1,433 matches
-
toți acolo, că zâmbeam fericiți ca și cum tocmai ne împărtășiserăm deja cu grația divină... După un timp, în drum spre casă, întâlnesc o familie de albanezi. El, cu ochii în lacrimi: — E Paștele nostru. Și eu sunt ortodox! Păi tu ești albanez, voi nu sunteți musulmani? Ba da, dar eu am trăit mulți ani la greci și acum sunt ortodox. Doamne, trimite-ne și nouă puțină lumină și bucură-te, pentru că asta este adevărata slujbă de Înviere: când oameni din toate colțurile
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
oameni educați și politicoși, descoperi o gentilețe pe care n-o să o uiți niciodată. Sunt momente când aerul pare de miere și bătrâneii zâmbesc în parcuri, ca și cum ar împărtăși o minune. Sunt momente când japonezi, englezi, români, algerieni, peruani, ecuadorieni, albanezi, italieni, germani par firișoare de nisip într-o clepsidră a lumii. Dacă privești cu atenție, firele de nisip nu sunt iden tice, dar în „marea trecere” se amestecă într-un șuvoi plin de bucurii, tristeți, melancolii și preocupări atât de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pe telefon și n-ai putut să-ți faci IFB-ul? C.A.: Se întâmpla să mă mut de colo-colo până găseam semnal într-un loc și nu mă mai puteam mișca din el. În Macedonia, când erau conflictele cu albanezii, am prins niște locuri din care pur și simplu nu mă puteam mișca dacă voiam să am semnal. Și stăteam așa, aproape într-un picior ca să nu-mi pice semnalul în timpul live-ului. A.N.: Ai avut parte vreodată de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
și folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană și engleză. În corespondența cu Giuseppe Garibaldi își expune ideile politice, propunând un plan de federație, formată din state independente, în Balcani care să cuprindă pe italieni, albanezi, greci și pe români. Elena Ghica și-a petrecut ultimii 20 de ani mai mult în Italia, la Torino, Livorno și, în sfârșit, la Florența, în casa scriitorului Angelo de Gubernatis. Acest lucru nu a împiedicat-o să fie cu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
valah, îl întreabă dacă este român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato -dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
2000, urmărindu-se introducerea unei noi materii de studiu În școală. timp de doi ani, În perioada 2001-2003, grupul s-a reunit periodic pentru a prezenta stadiul cercetărilor și a elabora raportul final. Cel care asigura funcționarea grupului era un albanez, profesor de limbi străine, funcționar european și rezident acum În orașul nordic. Odată l-am Întrebat cum se explica succesul la Paris a lui Ismail Kadare. Mi-a dezvăluit atunci o istorie insolită: Kadare era un scriitor agreat de regimul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de cinci stele la Atena, sustrăgându-ne toți banii de diurnă. Un cinism planificat, știau de la colegul nostru grec că suntem, cu toții, profesori sau cercetători, fără alte venituri. „Voi face, desigur, dar nu va fi luat În seamă.” Desigur, un albanez nu putea decât să defăimeze miracolul grec. Mi-am amintit de această mică Întâmplare după ce am văzut, dezvăluită recent, minciuna greacă. Presa europeană și românească e plină de relatări asupra cheltuielilor exorbitante și inutile, toate ascunse sub preș, ale autorităților
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dintre ele au trimis delegații la Londra care au cerut să fie alipite Greciei. Actuala Grecie încă mai cuprinde populații albaneze, iar costumul care s-a convenit să fie considerat acela național grecesc este în realitate de origine albaneză. Incorporarea albanezilor care sunt în majoritate ortodocși și mahomedani în statul grec era, în consecință, cea mai bună soluție, cu condiția să li se cedeze sârbilor și muntenegrenilor zona Scutari și Albania septentrională. Din motive dinastice, Majestatea Sa* împărtășea, la rîndul său
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
-l omoare. De atunci și până azi sârbii îl cinstesc pe acel boier ca pe un simbol al eroismului neamului lor, iar locul este considerat sfânt pentru istoria Serbiei. Dar cum s-a ajuns ca, azi, în Kosovo să domine albanezii în proporție de 90%? Sârbii, popor mândru și iute la mânie, nu s-au împăcat niciodată cu dominația otomană și se răsculau periodic împotriva sultanului. În urma unei asemenea răscoale, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, au urmat represalii crunte din partea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
