844 matches
-
modernizare al României: * a dezvoltat masiv industria grea, deși ulterior aceasta s-a dezvoltat fără a ține seama de cerințele pieței. Acest lucru a dus la răsturnarea raportului demografic sat-oraș și la o mobilitate socială masivă. * a realizat electrificarea și alfabetizarea, a modernizat infrastructura multor comunități rurale, deși uneori cu prețul deteriorării elementelor tradiționale. * a dezvoltat nivelul consumului. Deși a înfăptuit o modernitate reală, comunismul ca sistem nu a putut evolua așa cum ar fi fost firesc spre postmodernitate, datorită resurselor financiare
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a trei repere: educația, bunurile culturale și munca intelectuală. 1.1 Intelectualul și educația Resorturile educației moderne sunt strâns legate de imperativele societății în curs de industrializare, dar și de dinamica producției culturale scrise corelate cu necesitatea creșterii gradului de alfabetizare. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățământul înregistrează un avans considerabil, iar educația devine pârghia de acces spre poziții sociale înalte. Teoriile funcționaliste promovate de Emile Durkheim sau Talcot Parsons conferă educației funcția de creare a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
structura rigidă a claselor în Europa 18. Despre o fascinație a intelectualismului alimentată de politica educației în Europa, inclusiv în România interbelică, voi discuta însă în cele ce urmează. Dominarea culturalului de către intelectual a fost posibilă doar pe măsura unei alfabetizări progresive a publicului determinând o cerere crescută pe piața literară. Educația a generat astfel consecințe pe două fronturi: a înlesnit profesionalizarea intelectualului și a transformat populația în public. Atunci când bunul cultural a dobândit valoare economică, intelectualul, la rândul său, a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituțiilor superioare de învățământ din țară. Analizând datele dintr-un eșantion propus de cercetătoarea Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
însemnată de indivizi cu pregătire secundară și superioară 189. Pondere scăzută o au agricultorii, categoria cu resurse materiale mai reduse și cu un interes mai puțin ridicat față de educație (în medie 3%), deși autoritățile au depus eforturi considerabile în direcția alfabetizării populației de la sate, încurajând și accesul tinerilor săteni la instrucția secundară. Mulți fii de agricultori apar totuși în evidențele claselor inferioare ale liceului, dar renunță să frecventeze și ciclul superior, cu siguranță, din cauza cheltuielilor ridicate. Proprietarii și industriașii, categorie socială
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
socio-economice din Europa de Vest s-au schimbat profund în anii '20 și '30 și după al Doilea Război Mondial, fie ca reacție la război în sine, fie în termeni de dezvoltare capitalistă. Este de ajuns să privim la indicatorii tradiționali de alfabetizare, de urbanizare, de industrializare, la venitul pe cap de locuitor, la PIB, la dezvoltarea și la rolul mass-media. În al treilea rând, mergând spre aspecte mai relevante din punct de vedere politic, dar corelate cu precedentele, ne putem aminti marea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lung și detaliat, Diamond [1992: 108-109] sintetizează rezultatele cercetărilor privind acest subiect astfel: • există o relație puternică, pozitivă, între democrație și dezvoltarea socio-economică (măsurată prin venitul pe cap de locuitor, de un indice de "bunăstare fizică" - determinat de procentajul de alfabetizare a adulților, de rata de mortalitatea infantilă și de speranța de viață). Dezvoltarea este cu atât mai mare cu cât guvernul democratic este mai stabil; • relația menționată mai sus nu este unilineară, ci este o curbă de "N" [vezi Lipset
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lider în promovarea unor soluții consociative poate rezolva conflictele subculturale; • diseminarea unui set de convingeri ca bază pentru democrație (în special în rândul activiștilor politici); • absența intervențiilor străine externe nefavorabile soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
