2,520 matches
-
produce uniunea între cele două principii material și spiritual. Sufletul Universal este "cea mai perfectă" și mai veche creație a Demiurgului, anterioară Corpului Universal (Tim. 34c; Comm. I, 9, 10), deși conține în esența sa Divizibilul, Ilimitatul și prin Principiul Alterității ( ), două elemente ce definesc corporalul, sensibilul, rămâne incorporal (II, 3, 12 anima quippe incorporea; II, 17, 16 nihil corporeum; I, 14, 7; I, 17, 9). Corpul Universal, care presupune existența materiei, a focului și a pământului pentru a deveni visum
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
raționalitate; este singura ipostază care are acces și atributele necesare pentru a acționa asupra celor două Lumi, pentru a le garanta unitatea. El este principiul uniunii și al dispersiei, datorită substanțelor contrare imanente lui impar, indivizibil (Identitate) și par, divizibil (Alteritate, v. supra), este cauza Multiplului, adică a lumii materiale incluzând-o pe cea astrală, intermediară, a sufletelor individuale și a unității, a comuniunii sufletelor multiple în cadrul lui (I, 14, 7), a omului ca microcosmos (unitatea suflet-trup, II, 12, 11, I
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
avea garanția regenerării, prin eliberarea de jumătatea asemenea celorlalți. Poezia Simonei-Grazia Dima implică o luciditate și o fermitate a perspectivei eului liric, prin care se deosebește cu totul de ceea ce, de cele mai multe ori, înseamnă literatura feminină, poeta însăși având conștiința alterității: Se spune că am o privire plină de pasiune, / dar aspră (o privire, chipurile, profundă, / întunecată). Nu știu ce pot să spun?/ Mereu la săpături, arheolog de taină, / mai port pe umeri colb și-n ochi / scânteia unui drum, dar și epuizarea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
masa cea lungă, mi s-a părut c-o văd pe Ester. Nu era ea, firește, dar una dintre femei avea aerul ei, tocmai acel inefabil, acea dulceață a trăsăturilor grăsuțe, acele pliuri som noroase ale ochilor verzi, tocmai acea alteritate pe care-o simți într-o clipă, dar pe care e atât de greu s-o exprimi. Când am ieșit, sub bolta plină de stele - toate cele ce ardeau peste Cracovia erau galbene și aveau șase colțuri -, aveam mintea plină
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în mod matern, adică cu iubire extremă (interpretând iubirea paternă a lui Dumnezeu și cea maternă a Bisericii și a Mariei ca iubire stăruitoare și fără rezerve); în mod sponsal, adică interpretând iubirea în linia reciprocității (promovând spiritualitatea și cultura alterității, inaugurând umanismul ce-luilalt om care se alimentează de la două focare: celălalt ca și mine, celălalt înaintea mea). De aceea, închidem misterul preotului în rugăciunea către Tatăl, în interiorul rugăciunii către Cristos, în rugăciunea către Maria, Mama preoților. Ultima rugăciune este aceea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
în pas cu moda și locuitori vîrstnici al cartierului Montmartre se amestecă aici cu posibili scriitori de cafenea și cu portari inefabili. Atracția filmului și aceea a străzii se reunesc astfel, într-un joc al substituirilor succesive ce combină misterul alterității și atracția diversității. Tinerii la modă cu capul ras stau alături de gospodinele uzate de muncă, cu rochii din țesături imprimate. Corespondența dintre film și cartier există încă, fiind emblematică pentru un Paris format dintr-un amestec social și demografic. Însă
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
îndreaptă Corto, o curte a miracolelor în care fuzionează, ca într-un laborator alchimic, sunetele și visele a trei continente. Indieni, europeni și africani sunt ingredientele originare ale unei culturi ce fascinează prin luxurianța peisajelor și coloritul sentimentelor. Descoperirea acestei alterități este semnul sub care se află destinul lui Tom Browne, fostul tambur din armata britanică, cel care devine parte din sângele acestei Argentine neîmblânzite - ironic, metamorfoza este completă atunci când, peste aproape un secol, el este confundat de soldații argentinieni cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
periculos dintre oponenții ei. Femeie fatală, emblemă a unei sexualități exotice și a unei amoralități catifelate și seducătoare, conducătoarea S.M.O.G. este silueta ce conferă textelor din serie o patină evocând genealogia rafinată a peliculelor hollywoodiene din anii ’30. Alteritatea este, simultan, un compus sexual și ideologic corupător. Ylang Ylang este acea Dalilă ce aspiră să răpească lumii libere pe cel mai incoruptibil dintre paladinii săi. Domnul Ming este ipostaza ficțională ce face trecerea către domeniul neverosimilului cinematografic. Emisar al
