1,031 matches
-
să aștepte înapoia blocstarturilor (pentru a fi verificați de arbitrii judecători dar și pentru a fi prezentați publicului). Astfel, la startul de jos întâlnim, în competițiile oficiale, 4 comenzi: „la start” / „pe locuri” / „gata” / semnalul sonor La comanda „pe locuri”, alergătorul se așează în blocstart într-o poziție favorabilă lui, cu talpa piciorului puternic în blocul dinainte, cu mâinile pe sol, înapoia liniei de start (nu are voie să atingă această linie), cu brațele ușor depărtate la lățimea umerilor, cu umerii
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
start (nu are voie să atingă această linie), cu brațele ușor depărtate la lățimea umerilor, cu umerii perpendiculari pe sol . În această poziție, greutatea este egal repartizată pe mâini și pe genunchiul de pe sol, așteptând următoarea comandă. La comanda „gata”, alergătorul ridică bazinul, puțin mai sus decât umerii, și se deplasează cu greutatea trunchiului pe brațe (proiecția umerilor pe sol cade după linia de start -) Literatura specialitate prezintă 3 modalități de a lua startul de jos, în funcție de nivelul de pregătire
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
înclinația blocstartului va fi mai evidentă. Lansarea de la start Începe printr-o mișcare energică în piciorul din față simultan cu avântarea rapidă a celuilalt picior înainte și corespunde unei alergări accelerate pe 20 - 40 m (în funcție de nivelul de pregătire a alergătorului). Trunchiul pleacă în poziție aplecată spre înainte și se îndreaptă treptat spre finalul celor 30-40m. Lansarea începe prin extensia energică a celor 3 articulații ale membrului inferior, prin ducerea genunchiului celuilalt picior spre înainte și lucrul coordonat și energic al
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
finișul este insesizabil, sosirea fiind aceia care se observă. 4. Sosirea Constă în aplecarea puțin exagerată a trunchiului înainte pe ultimii 5- 10 m, cu împingerea pieptului sau a umerilor spre linia de sosire . Uneori, datorită valorii foarte apropiate a alergătorilor, sosirea, prin această aplecare exagerată spre înainte a umerilor sau pieptului, este cea care decide învingătorul . Succesiunea metodică: Exercițiile metodice ce se vor folosi vor urmări îndeplinirea următoarelor obiective: învățarea startului de jos și a lansării de la start, a pasului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
realizează atacul gardului; forța de tracțiune a brațelor pe direcția de alergare; forța trunchiului de a controla diferitele oscilații (verticale, laterale, transversale) care apar la trecerea gardului; Din punct de vedere ale performanței sportive, oricât de perfectă ar fi tehnica alergătorului de garduri, el nu va ajunge niciodată la performanțe înalte în alergarea de garduri având performanțe slabe în alergarea pe plat (Mihăilescu, L., 2005). Literatura de specialitate prezintă, patru faze tehnice care caracterizează alergările de garduri: + startul și lansarea până la
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
100m și 110m) de alergare până la primul gard. Alte caracteristici tehnice ale acestei faze: distanța până la primul gard se parcurge în 7-8 pași (pentru probele de garduri pe distanțe până la 110 m), în funcție de talia, viteza și nivelul de pregătire al alergătorului; lungimea pașilor crește progresiv cu excepția ultimului pas înainte de gard care se scurtează (pentru a proiecta C.G.G. pe o traiectorie mai înaltă și pentru a crește viteza de trecere a gardului); impulsia este energică, brațele lucrează amplu, contactul cu solul se
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
gardurilor. Din punct de vedere tehnic, alergarea pe parcurs în probele de garduri cuprinde două secvențe tehnice: 1. pasul peste gard 2. alergarea între garduri; O caracteristică aparte a alergării pe parcurs în probele de garduri este dată de capacitatea alergătorului de a realiza un bun echilibru general al corpului (atât în pasul peste gard cât și în timpul alergării între garduri), echilibru obținut cu ajutorul rotațiilor compensatorii. 1. Pasul peste gard (chinograma 4) constituie elementul fundamental în tehnica alergării de garduri. Începe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
de alergare. Această acțiune are ca scop obținerea unei traiectorii de zbor cât mai razante, în funcție de înălțimea gardului; - trecerea propriu-zisă a gardului (chinograma 6) - este acțiunea în care piciorul de sprijin se desprinde de pe sol (devine picior de „remorcă”), iar alergătorul nu mai are nici un contact cu solul. Este faza în care corpul este ghemuit în aer, într-o poziție specifică, iar piciorul de remorcă este tras prin lateral înainte și în sus, cu gamba flexată pe coapsă la un unghi
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
