1,626 matches
-
Sindromul Goodpasture Sindromul Goodpasture (SG) constă în triada: hemoragii alveolare difuze, glomerulonefrită crescentică și prezența în circulație a Ac anti-MBG. Ac anti-MBG determină leziuni renale și pulmonare, prin legarea lor de Ag Goodpasture din MB glomerulară și, respectiv, din MB alveolară. Acest Ag se găsește în domeniul non-colagenic al lanțului α3 al colagenului de tip IV. La nivel glomerular, Ac anti-MBG pot induce formarea de crescents fără participarea celulelor imune sau a complementului. în 1/3 din cazuri se asociază și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
se întâlnește o pleurită uscată; • pneumonia acută lupică este rară (5-10 %) se manifestă prin durere, tuse, dispnee, hemoptizii, raluri crepitante predominant bazale, iar radiologic infiltrate bazale cu aspect clasic de atelectazii lamelare. Este dificil de deosebit de o pneumonie infecțioasă; • hemoragii alveolare - foarte rare, dar extrem de grave, cu sindrom de detresă respiratorie, febră, hemoptizii, infiltrate difuze bilaterale, anemie acută; • fibroză pulmonară interstițială difuză - foarte rară (5 %); • HTA pulmonară - excepțională (1 %), dar cu prognostic foarte sever; trebuie diferențiată de HTAP secundară tromboembolismului pulmonar
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ureterali sau a grăsimii periureterale. Se manifestă prin dureri abdominale și/sau anurie, când sunt bilaterale. Uneori pot fi asimptomatice, ducând la insuficiență renală obstructivă. Diagnosticul se pune prin urografie IV, ecografie sau RMN; Afectarea pulmonară se traduce prin hemoragii alveolare, manifestate prin hemoptizii, dispnee și anemie. Se datorează unei vasculite a arterelor bronșice sau unei capilarite pulmonare. Tardiv, se complică cu fibroză pulmonară. Asocierea GNRP + hemoragii alveolare constituie sindromul „pulmo-renal”, întâlnit mai frecvent în sindromul Goodpasture, cu care trebuie făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pune prin urografie IV, ecografie sau RMN; Afectarea pulmonară se traduce prin hemoragii alveolare, manifestate prin hemoptizii, dispnee și anemie. Se datorează unei vasculite a arterelor bronșice sau unei capilarite pulmonare. Tardiv, se complică cu fibroză pulmonară. Asocierea GNRP + hemoragii alveolare constituie sindromul „pulmo-renal”, întâlnit mai frecvent în sindromul Goodpasture, cu care trebuie făcut diagnosticul diferențial; Alte manifestări: artralgii, mialgii, purpură, afectare digestivă (dureri abdominale, diaree, hemoragii digestive), ORL (dureri faringiene, ulcerații bucale, epistaxis, sinuzită), oculară (episclerită), neurologică (periferică, SNC), cardiacă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pot fi diferite de episodul inițial, cu afectarea unui nou organ. Totuși, majoritatea recăderilor sunt minore, manifestate doar prin artrită sau/și erupții cutanate. Decesul poate surveni precoce, ca urmare a afectării unor organe vitale în cadrul vasculitei (insuficiență renală, hemoragii alveolare) sau tardiv, ca urmare a unei complicații iatrogene, în special infecții (septicemii, infecții virale, pneumonii cu Pneumocystis). Prognosticul poate fi estimat prin scorul FFS (vezi mai sus, la PAN). 7.2.2.2. Granulomatoza Wegener (GW) 1. Definiție Vasculită necrozantă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de la o formă banală la una extensivă, cu distrucție osoasă); perforația septului nazal; leziuni traheale, stenoză subglotică; hiperplazie gingivală; otalgii, otoree, otită mucoasă/seroasă; • Afectarea pulmonară: tuse, dispnee, hemoptizii; noduli și infiltrate pulmonare adesea excavate, multiple, bilaterale; epanșamente pleurale; hemoragii alveolare; stenoze bronșice; • Afectarea renală: hematurie, proteinurie, insuficiență renală rapid progresivă; • Afectarea oculară: episclerită, keratită, conjunctivită, uveită, nevrită optică, vasculită retiniană, pseudotumoră orbitară prin granulom periocular, exoftalmie unilaterală; • Afectarea cutanată: purpură vasculară, ulcerații, noduli subcutanați, livedo, papule, vezicule, necroze cutanate secundare
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
