1,749 matches
-
de 1-2 mm, de culoare gălbuie, cu aspect umed care evoluează spre zone brune negricioase, în dreptul cărora limbul frunzei este subțiat și rămân înconjurate de o zonă verde-gălbuie. Aceleași pete brune-negricioase le întâlnim și pe tulpini, însă aici au formă alungită. Fructele prezintă pete de arsură negre, superficiale, ușor bombate, bine delimitate. Bacteria, transmiterea, răspândirea sa și măsurile de prevenire și combatere au fost descrise la tomate. Boli produse de ciuperci 8.2.9. Mana ardeiului Phytophthora capsici Boala cunoscută și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în America și în Europa. Din anul 1953 boala este prezentă și pe teritoriul României. În 1999 ea a produs pagube însemnate în culturile de ardei gras din jud. Vaslui și Iași. Simptome. Pe frunze apar pete colțuroase sau oval alungite, de culoare albicioasă, cu marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor se observă puncte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vineteTobacco mosaic virus in eggplant. Boală descrisă inițial în Italia a mai fost semnalată în Franța și din 1975 în culturile de vinete din România. Simptome. Plantele virotice se recunosc ușor datorită înălțimii mult reduse (50 %) și a unor pete alungite, brune, pe tulpini și codițele frunzelor. Petele brune-deschis devin brune închis, apoi țesuturile se scufundă și frunza sau planta tânără se usucă. La soiurile mai rezistente, apare un simptom de mozaicare slabă. Transmitere-răspândire. În cultură virusul se transmite prin contactul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
epiderma frunzei crapă și petele iau aspect prăfos, datorită eliminării sporilor (fig. 124). Frunzele cu multe pete unite se usucă înainte de vreme. Tulpinile atacate se îngroașă, se îndoaie, se răsucesc și în final se usucă. Florile atacate prezintă o codiță alungită, curbată; frunzulițele de la baza florii se alungesc, devin lungi, groase, iar petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
calzi pagube ce pot atinge chiar 70 % din recoltă. Simptome. În primăverile umede, în lunile martie aprilie, poate apărea o îngălbenire a vârfului frunzelor, îngălbenire ce progresează spre baza acestora și produce pieirea plantelor. În vetrele de atac circulare sau alungite, în direcția rândurilor, plantele au rădăcinile și tunicile putrezite, acoperite cu un miceliu alb, pufos, în care se formează scleroți mici, negri, sferici, de 0,2-0,5 mm în diametru. Putrezirea plantelor continuă și în depozit. Părțile cărnoase ale bulbilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
România în 1965. Simptome. Plantele atacate prezintă în zona bazală și la suprafața bulbului, un strat negru, prăfost, ceea ce a dus și la numele de "funinginea bulbului". Ciuperca trece de la tecile exterioare și la tecile ce învelesc cățeii producând pete alungite sau circulare de 2-10 mm în diametru. Petele sunt cafenii, mărginite de o dungă roșcat violacee, apoi toată pata este neagră. Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperatura de 25-28șC. De la un an la altul rezistă prin miceliul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apoi petele devin galben-brune și sunt mărginite de o dungă roșiatică. Dacă vremea este umedă, petele se extind (1-10 mm în diametru), iar în centrul lor apar puncte mici, negre, fructificațiile cu spori (fig. 135). Aceleași pete, dar de formă alungită, de culoare brun-negricioasă pot fi observate pe cozile frunzelor și tulpini. În culturile semincere a fost semnalat atacul pe inflorescențe și chiar pe semințe. Transmitere-răspândire. Ciuperca este favorizată de temperaturile de 1820șC și de umiditatea atmosferică peste 95 %. Transmiterea ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cărora se observă un inel galben. Petele sunt situate la început pe marginea frunzei, apoi întreaga frunză se zbârcește, se înnegrește și se usucă (fig. 136-b și fig. 137). Petele de pe cozile frunzelor sunt tot negre, dar de formă eliptică, alungite. În cazul unei evoluții rapide a bolii, lanurile iau aspectul de arsuri, care pot fi confundate cu uscările produse de îngheț sau de tratamente cu substanțe în concentrații mari. La plantele semincere, se observă o veștejire a tulpinilor însoțită de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor atacate prezintă pete circulare mari, gălbui sau cenușii-albicioase, de 1,5-6 mm în diametru. În condiții favorabile petele se unesc, acoperă suprafața frunzelor care se îngălbenește și se brunifică. În culturile semincere, pe cozile și tulpinile atacate, apar pete alungite, cenușii și uneori chiar pe semințe, se observă pete negre. Dacă vremea este umedă și cu temperaturi de peste 20șC, există riscul ca întreaga cultură seminceră să piardă frunzișul (cultura pare arsă). Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