înainte pe linia de sosire. Această înclinare se realizează pe ultimii 2-3 m ai probei de concurs. Notă Atât în probele pe distanțe scurte (100mg, 110mg) cât și în proba de 400mg numărul de garduri peste care trebuie să pășească alergătorul este de 10 (zece). Nu există limită în „doborârea” gardurilor la sol (un alergător nu este descalificat chiar și dacă doboară toate cele 10 garduri). Particularități probei de 400 m garduri Conform literaturii din domeniul atletismului, proba de 400mg prezintă
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
probei de concurs. Notă Atât în probele pe distanțe scurte (100mg, 110mg) cât și în proba de 400mg numărul de garduri peste care trebuie să pășească alergătorul este de 10 (zece). Nu există limită în „doborârea” gardurilor la sol (un alergător nu este descalificat chiar și dacă doboară toate cele 10 garduri). Particularități probei de 400 m garduri Conform literaturii din domeniul atletismului, proba de 400mg prezintă diferențe tehnice față de probele de garduri pe distanțe scurte (60mg, 110mg, 110mg): la pasul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
descalificat chiar și dacă doboară toate cele 10 garduri). Particularități probei de 400 m garduri Conform literaturii din domeniul atletismului, proba de 400mg prezintă diferențe tehnice față de probele de garduri pe distanțe scurte (60mg, 110mg, 110mg): la pasul peste gard, alergătorul ridică mai puțin piciorul de atac; înclinarea trunchiului spre înainte nu mai este la fel de amplă ca la probele de 60mg, 110mg, 110mg; mișcarea brațelor este mai puțin amplă; oscilația C.G.G. pe verticală nu mai este la fel de mare, ritmul alergării modificându
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
nu mai este la fel de mare, ritmul alergării modificându-se foarte puțin, lucru datorat înălțimii mai mici a gardurilor (0,914m) față de probele de 100 și 110 m garduri (1,067m); la trecerea gardului în turnantă (specific numai probei de 400mg), alergătorul trebuie să învingă forța centrifugă pentru a menține direcția de alergare, lucru ce solicită mai mult organismul. Specialiștii susțin faptul că în turnantă sunt mai avantajați alergătorii care „atacă” gardul cu piciorul stâng (de la interior), menținând mai ușor înclinația trunchiului
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
garduri (1,067m); la trecerea gardului în turnantă (specific numai probei de 400mg), alergătorul trebuie să învingă forța centrifugă pentru a menține direcția de alergare, lucru ce solicită mai mult organismul. Specialiștii susțin faptul că în turnantă sunt mai avantajați alergătorii care „atacă” gardul cu piciorul stâng (de la interior), menținând mai ușor înclinația trunchiului spre interiorul turnantei lansarea de la start până la primul gard permite menținerea trunchiului mai mult timp aplecat spre înainte - lucru posibil datorită faptului că distanța de la linia de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în funcție de lungimea pașilor și la un anumit nivel de performanță sportivă. Începătorii pot ajunge să efectueze chiar și 18 pași între garduri; un rol important în obținerea performanței sportive la 400mg îl deține și nivelul rezistenței și forței specifice a alergătorului. înclinarea trunchiului spre stânga la 400mg, în turnantă Succesiunea metodică Învățarea alergării de garduri presupune folosirea unei suite de exerciții grupate astfel: a) exerciții speciale de stretching și mobilitate (în special coxofemurală); b) exerciții pentru însușirea tehnicii piciorului de atac
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ce trebuie să fie progresivă pe parcursul celor 7, 8 sau 9 pași pe care-i fac „hurdlerii”. Excepție de la cele enunțate anterior face startul și lansarea de la strat în proba de 400m garduri, unde datorită distanței lungi până la primul gard, alergătorul are suficient timp și spațiu pentru a ajunge cu C.G.G. într-o poziție înaltă, optimă trecerii gardurilor (de remarcat că și înălțimea gardurilor este mai mică - 0,914 m față de 1,067 m la probele de 100mg și 110 mg
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
garduri; - alergări peste 8-10 garduri aflate la anumite distanțe alternate cu alergare ușoară înapoi; - „suveica” - alergare peste 4-6 garduri pe un culoar de atletism după care executantul se întoarce înapoi pe alt culoar unde se află tot 4-6 garduri. Astfel, alergătorul va executa serii de alergări dus - întors peste garduri, - participarea la diferite întreceri sub forma concursurilor de casă sau de verificare, unde se pune accent pe realizarea unui timp de deplasare cât mai bun, pe obișnuirea cu competiția și cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