avederii, uveită, vasculită/tromboze/exsudate retiniene, hemoragii retiniene; • Semne ORL: secreție nazală sangvinolentă/cruste/ulcere/granuloame nazale, afectarea sinusurilor paranazale, stenoză subglotică, surditate de conducție, surditate sensorineurală; • Semne pulmonare: wheezing, noduli/caverne, revărsate pleurale, infiltrate, afectare endobronșică, hemoptizii masive/hemoragii alveolare, insuficiență respiratorie; • Semne cardiovasculare: absența unor pulsuri periferice, valvulopatie, pericardită, angină pectorală, cardiomiopatie, insuficiență cardiacă; • Semne abdominale: peritonită, diaree sangvinolentă, dureri abdominale ischemice; • Semne renale: HTA, proteinurie ≥ 1+, hematurie ≥ 10 H/HPF, creatininemie > 125-250 - 500 μmol/l, creșterea creatininemiei cu
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
necrotic și o coroană de celule epitelioide. • Semne generale: febră, alterarea stării generale; • Manifestări pulmonare: astmul debutează în jurul vârstei de 40 de ani, este adesea sever, necesitând corticoterapie inhalatorie sau sistemică și precede cu circa 10 ani apariția vasculitei. Hemoragiile alveolare se datorează capilaritei pulmonare și se manifestă prin hemoptizii, infiltrate pulmonare și anemie; uneori, diagnosticul necesită CT sau lavaj bronho-alveolar. Revărsate pleurale se întâlnesc în 20-30 % dintre cazuri, unisau bilaterale, cu caractere de exsudat și citologie foarte bogată în eozinofile
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de exsudat și citologie foarte bogată în eozinofile (> 80 %), iar biopsia pleurală poate evidenția vasculită. Opacitățile pulmonare apar în 30-70 % dintre cazuri, sunt unisau bilaterale, labile și migratorii; se datorează unor infiltrate cu eozinofile sau, mult mai rar, unor hemoragii alveolare; • Manifestări neurologice. Neuropatia periferică afectează 50-75 % dintre pacienți. Se manifestă prin dureri cu caracter de arsură sau parestezii, care preced tulburările senzitive și/sau motorii. Multinevrita afectează în special membrele inferioare și, mai ales, nervul sciatic popliteu extern. Mai rar
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
venoasă profundă/superficială, ischemie acută periferică, arterită digitală, gangrenă. SNC: AIT, infarct cerebral, encefalopatie ischemică acută, demență vasculară multi-infarct, sindromul Sneddon (= leucoencefalopatie multifocală + livedo reticularis), tromboză arterială/arteriolară retiniană. Cord: ischemie miocardică, infarct, trombi murali. Pulmon: boală trombo-embolică, HTAP, hemoragii alveolare difuze. Vene cave: sindromul de VCS sau VCI. Aorta și ramurile sale: sindromul de arc aortic, claudicații ale membrelor, gangrene. Mezenter: angor, infarct mezenteric. Rinichi: tromboză de arteră/venă renală, infarct renal, HTA renovasculară, microangiopatie trombotică. Ficat: tromboză de venă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
apărare față de modificările de pH. Normal, PCO2 este menținută la 40 mm Hg. Aceasta se realizează prin eliminarea la nivelul pulmonului a CO2 rezultat din metabolismul celular. Orice perturbare în eliminarea CO2 poate produce o modificare în pH sangvin. Ventilația alveolară menține astfel PCO2 normală, prevenind o modificare acută a pH-ului. Ventilația alveolară este controlată de chemoreceptorii localizați central în măduvă și periferic în bulbul carotidian și arcul aortic. Concentrația (H+) din sânge și PCO2 sunt reglatori importanți ai ventilației
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Aceasta se realizează prin eliminarea la nivelul pulmonului a CO2 rezultat din metabolismul celular. Orice perturbare în eliminarea CO2 poate produce o modificare în pH sangvin. Ventilația alveolară menține astfel PCO2 normală, prevenind o modificare acută a pH-ului. Ventilația alveolară este controlată de chemoreceptorii localizați central în măduvă și periferic în bulbul carotidian și arcul aortic. Concentrația (H+) din sânge și PCO2 sunt reglatori importanți ai ventilației alveolare. Chemoreceptorii sesizează modificările concentrației (H+) și a PCO2. Ca urmare, ritmul ventilator
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
