1,068 matches
-
sufixul -ango) unei pături confecționate din blănuri de animale. Quinta. Conac sau casă de vacanță la țară. Rambla. La Barcelona și În alte orașe din lumea hispanică, rambla este o stradă lată, mărginită de arbori, destinată numai traficului pietonal. Refalosa. „Alunecoasa“ numele unui dans argentinian de perechi, În stil picaresc, foarte ritmat și cu o coregrafie care variază de la o regiune argentiniană la alta, și titlul unui cunoscut poem de Hilario Ascasubi. Rioplatense. Adjectiv gentilic care definește tot ceea ce se leagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sondă, subțire ca un ac, se Îndreptă către buton. Sonda alunecă Înainte, ajustându-și cu finețe poziția, și atinse butonul. Apăsă... și alunecă Într-o parte. — Încercăm din nou, domnule. Manevra se repetă, cu același rezultat. — Suprafața butonului e prea alunecoasă, domnule. — Mai Încercați. — Să știți, spuse Ted cu un aer gânditor, că situația rămâne remarcabilă. Într-un sens, e chiar mai interesantă decât contactul cu extratereștrii. Eu eram aproape convins că În univers există viață extraterestră. Dar călătoria În timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
de peretele habitatului. — Poți să vezi cine e? Întrebă Beth. — Nu. Lumina Îi cădea direct pe față. Norman se cațără pe una din grinzile de sprijin masive care ancorau habitatul de fundul oceanului. Suprafața metalică era acoperită de un strat alunecos de alge brune. Cizmele Îi alunecară pe țevi până când observară că erau acolo și niște trepte Încastrate. Pe urmă, urcușul fu mai ușor. Acum picioarele cadavrului se mișcau chiar deasupra capului său. Norman mai urcă o treaptă și una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
căzu pe fundul oceanului. „Atențiune! Șase minute și numărătoarea continuă“ — Grăbește-te, Norman! Șase minute! — La naiba, am auzit! Norman se ridică În picioare și se urcă din nou, dar acum costumul se murdărise de noroi și mănușile Îi deveniseră alunecoase. Harry număra: — Cinci-douăzeci și nouă... cinci-douăzeci și opt... cinci-douăzeci și șapte... Norman o apucă pe Beth de braț, dar o scăpă iarăși. — Dă-o naibii, Norman! Prinde-o bine! — Încerc! — Uite, apuc-o acum. „Atenție! Cinci minute și numărătoarea continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Plouă decembrie Elena Marin Alexe Se sfarmă ploaia șopotind Pe-alunecoase colțuri reci Împleticită rătăcind A satului triste poteci Din când în când cu țipăt lung Vântoasa trece triumfal Cu jale dorul mi-l alung Și luna plânge după deal Doar nucii din grădina mea Întind spre cer coroanele Imploră inima
Plou? decembrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83259_a_84584]
-
caută, chiar. Este condiția lui naturală. El știe că viața e o brută, că, de e lovit e rău, iar cînd se îmbată e plăcut și fierbinte. Așa că răul e clar, iar binele, așișderea. Pe cumpăna culmii reperele sînt însă, alunecoase. Deșteptul se vrea pur și nu e, pe cînd sălbatecul, murdărindu-se, curăță lumea sa. Subtilă prostituție: să-ți pui torționarul să te mîntuiască.“ Revăzîndu-l pe Doctor simt cum iarăși, mă dor ochii. Ochii mei noi, de ce mi-or fi
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
În amiezile tăcerilor albe, gândul îmi vindecă absența unei posibile iubiri. Dar, Ea, iubirea ce nu știe să-și localizeze trăirea se dă pe gheața nuntită a zorilor în care Dragostea ucigătoare de sentimente rămâne învinsă în fața CONȘTIENTULUI și El alunecos prin acel HAZARD dureros de blând al înnoptărilor. Uneori mi se pare că mă amăgesc singură, uneori de ce alerg din calea ciudățeniilor decapitate o ușoară umbră îmi decide-n arsura strigătului pe acel GLAS AL IERTĂRILOR. De ce ar trebui să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
un final, nodul îngrozitor de strâns pe care-l aveam în piept a început să se desfacă. Și calmul s-a instalat în interiorul meu. Am reușit să respir aproape normal. Când, finalmente, m-am dat jos de pe bicicletă, mânerele ghidonului erau alunecoase din cauza transpirației, cămașa de noapte stătea lipită de mine, iar eu mă simțeam aproape fericită. M-am întors la mine în cameră și m-am întins pe pat. Kate mi-a privit chipul înroșit și cămașa de noapte udă leoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