3.000m, 3.000m obstacole 5.000m, 10.000m, crosurile cuprinse între 4.000m și 10.000m, semimaratonul - 20 km și maratonul 42km și 195m). chinograma nr. 9 - pasul lansat de semifond-fond Caracteristicile generale ale pasului în tempo moderat (pasul alergător de rezistență) sunt: tehnica de alergare se adaptează în funcție de durata efortului, urmărindu-se obținerea unui pas de alergare suplu, relaxat, cu cât mai puține mișcări inutile ; lungimea pasului este mai mică ca la probele de sprint și variază în funcție de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Trunchiul este aplecat înainte, iar greutatea corpului este trecută pe piciorul din față, brațele sunt îndoite din articulația cotului, capul se găsește în prelungirea trunchiului, iar privirea este îndreptată înainte și în jos, dincolo de linia de plecare. În această poziție alergătorul așteaptă următoarea comandă (Rață G., 2002).. De obicei, alergătorii așteaptă următoarea comandă cu ceasurile speciale pregătite pentru a declanșa cronometrele odată cu pocnetul pistolului (se apelează la această manevră pentru a putea în timpul cursei să își verifice și controleze tempoul de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pe piciorul din față, brațele sunt îndoite din articulația cotului, capul se găsește în prelungirea trunchiului, iar privirea este îndreptată înainte și în jos, dincolo de linia de plecare. În această poziție alergătorul așteaptă următoarea comandă (Rață G., 2002).. De obicei, alergătorii așteaptă următoarea comandă cu ceasurile speciale pregătite pentru a declanșa cronometrele odată cu pocnetul pistolului (se apelează la această manevră pentru a putea în timpul cursei să își verifice și controleze tempoul de cursă - - pocnetul pistolului - a două comandă determină practic startul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
amenajat de organizatorii competiției (de regulă, pe șosea)!! Există și competiții oficiale stil « grand prix » unde sosirea nu se face pe stadion ci într-un loc amenajat special, tot pe șosea. Alergarea pe parcurs Conform literaturii de specialitate, lungimea pasului alergător variază între 135 - 215 cm, în funcție de caracteristicile somatice și funcționale ale alergătorului, de lungimea distanței de parcurs (Rață G., 2002), de tactica de cursă. Frecvența pașilor diferă și ea după aceleași considerente, fiind o componentă în raporturi de condiționare cu
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
stil « grand prix » unde sosirea nu se face pe stadion ci într-un loc amenajat special, tot pe șosea. Alergarea pe parcurs Conform literaturii de specialitate, lungimea pasului alergător variază între 135 - 215 cm, în funcție de caracteristicile somatice și funcționale ale alergătorului, de lungimea distanței de parcurs (Rață G., 2002), de tactica de cursă. Frecvența pașilor diferă și ea după aceleași considerente, fiind o componentă în raporturi de condiționare cu lungimea pașilor o lungime mai mare a pașilor duce la o frecvență
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
în funcție de particularitățile individuale. La început respirația trebuie controlată conștient, iar pe măsura automatizării mișcărilor ea se realizează involuntar. Finișul În funcție de gradul de pregătire, de tactica abordată, de nivelul și tactica adversarilor și de posibilitățile de a susține un sprint prelungit, alergătorii de rezistență încep finișul de la diferite distanțe (de la 250-300 m înainte de sosire la semifond și până la câțiva kilometri la maraton) (Rață G., 2002). El trebuie să se realizeze la momentul oportun, când adversarul nu se așteaptă și trebuie rezistență
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Mijloace: - alternări de mers cu alergare în tempo moderat, folosite mai ales pentru dezvoltarea rezistenței generale de către începători. Distanțele de lucru sunt în general reduse, mai ales acelea care se parcurg în mers. Tempoul alergării nu depășește 60-80 % din posibilitățile alergătorului începător. Acest exercițiu se folosește pe orice teren, cu precădere în etapele de toamnă, iarnă și primăvară; - alergarea de durată, este utilizată mai ales la alergătorii consacrați, dar și la începători. Caracteristica principală a exercițiului constă în distanța mare de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ales acelea care se parcurg în mers. Tempoul alergării nu depășește 60-80 % din posibilitățile alergătorului începător. Acest exercițiu se folosește pe orice teren, cu precădere în etapele de toamnă, iarnă și primăvară; - alergarea de durată, este utilizată mai ales la alergătorii consacrați, dar și la începători. Caracteristica principală a exercițiului constă în distanța mare de alergare (durata ei) și viteza de deplasare uniformă. În lecția de educație fizică alergarea de durată este o alergare cu un tempou ușor și se realizează
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
durata ei) și viteza de deplasare uniformă. În lecția de educație fizică alergarea de durată este o alergare cu un tempou ușor și se realizează pe distanțe cuprinse între 300 și 2000 m, sau pe durate de 2 - 8 minute. Alergătorii consacrați pot alerga într-un ciclu săptămânal până la 160 km. Distanța într-un antrenament este cuprinsă între 12 - 20 km și se efectuează într-un tempo relativ ridicat. Tempoul ales se va decide în funcție de gradul de pregătire. Alergarea de durată
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]