1,059 matches
-
2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și de diminuare a durerilor. *Decoct din scoarță de alun, mesteacăn sau stejar din care se consumă câte 2-3 căni pe zi, cu efecte cicatrizante și antihemoragice. *Pulbere din flori și fructe de afin din care se iau câte o linguriță de 3 ori pe zi cu efecte antidiareice și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cu boabe rotunde, din mai până în iulie pentru speciile cu boabe ridate. Există varietăți agățătoare, semi-pitice și pitice. Semănatul se face în cuiburi sau pe rânduri plasate la o distanță de 40 de centimetri. Pentru varietățile agățătoare, folosiți crengi de alun de doi metri. Veți putea începe să recoltați la trei sau patru luni după ce ați semănat. Ardeiul Familia: solanacee Când înflorește? Vara. Culoarea florilor: albe Are nevoie de soare? Da, trebui plantat într-un loc foarte însorit. Tipul de sol
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus spp.) și salcia (Salix spp.) (Mateescu, 20058). În ultimii ani mai ales, cercetările privind originea, compoziția și farmacodinamica propolisului au cunoscut o deosebită dezvoltare. Prin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus sylvatica) și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus spp.) și salcia (Salix spp.) (Mateescu, 20058). În ultimii ani mai ales, cercetările privind originea, compoziția și farmacodinamica propolisului au cunoscut o deosebită dezvoltare. Prin cercetări aprofundate au fost precizate o
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
biom sunt esențe tari: stejar, fag, mesteacăn, carpen, frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și subarbuști de câțiva metri înălțime: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), jugastrul (Acer campestre), gladișul (Acer tataricum), mărul pădureț (Malus silvestris), părul pădureț (Pyrus pyraster), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanguinea), alunul (Coryllus avellana), caprifoiul (Lonicera xylosteum), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), măcieșul (Rosa canina) etc. Stratul ierbos se dezvoltă în raport de gradul de lumină, condițiile edafice și termice. Primăvara, când arborii sunt desfrunziți, apar: ghiocei (Galanthus nivalis), brebenei, toporași. Vara, sub
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
observată pentru prima dată în Germania, în anul 1880. Boala este răspândită pe toate continentele, fiind des întâlnită în livezile neîngrijite de măr și păr. Atacul mai poate fi observat pe diferiți arbori din parcuri și păduri (fag, arțar, carpen, alun, salcie, plop etc.). Simptome. Aspectele bolii pe măr și păr sunt cu atât mai tipice (putânduse diferenția de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul unui mugure
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau vineți, mânătărcile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
zidită în 1777, iar școala primară a fost construită în 1911. Et.: formația diminutivală viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte, deal și poiană, pe malul drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
viișoară formată din vie d. lat. vinea + suf. -ișoară. B. Toponimie minoră ALUNIȘ, pădure pe partea dreaptă a râului Cașin, pe ale cărui maluri cresc mulți aluni, ceea ce înseamnă că denumirea topică este legată de natura vegetației. Et.: d. ap. alun, provenit din fem. alună d. lat. abellona + suf. colectiv - iș. ARȘIȚA, munte, deal și poiană, pe malul drept al râului Cașin. Pădurea de pe munte a fost defrișată prin ardere. De aici și originea toponimului, legată de configurația terenului respectiv. Acest
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pe la începutul anilor 1990. Multe, foarte multe hârtii de un leu, pe care Bibendum le ordona delicat, una câte una, așa cum îmi închipui că ar fi făcut un vânător primitiv cu niște pești proaspăt prinși înșirați pe o nuia de alun. Intru în rând și-l „fac” pe tot ! La ora 10.00, rândul începe din fața benzinăriei „Petrom”, acolo unde se găsește intrarea pe Strada Patriarhiei. Timpul este frumos, chiar agreabil, nu plouă și nici nu sunt semne evidente că ar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
romului, au stat la baza creării și dezvoltării unei importante ramuri meșteșugărești cea a producătorilor de butoaie. Acestea se fabricau din stejar alb adus din America de Nord, transformat în doage muiate la abur și legate strans cu cercuri vegetale salcie, plop, alun și mai apoi de metal. În funcție de capacitate recipientele aveau diverse denumiri: "pipa" de la 570 la 620 litri, "tonel" sau"barill", între 230 și 550 litri, vasele de capacitate mai mică purtând denumirile de "garrafon", "damajuana" sau "damasana" "străbunicile" lingvistice ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
respira o forță uriașă, contrastând cu expresia oarecum copilăroasă și naivă de pe fața cu trăsături neregulate și plină de zbârcituri. Cu un semn, gazda Își pofti musafirul să iasă din colibă și, după ce făcură doi pași, se opri sub un alun cu ramuri până la pământ, atât de stufos Încât părea o scorbură. Nu ne aude nimeni? șopti Conrad. Nu, mărite stăpâne, suntem singuri. Poruncește, știu că n-ai venit degeaba la mine. Ce trebuie să fac? Ascultă bine, Johannes, știu că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
