844 matches
-
În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o cîmpie aluvial acumulativă. La sfîrșitul epocii miocene (veacul meotian) zona era o cîmpie ridicată pe care se dezvolta vegetația de savană. Iar la începutul epocii pliocene vegetația de savană este înlocuită cu landșafturile de silvostepă. În pliocenul mediu și superior, cu 3-4
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
cuaternară teritoriul raionului a continuat să se dezvolte în condiții continentale, fiind supus mișcărilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren și la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale, deluviale, eoliene: nisip, prundiș, pietriș, argile locssoide ect. Structura scoarței terestre de la temelia Podișului Codrilor pe care este situat și raionul Nisporeni suferă mișcări de ridicare care provoacă uneori cutremure de pămînt cu magnitudinea de pînă la 2-3 grade pe
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor săi, care se utilizează ca materie primă pentru construcții producerea cărămizii și a țiglei. Resursele materialelor de construcție satisfac în linii mari necesitățile economiei raionului Nisporeni. Teritoriul raionului Nisporeni este o parte componentă a podișului Moldovei
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lent de cufundare. Aici în decursul veacurilor mioțian și ponțian s-au acumulat depozite avandeltaice și destaice lacustre. La începutul epocii pliocene teritoriul raionului care devenise o cîmpie cu suprafața relativ plată, continua procesul de formare a depizitelor deltaice-lacustre și aluviale. Datorită mișcărilor lente de ridicare a teritoriului care începuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. În centrul țării cît și pe teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
aluviale. Datorită mișcărilor lente de ridicare a teritoriului care începuse in pliocenul mediu procesul de acumulare a depozitelor continentale a incetat. În centrul țării cît și pe teritoriul raionului Nisporeni s-a terminat formarea suprafeței de nivelare constituită din acumulări aluvial deltaice. Cîmpia intinsă ce se formase la sfîrșitul pliocenului mediu a fost treptat fragmentată datorită intensificării proceselor exogene. Aceste procese au jucat un rol important în pliocenul superior cînd o mare parte din teritoriu a fost supus unor mișcări tectonice
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe). Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de humus în funcție de subtip. Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină. Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea montană din nord-est face
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bacău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,19%). Pentru 8,6% din populație
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
că mii de chinezi trăiesc în Transbaikalia . Cu o suprafață de pește 9,653,000 km², Siberia cuprinde aproximativ trei pătrimi din suprafața totală a Rusiei. Zonele geografice majore cuprind: Câmpia Siberiei de Vest cuprinde în marea să majoritate depozite aluviale cenozoice și este atat de plată încât o creștere cu 50 de metri a nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
Câmpia Siberiei de Vest cuprinde în marea să majoritate depozite aluviale cenozoice și este atat de plată încât o creștere cu 50 de metri a nivelului mării ar cauza inundarea întregii zone cuprinse între Oceanul Arctic și Novosibirsk. Multe dintre depozitele aluviale din această câmpie sunt rezultatul barajelor de gheață care întorc cursurile râurilor Obi și Yenisei, redirijându-le spre Marea Caspică (și probabil spre Marea Aral). Este, de asemenea, o câmpie foarte mlăștinoasa. În sudul acesteia, unde permafrostul este absent, se
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
zonă de deal și podiș, în partea de nord a podișului Dragomirnei, cu o înălțime medie de 450 m și aspect vălurit. Solurile sunt în principal cernoziomuri levigate și argiloiluviale brune și podzolice, pretabile agriculturii intensive, iar, pe malurile râurilor, aluviale. Înspre râul Siret, care străbate orașul pe mai mult de 8 km, se constată fenomene de eroziune. În dreptul orașului, râul are pe malul stâng o vale foarte largă, de circa 4 km, prielnica agriculturii. În acest scop, s-au realizat
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
râului Răut este în medie de 1,55 m/sec; minimă - 0,37 m/sec (1995), maximă - 3,98 m/sec (1981). Debitul mediu al aluviunilor în suspensie este de 0,51 kg/sec. Fundul râului este acoperit cu depuneri aluviale, izvoarele sunt puternic mineralizate. Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundațiile. Răuțelul este un râuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
dealul Torlak cu o înălțime de 303 m. Munții Avala (511 m) și Kosmaj (628 m) sunt situați în partea sudică a orașului. Dincolo de Dunăre și de răul Sava, cea mai mare parte a terenului este plat, compus din câmpii aluviale și podișuri de argilă. În Belgrad predomina un climat continental moderat. Temperatura medie anuală este de 11,7, cea mai fierbinte luna fiind iulie, cu o temperatură medie de 22,1 °C. În medie, există 31 de zile pe an
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe panțele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului. Pe teritoriul Chișinăului și în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcție: văr, calcar, piatra brută de construcție
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
de la Ozun-Sântionlunca, pe suprafața teritorială a căreia se află o plantație de pin bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
bancsian ("Pinus banksiana"). Aria protejată „Mestecănișul de la Reci” conservă șapte tipuri de habitate naturale de interes comunitar (aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului); astfel: Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Pajiști xerice pe substrat calcaros, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din "Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
habitate (Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medioeuropene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin, Râuri
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
90-120 m se prezintă sub forma unor umeri cu elemente morfometrice caracteristice terasei și care se racordează cu nivelul inferior (de eroziune) al Secașelor, pe partea dreaptă a bazinului, în aval de localitatea Secășel. Lunca Secașului Mic, constituită din depozite aluviale, se prezintă ca o fâșie continuă de-a lungul râului, cu lățimi care variază de la câțiva zeci de metri până la 2,5 km. Se ridică deasupra râului cu 0,5 - 4,5 m și este plată și uniformă în partea
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
Balazs" . Rezervatia " Cheile Vărgișului și peșterile din chei" se suprapune sitului "Natură 2000 - Cheile Vârghișului". Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag ("Luzulo-Fagetum"), păduri de tei, arțar, paltin și jugastru pe versanți abrupți, păduri aluviale cu arin negru și frasin, păduri dacice de fag, pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
formează cea mai mare deltă din lume. Această deltă are forma unui triunghi și acoperă mai mult de 105.000 km. Aproximativ două treimi din deltă se află în Bangladesh. Cea mai mare parte a deltei este compusă din soluri aluviale, soluri cu laterit roșu și roșu-galben. Solul are cantități mari de minerale și nutrienți, care sunt bune pentru agricultură. Brahmaputra este un fluviu ale cărui ape au un debit foarte neregulat. Fluviul se confruntă cu o perioadă cu apă mare
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
anumite perioade nivelul apelor crește și afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetația din rezervație s-a format sub influența regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului și râușorului Camenca pătrundeau și alimentau cu apele
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
în perioada verii de până la 25șC și minime ce coboară la -25, -28șC. Temperatura medie anuală nu depășește 10șC. În suprafața rezervației naturale sunt prezente mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri acidofile cu molidișuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin și frasin, tufărișuri alpine și boreale, versanți cu vegetație de stâncărie, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe și pășuni montane, ori izvoare și mlaștini alcaline. Aria naturală reprezintă înteres floristic datorită speciilor de arbori, arbusti, precum și a multitudinilor
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
interes geologic și peisagistic, pe al cărei teritoriu se află mai multe formațiuni stâncoase alcătuite din roci metamorfice de structură șistoasă, cu inserții de cloritoid). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]