discret de câte ori m-a lovit dorința asta. Stewardesele au fost intrigate. Le-am surprins strânse în grupulețe și uitându-se îngrijorate la mine. Probabil credeau că tocmai suferisem un avort. Când am ajuns în Dublin, ploua. Pista de aterizare era alunecoasă și sclipea în întuneric. Iar holul de la sosiri era pustiu. Am trecut pe lângă benzile de bagaje care tăceau la ora aia. Tocurile mele înalte și sexy țăcăneau pe gresia de pe podele cu ecou. Nu anunțasem pe nimeni că mă întorc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
teiului în floare, Îmi număr pașii pe alee, Parfumul naște încântare, Între natură și femeie. În noaptea teiului în floare, Lumina nu se mai aprinde, E bezna mai ațâțătoare Și-o vrajă rece se intinde. În noaptea teiului în floare, Alunecoasă luna trece, Salut-a cerului grandoare, Rămâne însă pururi rece. În noaptea teiului în floare, Colind pe străzi întunecoase, Dau mâna cu înfiorare, Cu flori, copaci, garduri și case. În noaptea teiului în floare, Mă-mpac cu cerul și pământul
?n noaptea teiului ?n floare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83277_a_84602]
-
amazoană în vacanță, mijindu-și privirile mioape, cu ceva rece și distant în întreaga ființă, încât femeile o bănuiau de prefăcătorie. Radu Dascălu, șeful lor de curând ridicat în funcție, un brutal ascuns sub o înfățișare de blajin, abil, indescifrabil, alunecos, ca un pește pe care nu-l poți prinde cu mâna, mic și subțire, aproape numai piele și os, un țâr, cu ochi a căror culoare, asemenătoare oțelului, se schimba imprevizibil când își strângea furiile, răbufnirile, ura. Prietenul lui Dascălu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mi l-a dat dactilografiat să-l anexez procesului verbal, încât, ascultându-l, n-a trebuit să depun efortul de a-i comprima gândurile în scris sau a i le stenografia, mă uitam doar la el și mă minunam: omul alunecos, care prinde imediat dincotro bate vântul și se mulează pe direcția lui și e și purtat mai în față, mereu. Însă altfel... „Știu asta.“ Ridicându-se și privind roată în jur, apoi începând să citească atent, cu ciudate inflexiuni ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-și și el o țigară și începând să pufăie. Îl vedea pe înlocuitorul șefului lor, de curând ridicat în funcție, un brutal deghizat sub o înfățișare de blajin, de aceeași vârstă cu ei, numai mult mai abil, mai indescifrabil, mai alunecos, ca un pește pe care nu-l poți prinde niciodată cu privirea ori cu mâna, chiar obligându-te la imaginea asta cu peștele: mic și subțire, aproape numai piele și os, ca un țâr, cu ochi a căror culoare, asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
douăzeci de minute am dibuit calea spre autostrada 95 cam spre nord, care nu era deloc aglomerată. Era o zi geroasă de noiembrie; erau vreo zero grade afară și pe străzile lăturalnice se vedeau crâmpeie de pământ acoperite de gheață alunecoasă. Dar soarele era sus pe cer și Împrăștia acea intensă lumină hibernală din cauza căreia ochii Încă neobișnuiți cu strălucirea puternică Îți lăcrimează și clipesc, și simțeam cum aerul curat și rece Îmi pătrunde În plămâni. Am mers tot drumul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
m-a salutat. Pe fete nu părea să le deranjeze că o persoană absolut străină se afla În apartamentul lor. În cele din urmă, am văzut un mic dulap pitit În spatele ușii și am reușit să agăț toate acele umerașe alunecoase și Încâlcite de sârmă pe vergeaua lui. — Nu În dulap, Emily, am auzit-o pe Miranda strigând Încet, cu malițiozitate. Pe umerașele care sunt puse alături tocmai În acest scop. — Ăă, da, bună. Tâmpito! Tacă-ți fleanca! Ea nu vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de turiști la vreo șaptezeci și ceva de ani. Doamne din Țara Galilor cu permanente proaspăt făcute și geci căptușite care le fac să arate ca niște locomotive Încetinite pentru economisirea combustibilului. La unison, caută În poșete și scot pachetele acelea alunecoase care se deschid instantaneu, pălăriile acelea de ploaie transparente. Și iată-le cum stau, ciripind prietenoase și urmărindu-mă cum mă lupt cu acoperitoarea. —Vai, biata gâgâlice, zice una arătând spre fiul meu, care urlă din toți plămânii. Te udă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Nu știu niciodată când Miss Jazzy aici sau nu, îmi răspunse menajera. Ți-a lăsat un număr de telefon? — Sigur! spuse și îmi dădu numărul de mobil bun la nimic. Fetele newyorkeze din înalta societate sunt până peste poate de alunecoase. Au acces la atât de multe ascunzători de vacanță unde-i imposibil-de-ajuns-fără-avionul-personal încât până și CIA ar avea probleme să le dea de urmă. Mă îndoiam că vreun sistem GPS ar putea-o găsi pe Jazz acum. Ν —Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