soluțiilor democratice. Dincolo de acești factori, introducerea pe scară largă a alfabetizării, dezvoltarea educației și a instrumentelor de comunicare, precum și absența inegalităților economice extreme sunt, în egală măsură, aspecte esențiale ale pluralismului aflat la baza unei democrații. Un nivel ridicat de alfabetizare, de educație și dezvoltarea mass-media pot facilita, cu siguranță, instaurarea și menținerea unei democrații. Inegalitatea economică extremă presupune că veniturile și bogăția, ca și resursele coercitive, implică, concentrarea resurselor politice, fapte contrarii soluțiilor democratice și pluralismului social. Inegalitățile extreme, pot
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
valoare și devin mai încrezători în forțele proprii. Învățarea individualizata a impus și folosirea altor metode și tehnici utile în activitatea cu elevul care prezintă dificultăți de învățare. ● Metodele multisenzoriale Utilizate atunci cand elevul este la stadiul de însușire a alfabetului (alfabetizare). Oferim o descriere a acestor metode pe etape: 1. Elevul copiază un cuvant sau o literă. Apoi folosește o bucată de plastilină pentru a o modela. Cand a terminat, o va indica cu degetul arătător de la mână cu care scrie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Vintilă Ornaru, Ana Ghimpeanu, Maria Văduva, Dumitru Vasilescu-Liman, Ion Zăgan, Ștefan Zidăriță; lupta popoarelor pentru pace, Împotriva imperialismului provocator, e arătată de Cezar Drăgoi, Mira Bica, Gica Iuteș; de asemenea vigilența Îndreptată spre elementele chiaburești ale satelor noastre, acțiunea de alfabetizare și culturalizarea maselor, se reflectă În alte poeme ale antologiei. Fostul ucenic Haralambie Zincă, evocă În fragmentul de proză din Jurnal de Front, cu o deosebită pregnanță, figura eroică a comsomolistului Gavriușa. (Ă). Totuși sugerăm o intensificare a focului criticei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
culturale. Ele au Îmbrățișat aproape toate temele construcției socialiste, au cuprins problemele și momentele importante ale acestui furtunos proces revoluționar, bătălia producției, Întrecerile și cursa glorioasă a normelor, lupta de clasă și problemele colectivizării, munca brigăzilor de tineret, campania de alfabetizare, birocrația, problema vigilenței și a naționalismului, recent superstițiile etc.etc. Cantitatea periodică a nuvelelor noastre s-a Înmulțit Întrucâtva, ele au Început să pătrundă tot mai adânc În masele cititoare, ducând acolo imaginea muncii socialiste din țară, făcând să circule În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Muncii. Premiul II: Dragoș Vicol, pentru poezia Un tapițer Închină un poem lui 11 iunie; Szabadosz Eva, pentru poezia Paznicul de uzină (1. maghiară). Premiul III: Teodor Anastasiu, pentru poezia Ghica al Jeanei, Eller Elemer; pentru poezia În școala de alfabetizare (În 1. maghiară). Piese Într-un act Premiul I: Marin Grigorescu, pentru piesa Drumul lui Vlad. Premiul II: Toma P. Șipoteanu, pentru piesa La gura minei nr. 3. Premiul III: C.Șt. Păcuraru, pentru piesa Răfuiala”. Acestea sunt premiile; mențiunile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
înregistrat un procent al știutorilor de carte mai mare de 50% - Focșani (53,1%, cel mai mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau Vaslui (locul șase, cu 43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
statistica mai sus amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care o aveau cetățenii români în orașele din regiunea analizată. Trebuie să menționăm faptul că, având drept scop principal identificarea gradului de alfabetizare în rândul orășenilor, ancheta a luat în calcul numai populația cu vârsta mai mare de opt ani. Astfel, au fost recenzați doar 331.632 de locuitori din totalul de 390.261 (restul de 58.629 erau copii cu vârsta cuprinsă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de carte a populației orașului, reflectă un grad ridicat de alfabetizare. Astfel, din numărul total al locuitorilor cu vârta de peste șapte ani (20.254), știau să scrie și să citească un număr de 15.370 persoane (76% din total) - 8.497 populație masculină, 6.873 populație feminină. Datele oficiale puse la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori (2,21%), alte localități din zona Moldovei - 6.509 locuitori (20,90%), localități din celelalte provincii ale țării - 5.269 (16,92%). În privința științei de carte a populației României, situația înregistrată în 1930 ne indică următorul nivel de alfabetizare: din totalul persoanelor recenzate - 14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
