 Statornică-ți voi fi cât universul Își va cânta și simfoniile și versul Pajiște voi fi cu apă curgătoare Și trandafirul tău la cingătoare! Creatorul: 83 -Știu că spui adevărul, după alaiul care Prietenos mă întâmpină pe orice cărare Înmuguresc de drag pomii înmiresmând Căci tu adormi mereu cu mine-n gând! 84 Te voi plimba în spațiu, infinit Ținându-te aproape de Lună și de Soare Și-ți voi așterne la picioare
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > ORPHEU N-A MURIT Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului auzi cum neaua cade peste țară ca o nălucă, ca o dulce povară, iarna -n delir, în alai nupțial, un templul albastru în dans, ne-a lovit pe toți parțial în ritmuri macabre de vals, dansează și fulgii pe sus, la răsărit, la nord, la sud, la apus, pe scena vieții e liniște mută, ca umbra de harpe
ORPHEU N-A MURIT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347334_a_348663]
-
care Dreptmăritorul Ștefan cel Mare și Sfânt al întregii Moldove, descendent din bătrânul os domnesc al mușatinilor - cu zi de prăznuire anuală pe data de 02 Iulie - le-a dăruit românilor, prin ctitorirea Sfintei Mănăstiri a Putnei, sfințită cu mare alai și fast la 15 august, anul mântuirii 1502. Despre Sfântul Ștefan cel Mare Voievodul se poate discuta din multe perspective: istorice, militare, strategice, sociale, economice, geografice, sociale, demografice, teologice, culturale, duhovnicești și lista poate continua. Credem că Sfântul Domnitor Ștefan
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]