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cinematograf”, ibid., nr. 8) stabilește - pe urmele lui Tzara, Freud, Breton - o legătură între cinematograf și „vagabondajul” oniric eliberator: „Vagabondajul din vis, personal, eliberat de acea constrîngere care îi acorda conștiința, trăiește virtualmente în realizarea cinematografică”. Sub semnul visului ca alteritate trăită, ideea de acțiune se asociază cu aceea de actor: „A lua parte static la o acțiune străină nouă, deci contrarie visului în care, personal, sîntem activi, este tot atît de interesant ca și starea de actor din vis. Dinamismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
imaginii în raport cu construcția poetică, autonomizarea părții în raport cu întregul au ca efect, în opinia lui Perpessicius, „poezia care impresionează, dar nu vrăjește. Izbește, dar nu reține. Pentru că este o poezie fragmentară”. Criticul nu refuză de plano această poetică „fulgurantă”, dar constată alteritatea ei radicală în raport cu tradiția marii poezii universale: „Ești mulțumit cu intervenția acestor splendori paradiziace - nimic de zis. Ele sînt, de altminteri, destule și destul de vii și nu se poate spune că nu sînt impregnate de poezie. Este însă o poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și un caracter anticipator în raport cu neoavangardele postbelice. Atît studiile lui Ion Pop, cît și cele ale lui Marin Mincu asupra avangardei istorice românești sfîrșesc, în fapt, prin a propune imagini ale specificului autohton în relație cu provocările modernității (și ale alterității) radicale. Ceea ce li s-ar putea imputa este minimalizarea componentei „scandaloase”, blasfemice (prezente în textele lui Geo Bogza din revistele Urmuz și unu, din Jurnal de sex și, mai ales, din Poemul invectivă, dar și în micile reviste „obscene” ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în firea umană poate săruta cu frunțile sincere leagănul divinității. De ce nu ne-a fost dat să fim cu toții frumoși, inteligenți, visători, rebeli, singuratici sau lideri? Pentru că divinitatea a văzut frumusețea adevărată în diferența lumii și a ales să cultive alteritatea. Dacă aș fi fost o pată gri pe pătura cenușie a lumii, aș fi zis: am fost acolo, le-am văzut pe toate, le iubesc, aș da orice să le revăd. Cerneala cu miros pătrunzător de copilărie, albul mat al
La un foc de tabără, la apusul unei veri. In: ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
dar, în același timp, mereu prezent. „Chipul este prezent în refuzul său de a fi conținut. În acest sens el nu ar putea fi înțeles, adică înglobat. Nici văzut, nici atins - căci, în senzația vizuală sau tactilă, identitatea eului învăluie alteritatea obiectului care devine astfel conținut. Celălalt nu este altul ca o alteritate relativă, ca speciile într-o comparație, fie ele ultime, excluzându-se prin definiția lor, ci chemându-se reciproc prin această excludere realizată prin comunitatea de gen. Alteritatea Celuilalt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de a fi conținut. În acest sens el nu ar putea fi înțeles, adică înglobat. Nici văzut, nici atins - căci, în senzația vizuală sau tactilă, identitatea eului învăluie alteritatea obiectului care devine astfel conținut. Celălalt nu este altul ca o alteritate relativă, ca speciile într-o comparație, fie ele ultime, excluzându-se prin definiția lor, ci chemându-se reciproc prin această excludere realizată prin comunitatea de gen. Alteritatea Celuilalt nu depinde de o calitate anume care l-ar distinge de mine
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
învăluie alteritatea obiectului care devine astfel conținut. Celălalt nu este altul ca o alteritate relativă, ca speciile într-o comparație, fie ele ultime, excluzându-se prin definiția lor, ci chemându-se reciproc prin această excludere realizată prin comunitatea de gen. Alteritatea Celuilalt nu depinde de o calitate anume care l-ar distinge de mine, căci o distincție de această natură ar implica între noi aceeași comunitate de gen care anulează alteritatea. [...] Celălalt rămâne infinit transcendent, infinit străin - însă chipul său, în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
-se reciproc prin această excludere realizată prin comunitatea de gen. Alteritatea Celuilalt nu depinde de o calitate anume care l-ar distinge de mine, căci o distincție de această natură ar implica între noi aceeași comunitate de gen care anulează alteritatea. [...] Celălalt rămâne infinit transcendent, infinit străin - însă chipul său, în care se produce epifania sa și care face apel la mine, se desparte de lumea care ne poate fi comună, ale cărei virtualități se înscriu în natura noastră și pe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a metafizicii. Motivul justificat pe care îl invocă îl constituie raportul dintre valoarea persoanei și status-ul său ontologic, de la care își are originea demnitatea ei. În schimb subiecto-centrismul modern sugerează ideea că subiectul nu-l cunoaște pe celălalt în alteritatea sa, ci îl transformă în obiect disponibil pentru orice manipulare posibilă. În această reflecție se bazează pe personalismul francez, din cauza uitării ființei, fiind conștient de faptul că în uitarea ființei este conținută și uitarea persoanei. Determinarea boețiană, potrivit căreia „persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