14.524.878 (au fost recenzate numai persoanele trecute de vârsta de șapte ani), doar 8.250.183 locuitori știau să scrie și/sau să citescă (57,1%). Situația era radical îmbunătățită față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3%. Totuși, aceste procente plasau România în rândul țărilor europene cu cele mai ridicate cote ale analfabetismului, datele de mai jos fiind edificatoare, în acest sens (procentele știutorilor de carte și anul de referință): Franța - 94
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în provinciile din partea de vest a țării: Banat (72,0%) și Transilvania (68,3%). Acestea erau urmate de provinciile din partea de nord a României: Bucovina (65,7%) și Crișana Maramureș (61,5%). La nivel național, cotele cele mai scăzute de alfabetizare au fost înregistrate în Basarabia. Aici, totalul celor care aveau știința cărții reprezenta numai 38,2% dintre locuitorii cu vârsta mai mare de șapte ani - dublu față de procentele din 1897 (19,4%). Numărul mare al locuitorilor analfabeți din Basarabia provenea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de locuitori cu știință de carte, la nivel național, Bacăul ocupa locul dou)zeci, cu un total de 20.597 persoane. Raportând aceste date la totalul locuitorilor trecuți de vârsta de șapte ani (26.799), vom obține o rată a alfabetizării de 77,2%, procent ce aduce Bacăul pe locul 16 între orașele țării (imediat după orașul Ploiești - 77,9%). La nivelul Moldovei, procentul Bacăului plasa orașul pe locul trei - la fel ca în anul 1912 -, după Galați (78,6%) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Rom�niei Mari! Iorga ignoră �nmul? irea alarmant? a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul s? u, Eminescu, era con? tient de problema aceasta ? i pomenea mereu de �proletariatul condeiului�. E ciudat c? Iorga nu a lansat niciodat? o campanie serioas? de alfabetizare, dat fiind c? mai mult de 50% din populă? ie era analfabet?. Pe la sf�r? ițul toamnei lui 1922, amarul studen? ilor a dus la o grev? studen? easc? general? 109. Mi? carea această studen? easc? de dreapta a coincis cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rîi calendarelor folclorice anuale, Calendarele Patriotismului Rom�nesc�. Cele dou? inova? îi aduse de Iorga �n cadrul Ligii Culturale dup? r? zboi au fost Teatrul Popular ? i ? coală Misionar? 148. Este regretabil c? nu a organizat niciodat? o campanie general? de alfabetizare. �n perioada aceasta, s? a �nregistrat pentru prima dat? un num? r mare de evrei la �ntrunirile Ligii Culturale. Iorga le? a cerut s? fie rom�ni patrio? i ? i a condamnat excesele antisemite 149. �n noiembrie 1929, Liga Cultural? s?a mutat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în mare risc de sărăcire și de marginalizare socială. Fenomenul analfabetismului este larg răspândit în țările slab dezvoltate, în care sistemul educațional este insuficient dezvoltat pentru a cuprinde și a asigura accesul la educație al tuturor. În ciuda numeroaselor campanii de alfabetizare derulate de UNESCO în anii ’70, chiar dacă în procente numărul analfabeților a scăzut, în cifre absolute este în creștere, datorită exploziei demografice, mai ales în țările sărace. Distingem însă diferite grade și forme de analfabetism, chiar și în țările dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre procesul de conștientizare, care este, prin el însuși, un proces de eliberare, ci și despre acțiunea practică ce îi urmează, ambele fiind descrise de P. Freire (vezi și Sava, 2005, p. 32). El s-a ocupat mai mult de alfabetizarea celor oprimați, totodată văzută și ca o abilitare socială, încercând să-i capaciteze pentru a-și înțelege și schimba situația. Autorul distinge patru pași prin care se trece de la conștientizarea situației la schimbarea ei, de la o conștiință naivă la una
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sunt codificate, în sensul că sunt descompuse în elementele de bază. Sunt pronunțate și scrise cuvintele identificate, obiectivul fiind de a găsi cele mai sugestive cuvinte pentru respectivul grup de indivizi. Este un proces de învățare colectivă, iar procesul de alfabetizare și conștientizare are loc, de fapt, în interiorul cercului cultural. Am prezentat mai pe larg acest proces, pentru că are elemente care pot fi transferate în lucrul cu grupurile de emigranți sau cu grupurile minoritare. Dacă, în teoriile criticii sociale, ne raportăm
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]