sultanului. În urma unei asemenea răscoale, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, au urmat represalii crunte din partea turcilor și atunci mulți sârbi din Metohia (Kosovo) au migrat spre nord, inclusiv în Banatul românesc de azi. Locul liber a fost ocupat de albanezi, și de atunci a început schimbarea raportului demografic din zonă în favoarea lor. Renașterea statului sârb independent și, ulterior, dezmembrarea Imperiului Otoman au făcut ca provincia Kosovo să devină parte a Serbiei până în zilele noastre. Populația, însă, este așa cum am spus
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
independent și, ulterior, dezmembrarea Imperiului Otoman au făcut ca provincia Kosovo să devină parte a Serbiei până în zilele noastre. Populația, însă, este așa cum am spus în proporție de 90% albaneză, vrea independența și, probabil, alipirea la Albania; peste toate acestea, albanezii sunt musulmani, iar sârbii creștin-ortodocși. Judecați și dumneavoastră cine are dreptate. Cred că oricine își dă seama cât de dificilă este rezolvarea unei asemenea probleme. Sârbii mai invocă și principiul integrității teritoriale a statelor, consfințit și prin Actul Final al
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
iar acum se pare că va exploda. Există și posibilitatea, puțin probabilă, ca troica UE-Rusia-SUA, care se chinuie de ceva timp să găsească o soluție pașnică, să ajungă la un rezultat. Despre un rezultat al convorbirilor dintre guvernul sârb și albanezii kosovari au avut loc deja vreo trei runde cred că nici nu putem vorbi; între ei s-a căscat o prăpastie, care nu poate fi acoperită decât fie printr-o decizie fermă a mediatorilor internaționali, fie Doamne ferește prin război. Eu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fosta Iugoslavie un stat federal important în această parte a Europei -, ei sunt acum în pericol să piardă și teritoriul considerat drept leagănul poporului și națiunii sârbe. Numai că acest teritoriu, numit Kosovo, este locuit în proporție de 90% de albanezi și se află la marginea țării, la granița cu Albania, și nu în centru cum sunt, de exemplu, la noi, județele Harghita și Covasna. Acest lucru complică foarte mult problema numită Kosovo, iar pozițiile diametral opuse pe care se situează
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
află la marginea țării, la granița cu Albania, și nu în centru cum sunt, de exemplu, la noi, județele Harghita și Covasna. Acest lucru complică foarte mult problema numită Kosovo, iar pozițiile diametral opuse pe care se situează sârbii și albanezii au făcut imposibilă orice soluție și inutile toate eforturile forurilor internaționale de a o rezolva. În prezent, problema Kosovo a revenit în forță în atenția opiniei publice europene și nu numai cu ocazia alegerilor parlamentare din provincia locuită de aproximativ
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ale Americii și Uniunea Europeană ca entitate sprijină ideea independenței, spunând că numai separarea Kosovo de Serbia poate calma lucrurile. Acest fapt nu mă miră, dacă-mi aduc aminte că în 1999 Statele Unite ale Americii au bombardat Iugoslavia pe motivul că albanezii din Kosovo erau supuși unui genocid din partea sârbilor. Nu întâmplător bulevardul principal din Pristina capitala provinciei poartă numele lui Bill Clinton, care are acolo dacă nu mă înșel și o statuie. Numai că nu toate țările din UE sunt de
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
iar, pe de altă parte, s-ar încălca unele convenții și tratate internaționale fundamentale și s-ar redeștepta revendicări și conflicte foarte periculoase pentru unitatea și pacea multor țări. Am stat de vorbă, cu ocazia diferitelor întâlniri internaționale, și cu albanezi din Kosovo, și cu sârbi. Fiecare și-au susținut cu multă convingere și cu numeroase argumente poziția și, culmea, era greu să nu le dau dreptate și unora, și celorlalți, deși pozițiile lor erau total opuse. Ce-i de făcut
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
o consult, din luările de poziție ale unor înalte oficialități europene, americane, rusești etc., n-am reușit să aflu o soluție care să mulțumească ambele părți. Nici nu știu dacă este posibilă o asemenea soluție. Ura acumulată între sârbi și albanezi (din Kosovo), dorința de separare, cu orice preț, a albanezilor, atașamentul sentimental și istoric al sârbilor pentru provincia-leagăn al poporului lor dau puține șanse unei soluții pașnice. Doar o înțelegere între marii actori externi implicați în chestiunea Kosovo, voința lor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