voi Îndeplini cu sfințenie poruncile, răzbunarea Împotriva ticălosului este visul meu de-o viață. Ce fărădelege a săvârșit iarăși Satana din Opfingen? A răpit o fecioară! Mâinile mari ale uriașului frânseră ca pe o surcea o crean gă groasă de alun: — Iarăși?! Dacă ar putea să moară pentru fiecare fe cioară pe care a necinstit-o tot n-ar fi Îndeajuns de mare pedeapsa lui! Ascultă, omule, ascultă bine! Nu vreau să-ți văd ura. Eglord ți-a necinstit și ți-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se poate. Îți spun doar că, dacă ai nevoie de un rob smerit care să moară pentru Înălțimea Ta, atunci eu sunt acela! Johannes se aplecă și-i sărută poala tânărului cavaler. Apoi ridică cu o mână una dintre crengile alunului și-i făcu loc lui Conrad să treacă. Sub ochii acestuia, statura lui Înaltă se topi și nu mai rămase decât un biet cocoșat care dispăru În ceață. Totul durase doar o clipă. Întors pe același drum la castel, Conrad
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lăturalnică, Îngustă și Întunecoasă. Tufișurile erau din ce În ce mai Încâlcite. Pământul fiind foarte vălurit, oamenii nu puteau intra cu coasa În acele colțișoare, astfel că vreme de zeci de ani se strânseseră frunzișuri moarte printre care de abia se putea Înainta. Câțiva aluni Își Încâlceau ramurile atât de strâns, Încât trebuiră să-și croiască drum cu săbiile prin hățișul sălbatic. Fratele Ulrich ceru un cuțit și Începu să reteze cu hărnicie crengile care se-mpleteau Într-un perete de netrecut. După ce se osteni
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Armand Colin. 5, rue Mézières. Cicéron. Victor Cousin. Diderot. R.P. Gratry. Th. Gautier. Guizot. Henri Heine. Homer. Mérimée. Michelet. Mignet. Alfred de Musset. Rabelais. Ernest Renan. J.J. Rousseau. Sainte-Beuve. Shakespeare. Sf. Dumitru 26 Octomvrie [NOTAȚII REPEZI] [Oprișeni-Fălticeni] Prin crângul de aluni, desfrunzit, al Oprișenilor, dimineața, bate vânt rece. Vâjâie prin arborii mari de la margine, fâșâie prin câțiva stejari cu frunza uscată rămasă pe ramuri. Depărtările se pierd în ceață, întăiu ușoară ca un fum, apoi tot mai deasă. Din sat de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe lac și s-aude cine știe unde. Farmecul Sub o piatră mare-nvoaltă, Șade-un bou negru, urnit, Din bărbie dând, Din limbi scăpărând. Măi Cernate, blestemate! Blestema-te-ar Dumnezeu, Să-ți curgă veninul tău Ca untura slinului. Trei nuiele de alun împleticite, Gura șarpelui împietrită. Herendeu! Berendeu! Grozăvior, stai pe loc! (de trei ori! Pentru șerpii mari se zice de șase sau chiar de nouă ori.) Desfarmecul Șarpe, să fii viteaz, vitejiu, Să umbli precum ai umblat, Să muști precum ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dinspre parc al străzii Războieni e casa lui Grigore V. Coban, în care am fost de cîteva ori pe cînd el trăia. În jurul ei, probabil plantați de mîinile sale, sînt opt brazi și doi tei, iar în grădină e un alun cu cea mai groasă și mai înaltă tufă din cîte am văzut. De aceasta e legată o mică poveste, de care-mi amintesc, contrariat, ori de cîte ori trec pe acolo. Pe scurt, iat o. La ultima vizită a Ceaușeștilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de Partid, la Direcția Silvică, la Stațiunea de Cercetare de la Hemeiuși. Au sculat mai multă lume din somn, dar degeaba. Nimeni n-avea, doar să caute în cuiburi de veverițe. Disperare! Foarte tîrziu, un activist și-a adus aminte de alunul lui Coban. S-a urcat într-o mașină și în cîteva minute a fost la poarta profesorului. Uimirea mea începe de aci. Coban, fost prizonier de război, intelectual obligat să-și schimbe meseria (din jurist a ajuns profesor de rusă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
activitatea de critic de artă), s-a arătat mîndru de această întîmplare. Cînd mi-a spus o, în felul său graseiat, am crezut o clipă că satisfacția îi vine din faptul că a fost prezentat „Tovarășei”. „Dînsul e omul cu alunul!” Sau că ulterior l-au gratificat în vreun fel cei din conducerea județului. Nu, bucuria lui era, dacă pot zice așa, platonică. Altul, la fel de hîrșit, i-ar fi dat (iau cuvintele din Biblie) șarpe sau pietre. Cum să explic starea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebuie să le adunăm dumineca, pentru că peste săptămână, n-ajungem din cauza slujbelor, fiind noi la lucrul domnului, iar soțiile noastre acasă torc continuu cânepa iarna și lâna vara. Domnul ne-a oprit pretutindeni, din pădurea noastră să luăm nuiele de alun cu care am putea îngrădi niște locșoare, ceea ce nu puțină pagubă ne face, fiindcă cu altceva nu avem a îngrădi un locșor pentru porumb. Când domnul merge la adunări trebuie să-i mai dăm peste ce datorăm anual 5 măsuri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
are în Tinărog teren fânaț pentru încă 8 care de fân. Dar mai deține și păduri de fag și de brad în Smida, Luminele, etc. Din hotarul de cereale în sus deține într-o primă zonă, pădure de mesteacăn, de alun, de arină. În zona a doua are pădure cu fagi tineri și bătrâni, iar în zona a treia are brazi tineri și groși. Când recolta e bună, iobagii intră cu porcii la ghindă și la jir, plătind cinci bani pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
oamenii satelor pe care le are în proprietate sunt iobagi cu «mai multe drepturi», composesoratul dându-le înlesnirea de a lua nelimitat lemn din pădurea «Luminele», atât pentru uz propriu cât și pentru valorificare, exceptând esențele de mesteacăn și de alun ce erau folosite de curte pentru cercuri. După cum la căsătorie, orice noua familie de iobagi era miluită de «onor» curtea nobiliară cu «formidabila» danie ce consta în două feldere de cereale, grâu sau secară ( ferdela era egală cu 16 cupe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]