proiectează persoana în afara ei însăși și o împinge spre celălalt sex. Astfel, sexualitatea reprezintă în realitate, în propriul trup, condiția nevoiașă (săracă) a persoanei. Răspunsul în fața nevoii, totuși, are loc în diverse moduri care, în mod fundamental, trec prin negarea alterității sau a acceptării depline”. Este evidentă originea celor două roluri care include reciprocitatea de interese, de preocupări, de înțelegere, de acceptare reverențială și de dialog sincer, care nu confundă identitatea personală cu rolul recunoscut și acceptat cu iubire și responsabilitate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
atâta mirare, Încât Père Joseph a zâmbit și a adăugat : — Nu că sunt drăguți cu toții ? m-a trecut un fior. — În țara mea probabil oamenii i-ar izgoni de pe străzi ca să nu sperie copiii. Faptul că statul canadian Însuși recunoaște alteritatea, diferența dintre oameni, e totuși un progres al speciei umane, un pas Înainte spre Îndemnul Domnului isus de a ne iubi unii pe alții ca frații... Am roșit și am tăcut, Încurcată. Pe vremuri, În București, când cercetam plină de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
atâta mirare, încât Père Joseph a zâmbit și a adăugat : — Nu că sunt drăguți cu toții ? m-a trecut un fior. — În țara mea probabil oamenii i-ar izgoni de pe străzi ca să nu sperie copiii. Faptul că statul canadian însuși recunoaște alteritatea, diferența dintre oameni, e totuși un progres al speciei umane, un pas înainte spre îndemnul Domnului isus de a ne iubi unii pe alții ca frații... Am roșit și am tăcut, încurcată. Pe vremuri, în București, când cercetam plină de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Cel(lalt? Este cel de ling( noi, prietenul său du(manul nostru, femeie sau b(rbat, nebunul sau normalul, b((țină(ul sau emigrantul adic( ... un "altul diferit". El este str(inul. "Acest ceva str(în nume(te de fapt alteritatea (n genere ceea ce survine că prezen(( a unui timp al nostru, a unei alte culturi sau chiar a unei alte istorii. Că noi s( ajungem la o bun( form( de (n(elegere, e necesar s( explor(m cuvîntul celuilalt, expresiile
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Ciorba magică este gata, lipsesc numai vecinii tăi”, și femeia merse să-i cheme pe toți și împreună mâncară acea ciorbă magică ce era rezultatul colaborării tuturor. A colabora la binele comun cere multă răbdare și o muncă persistentă de alteritate într-un proces de creștere care îl angrenează pe fiecare într-o operă de promovare ce nu se oprește la o bunăstare aparentă dar care îi angajează pe toți într-un proces de creștere care are ca scop un proiect
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
implicată în a se conștientiza pe sine și în a se relaționa fără a se pierde pe sine în mediul înconjurător, pentru a colabora și a se susține de-a lungul drumului spre sfințenie. „În această deschidere progresivă spre lumea alterității prezența celuilalt ca mărturisitor prudent și discret poate fi condiția indispensabilă pentru a dobândi sau redobândi acel grad de încredere și de siguranță relativă ce permite să se întrevadă chemarea și să se înceapă parcursul descoperirii sale”. 1. „Dumneavoastră sunteți
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
permanentă experimentată în practică, spus așa mai pe scurt. Un prim nivel implică capacitatea de atenție și conștientizare. Ceea ce cere capacitatea de a veghea asupra calităților și a defectelor fiecăruia, convinși fiind că diversitatea poate să contribuie la dezvoltarea unei alterități firești și la creșterea tuturor. Al doilea nivel se referă la dinamicile interpersonale prin care fiecare are posibilitatea să-i recunoască și să fie recunoscut de ceilalți. Conform acestei perspective evolutive persoanele sunt stimulate continuu să descopere în raporturile lor
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
și real este modelată de alegerile continui pe care fiecare le face în mod gratuit și generos, fără să renunțe la o întâlnire sinceră și constructivă cu celălalt. În raporturile simple și banale de fiecare zi se recunoaște bogăția unei alterități speciale în care „fratele și sora devin sacrament al lui Cristos și al întâlnirii cu Dumnezeu, posibilitatea concretă și, mai mult, necesitatea de netăgăduit pentru a putea trăi porunca iubirii reciproce și deci comuniunea trinitară”. 3. Unele indicații pentru un
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]