europene, americane, rusești etc., n-am reușit să aflu o soluție care să mulțumească ambele părți. Nici nu știu dacă este posibilă o asemenea soluție. Ura acumulată între sârbi și albanezi (din Kosovo), dorința de separare, cu orice preț, a albanezilor, atașamentul sentimental și istoric al sârbilor pentru provincia-leagăn al poporului lor dau puține șanse unei soluții pașnice. Doar o înțelegere între marii actori externi implicați în chestiunea Kosovo, voința lor unanimă de a impune la nevoie, cu forța o soluție
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca în filmele cu happy-end, în care eroul sau eroina taie, în ultimul moment, firul cel bun. Dar care este eroul în această dramă numită Kosovo? Fiecare din marii actori ai dramei -îi lăsăm la o parte pe sârbi și albanezii kosovari spune că el este eroul principal. Rusia invocă principiul suveranității statelor, Actul Final de la Helsinki și Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Nu s-ar putea spune că Rusia nu are argumente. În plus, poziția sa este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
În fața unui asemenea interes, ce mai contează niște visuri de independență fie ele și seculare ale unui popor împrăștiat în vreo cinci state și răspândit prin munți inaccesibili? Mai importantă era independența Kosovo, unde trăiesc vreo nouă sute de mii de albanezi, și nu a celor 25 de milioane de kurzi. Mulți au spus că independența Kosovo nu va fi un precedent. Iată că deja este. Și nu numai pentru kurzi, ci și pentru abhazi, osetini, transnistreni etc. Desigur, kurzii cer independența
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu poate contesta influența Albaniei în ceea ce se întâmplă de 15 ani în Kosovo. De aceea, relația ei cu Serbia a fost și rămâne încordată. De asemenea, numai naivii nu ar face legătura între pretențiile autonomiste, tot mai agresive, ale albanezilor din Macedonia și Albania. Nici grecii nu privesc cu mare dragoste spre albanezi, din motive care țin atât de prezent, cât și de trecut. Una peste alta, așa cum s-a văzut în ultimii 10-15 ani, Albania nu prea a contribuit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Kosovo. De aceea, relația ei cu Serbia a fost și rămâne încordată. De asemenea, numai naivii nu ar face legătura între pretențiile autonomiste, tot mai agresive, ale albanezilor din Macedonia și Albania. Nici grecii nu privesc cu mare dragoste spre albanezi, din motive care țin atât de prezent, cât și de trecut. Una peste alta, așa cum s-a văzut în ultimii 10-15 ani, Albania nu prea a contribuit la transformarea Balcanilor într-o oază de liniște și pace. Și totuși, este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
turcilor, dar de fiecare dată au fost învinși, iar represiunile care urmau erau de tip medieval-asiatic. Cu prilejul unei asemenea răscoale și al represiunii aferente, au emigrat, în masă, sârbii din Metohia leagănul națiunii lor spre nord. În loc au venit albanezii musulmani, majoritari, azi, în Kosovo. Sârbii au apelat, în lupta lor contra turcilor, la ajutorul altor popoare creștine, la unguri și la austrieci, în primul rând. Numai că ambii vecini voiau mai mult să-i ocupe decât să-i ajute
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
la bază germanica comună), celtice (unde se cuprind irlandeza, galeza, scoțiana și bretona), slave (de est: rusa, ucraineana și bielorusa; de vest: poloneza, ceha, slovaca; de sud: slovena, sîrbo-croata, bulgara, macedoneana), baltice (lituaniana și letona). La acesta se adaugă neogreaca, albaneza (care se pare a fi continuatoarea limbii ilire) și armeana. Ramura indo-europeană este reprezentată în Asia de grupurile de limbi indiene și iraniene (sau persane). Toate aceste limbi pornesc de la o limbă comună neatestată, numită indo-europeană, și, de aceea ele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu variații regionale, o ramură a limbii trace ce se vorbea pe un teritoriu foarte extins la sud și la nord de Dunăre. Traca era se pare înrudită cu limba iliră, vorbită în vecinătatea sudică, a cărei urmașă modernă este albaneza. Spre deosebire de celelalte limbi romanice, limba română nu a suferit o influență germanică veche identificabilă, în ciuda faptului că prin teritoriul ei au trecut mai multe popoare germanice, în schimb a suferit o importantă influență slavă, datorită valurilor de năvălitori slavi care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]