circulare de decolorare, ce devin brune, de 2-3 mm în diametru. Petele devin cenușii în zona centrală, cu puncte mici, negre și cu o dungă brună de separare față de țesuturile sănătoase. Pe cozile frunzelor și tulpini petele au o formă alungită. Transmitere-răspândire Ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa de ploaie, apa de irigație sau de vânt. transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii ce rămân în fructificațiile ciupercii din resturile vegetale. Prevenire și combatere. Rotația
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și în final albicioase în zona centrală, cu mici puncte negre și cu o margine brună ce le separă de zona sănătoasă a frunzei. Frunzele atacate se usucă înainte de vreme lăsând tulpinile florifere golașe. Acestea pot prezenta și ele pete alungite, brune ușor scufundate, cu o multitudine de puncte mici negre. În condiții optime de dezvoltare, ciuperca poate produce pete brune chiar și pe semințele din inflorescențe. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin sporii duși de vânt și apa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor de măr ciuperca formează pete mici, la început gălbui, apoi cu tendință de înroșire, în dreptul cărora apar puncte mici, negre, ce sunt unele din fructificațiile ciupercii. Pe partea inferioară a frunzelor, țesuturile se bombează și se formează ecidii (fructificații) alungite, ca niște mici butelii. Pomii puternic atacați pierd frunzele înainte de vreme. Pe scoarța lăstarilor pot să se formeze de asemenea fructificații, iar aceștia se usucă până la sfârșitul perioadei de vegetație. Pe scoarța ramurilor de ienupăr, arbust ce se găsește în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pline cu bacterii. Țesuturile pulpei fructelor prezintă numeroase crăpături mici localizate în dreptul petelor. Fructele își pierd valoarea comercială sau pot să putrezească datorită instalării și a altor ciuperci, ce pătrund în interiorul pulpei. Pe lăstarii tineri atacul acestor bacterii produce pete alungite, care pot atinge lungimi de 7-8 mm. Scoarța ramurilor se brunifică, este distrusă, iar printre crăpături apare un lichid cleios, caracteristic. Rănile de pe ramuri, se măresc în fiecare an și pot evolua în cancere deschise (fig. 157). Transmitere-răspândire. Bacteriile pătrund
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Simptome. În general, simptomele sunt asemănătoare la toate speciile și soiurile infectate, variind în anumite limite (fig. 163). Pe frunze apar pete galbene-verzui, variate ca mărime, în formă de linii, benzi, semilune, dispuse neregulat pe suprafața acestora. Caracteristice sunt petele alungite care urmăresc atât nervura principală, cât și cele secundare, formând un fel de benzi ondulate. Pe prunul japonez, aceste benzi au un contur asemănător frunzelor de stejar, fiind extrem de caraceristice. Piersicul are mult de suferit de pe urma acestei boli în sensul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În secțiune, frunza prezintă pungi în care se formează bacterii. În urma unui atac puternic, frunzele se îngălbenesc, se înnegresc și cad, desfrunzirea pomului având loc înainte de vreme. Lăstarii tineri parazitați se veștejesc, prezintă crăpături în scoarță, iar în dreptul acestor răni alungite se formează lichidul bacterian de culoare gălbuie negricioasă, foarte abundent pe timp umed. Pe timp secetos, lăstarii atacați se înnegresc și se usucă. Pot fi atacate și ramurile schelet și chiar trunchiurile pomilor tineri în pepinieră, acestea prezentând crăpături profunde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formează gheme de miceliu pe care apar sporii; petele se pot uni, se întind, iar țesuturile neparazitate se îngălbenesc și frunzele cad în masă. Deseori, lăstarii rămân desfrunziți chiar în luna august. Atacul pe lăstari prezintă la nivelul scoarței pete alungite, brunii, evoluând în mici cancere deschise (fig. 181). În cazuri mai rare, atacul pe codițe și fructe, duce la zbârcirea și căderea acestora. Plantele sunt puternic debilitate, nu mai fructifică normal, iar rezistența lor la ger scade mult. Transmitere-răspândire. Sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