am amintit copilăria noastră În Arabia Saudită, cu douăzeci de ani În urmă, și controalele de trafic arbitrare pe care le făcea poliția religioasă În săptămînile de dinaintea Crăciunului. Nu numai cel mai mic strop de alcool festiv era ținta mîinilor lor alunecoase, ci pînă și amărîtă de coală de ambalaj pentru cadouri de Crăciun, cu sinistrele sale simboluri reprezentînd bușteni, frunze de laur și viță de vie. Eu și Frank stăteam pe bancheta din spate a Chevroletului tatei, strîngînd În mîini trenulețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care ba te îmbie în larg, ba te ocrotesc în cuprinsul lor, ba te provoacă într-un joc periculos care-ți biciuiește inerția și-ți încearcă tăria, cu briză care aduce nori albi sau de furtună pe cer, cu nisip alunecos sau pietricele neașteptate pe fundul mării... Dar eu numai atunci când înot în larg, atunci și numai atunci mă simt întreagă, cu cât înot mai în larg, cu mișcări ample de bras, lăsând în urma mea tot ce e mic, și mărginit
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de aromă. De la un capăt la altul al mesei, se omeniră, încă o dată, înfigându-și dinții și gingiile în semilunile bicolore roșu cu verde -, aprecierea îmbelșugatului rod de la Baisa inundând cuprinsul cu sonore clefăieli. Sorbind, plescăind, expulzând, printre buze, sâmburii alunecoși și negri, ajunseră cu gândul la Fata-Împăratului din basm, exemplarul unic, hipertrofiat și intangibil, Pepenoaica: Dacă acești dolofani de duzină au acest gust de miere, cum, oare, o fi fiind Mama-Pepenilor? precuvântă Natalia, șefa bucătăreselor. În răstimp, parfumurile miezului fraged
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bună. Ca și memoria vizuală, olfactivă și tactilă, de alte fel. Dacă, bunăoară, odată, am îmbrățișat o femeie, o recunosc pe întuneric la a doua ocazie, înainte de acuplare, numai și numai sărutând-o, avansă el cu îndrăzneală pe terenul încă alunecos dintre ei doi. Melanie se eschivă de la subiect, prefăcându-se a nu fi auzit apropoul lui fără perdea. Murmurând o cantilenă și coborând a modestie ochii albaștri, ca și cum ar fi avut în intenție examinarea galbenului parchetului lăcuit, începu din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oglinda, în vârful căreia să fie așezat neprețuitul lucru. Nu-i era cuiva oprit să se cațere până în vârful Turnului înalt și să atingă Piatra azurie, dar nimănui nu îi era dat să facă imposibilul, atâta de înalt și de alunecos era Turnul cu Piatra azurie în vârf! Într-un rând, însă, o furnică din Ordinul înaripatelor fără de aripi, discipol mărunt al Marii Farmazoane, s-a încumetat să încerce să fure Piatra azurie, pentru ca să o ducă la ea acasă, unde aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu decența obligatorie în casa părinților mei. Uneori, la băutură, se spun lucruri fără a judeca prea mult. Și cum Iorgu a exagerat puțin cu paharul... Te rog, Marius, suntem deja avizați cu toții asupra manierei lui de comportament. Un mitocan alunecos și obraznic. "Te port mereu, în gândul meu, pe tine ..." se aude deodată vocea ușor graseiată a solistului pe ritmul unei melancolice melodii. Marius se apleacă spre Smaranda. Vrei să dansăm? Cu multă plăcere. La celălalt capăt al camerei, Iorgu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ca sigur din cauza unor cantități de alcool îngurgitate peste limita ce o poate duce. În fața ușii, se oprește o clipă și fixează împrejurimile. Chiar și de la distanță se vede că poartă numai suspiciune pentru toți cei din jur în privirea alunecoasă. Fixează și mașina lor, dar datorită întunericului nu vede nimic care să-l alarmeze. Trage un scuipat, își saltă pantalonii, apoi dispare înăuntru. Manfred încruntă din sprâncene, potrivindu-și cu degetele de la mâna dreaptă rama ochelarilor: El e. De unde știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
faci? Ea nu-l băgă în seamă, concentrându-sc asupra comenzilor. Trecu într-a-ntâia și cele șase roți motoare patinară pe solul umed. Transportorul blindat zvâcni în direcția porții deschise a stației. Din clădire ieșea fum. Mașina derapă pe drumul alunecos. Ripley viră brusc și acceleră spre baza rampei descendente. Pasajul era destul de larg. Fusese conceput pentru a permite elevatoarelor mari și vehicolelor de serviciu să circule în această zonă. Arhitectura colonială era caracterizată printr-o anumită lipsă a măsurii. Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]