formând pe bulbi pete albe, ce devin apoi galbene. Țesuturile atacate putrezesc, bulbii crapă și apar răni pline cu lichid (gomă) bacterian. Frunzele au suprafața aspră, cu pete albicioase, circulare, de 1-4 mm. Epidermele frunzei se rup și apar răni alungite înconjurate de țesuturi brunificate. Aceleași răni apar pe tulpini și chiar pe boboci, dacă este vreme umedă. Vasele conducătoare din tija florală sunt mai întâi îngălbenite apoi brunificate iar datorită putrezirii țesuturilor, tijele se rup ușor. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Septorioza degețelului Septoria digitalis Boala a fost semnalată în 1884 în Germania iar la noi Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune închis, mărginite de o dungă violet-purpurie. Pe aceste țesuturi care se usucă, se observă niște puncte mici, negre, ușor scufundate în substrat, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite prin spori în cursul anului și de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
într-un mare scandal part. afundat, -ă nom. afundarea, afundatul A SE AGREGA Componentele celulare se agregă natural tranz.: Substanța agregă componentele celulare part. agregat, -ă nom. agregarea, agregatul A SE ALUNGI Genele se alungesc tranz.: Rimelul alungește genele part. alungit, -ă nom. alungirea, alungitul A SE AMALGAMA Unele metale se amalgamează ușor sub presiune tranz.: Acest scriitor amalgamează elemente clasice și moderne part. amalgamat, -ă nom. amalgamarea A SE ANGRENA Dinții roților se angrenează și transmit mișcarea tranz.: Ideile și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. afundat, -ă nom. afundarea, afundatul A SE AGREGA Componentele celulare se agregă natural tranz.: Substanța agregă componentele celulare part. agregat, -ă nom. agregarea, agregatul A SE ALUNGI Genele se alungesc tranz.: Rimelul alungește genele part. alungit, -ă nom. alungirea, alungitul A SE AMALGAMA Unele metale se amalgamează ușor sub presiune tranz.: Acest scriitor amalgamează elemente clasice și moderne part. amalgamat, -ă nom. amalgamarea A SE ANGRENA Dinții roților se angrenează și transmit mișcarea tranz.: Ideile și informațiile angrenează lumea part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complicațiile acesteia. Tratamentele curative cu medicamente de sinteză se fac cu Mepacrin, Metronidazol și Fasigyn. 2. ASCARIDIOZA Este o boală parazitară produsă prin infestarea cu un vierme din clasa nematozelor numit Ascaris lumbricoides sau Enterobius vermicularis (limbrici), un vierme cilindric, alungit, alb și nesegmentat, asemenea unei râme. Masculul măsoară 2-5 mm iar femela 8-13 mm. Uneori poate ajunge până la dimensiunea de 35 mm. Denumirea populară de limbrici se corelează cu denumirea științifică a speciei. Boala este foarte frecventă la copii Între
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
000 ouă. Se transmite la om prin carnea de porc (afumată, sărată sau nefiartă) care fusese infestată cu cisticercoze. -Taenia saginata este cea mai răspândită la om, are lungimea de 5-10 metri și prezintă 1.000-2.000 de proglote mai alungite. Se transmite prin consumul cărnii de vită infestată și insuficient fiartă sau friptă. -Taenia echinococcus cu lungimi de 4-5 cm, cu 600- 800 proglote, provoacă o boală foarte gravă (echinococcoză sau hidatidoză) provenită de la câini, lupi, vulpi și hiene (ca
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
un bărbat despre care știe că este fiul unei puternice vrăjitoare și îl urmează pînă în satul acesteia : „Soțul mergea în față și ajunseră într-un loc unde cărarea se despărțea în două poteci ce formau un fel de inel alungit care se închidea ceva mai încolo. Spre marea ei surprindere, femeia văzu cum soțul ei se dedublează și cele două corpuri urmează unul o potecă, iar altul cealaltă potecă. Rămase năucită, neștiind pe ce cale trebuia s-o apuce ea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
spun, tot În urma experimentelor, că efectul - Întotdeauna reductiv În cazul cristalelor cu axe comparabile dimensional - este independent de natura materialului. Și, o massă de astfel de cristale exercită un efect reductiv, negentropic, evident majorat. Dar, dacă trecem la un cristal alungit, precum deja banalele cristale de cuarț, treaba se complică puțin: vârful și baza au comportamente diferite, antitetice. Paradoxal, vârful este sărac energetic, iar baza bogată. Astfel, În acest caz, compensarea se realizează În aceeași entitate, nu Între ea și restul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deasupra, găgăitul ascuțit se apropia tot mai mult. Toți căutau, cu ochii mijiți pe cer, stolul. Țipătul gâștelor se apropia tot mai mult până ce li se păru că-i chiar deasupra lor. Apoi, trecu prin dreptul lunii un șirag negru, alungit, desfășurat în două șiruri de gânsacul din frunte. O clipă, gânsacul conducător intră în cercul de lumină al lunii, ca o cruce neagră, care-și desfăcea și-și închidea brațele, apoi trase după dânsul, cele două șiruri în afara lunii, pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]