menține astfel PCO2 normală, prevenind o modificare acută a pH-ului. Ventilația alveolară este controlată de chemoreceptorii localizați central în măduvă și periferic în bulbul carotidian și arcul aortic. Concentrația (H+) din sânge și PCO2 sunt reglatori importanți ai ventilației alveolare. Chemoreceptorii sesizează modificările concentrației (H+) și a PCO2. Ca urmare, ritmul ventilator se modifică. De exemplu, o creștere în concentrația (H+) (scăderea pH-ului) stimulează ritmul ventilator, crește eliminarea PCO2, iar pH-ul tinde să crească. Invers, o scădere a
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Ca urmare, ritmul ventilator se modifică. De exemplu, o creștere în concentrația (H+) (scăderea pH-ului) stimulează ritmul ventilator, crește eliminarea PCO2, iar pH-ul tinde să crească. Invers, o scădere a concentrației de (H+) (creșterea pH-ului) deprimă ventilația alveolară și produce retenția de CO2, iar pH-ul tinde să se normalizeze. O creșterea a PCO2 stimulează ritmul ventilator, în timp ce scăderea PCO2 îl deprimă. Răspunsul ventilator la modificările în (H+) necesită mai multe ore pentru a fi complet. 3. Rinichii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
25 mmol/l prin aport de bicarbonat de sodiu 1-6 g/zi. 2. ACIDOZA RESPIRATORIE Acidoza respiratorie este definită prin scăderea pH-ului plasmatic (pH< 7,38) datorită creșterii PCO2 (PCO2 > 44 mmHg). Cauza acidozei respiratorii este reprezentată de hipoventilația alveolară. Hipoventilația alveolară poate fi acută, situație în care intervin doar sistemele tampon, sau cronică, când intervine compensarea metabolică renală. Hipercapnia acută poate apare în: obstrucția căilor aeriene, depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă), miastenie, sindrom Guillain-Barré, maladii restrictive (pneumopatie, pneumotorax
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
l prin aport de bicarbonat de sodiu 1-6 g/zi. 2. ACIDOZA RESPIRATORIE Acidoza respiratorie este definită prin scăderea pH-ului plasmatic (pH< 7,38) datorită creșterii PCO2 (PCO2 > 44 mmHg). Cauza acidozei respiratorii este reprezentată de hipoventilația alveolară. Hipoventilația alveolară poate fi acută, situație în care intervin doar sistemele tampon, sau cronică, când intervine compensarea metabolică renală. Hipercapnia acută poate apare în: obstrucția căilor aeriene, depresie respiratorie (morfină, hipnotice, leziune nervoasă), miastenie, sindrom Guillain-Barré, maladii restrictive (pneumopatie, pneumotorax). Hipercapnia cronică
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
abuz de laxative, vărsături repetate sau aspirație gastrică, depleție potasică severă, hipercorticism sau hipermineralocorticism). Manifestările clinice ale alcalozei metabolice sunt de intensitate variabilă, în funcție de gradul alcalozei: manifestări din partea SNC: cefalee, confuzie, somnolență, comițialitate; cardiovasculare: aritmii, potențializarea toxicității digitalicelor; respiratorii: hipoventilația alveolară (hipoxemie, hipercapnie) poate agrava starea pulmonară și neuropsihică a bolnavilor cu insuficiență respiratorie cronică; neuromusculare: parestezii, semnul Chvostek, semnul Trousseau, slăbiciune musculară; renale: poliurie, polidipsie, tulburări în concentrația urinii; metabolice: scăderea calciului total și ionizat, hipokaliemie (consecință a transferului potasiului
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
0,1 N HCl) în unitățile de terapie intensivă în scopul de a reduce (HCO3-). 4. ALCALOZA RESPIRATORIE Alcaloza respiratorie sau hipocapnia primară este tulburarea acido bazică inițiată de reducerea presiunii CO2 în fluidele corpului și este consecința unei hiperventilații alveolare cu eliminarea de CO2 peste cantitatea produsă. Secundar se produce scăderea bicarbonatului plasmatic. în hiperventilațiile acute intervine compensarea prin sistemele tampon, în timp ce în hiperventilația cronică diminuă excreția acidă la nivel renal. Embolia pulmonară este cauza principală a hiperventilației acute. Hiperventilația
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
342). Este o metaforă terminologică, cvasi-sinonimă cu alte două constructe metaforice, respectiv, "conduct" "duct". Existând deja termenul metaforic - limbajul medical a creat nu mai puțin de 56 de metafore terminologice, prin adăugarea de trăsături conceptuale, în terminologia engleză, panromanică: canal alveolar, canal deferent, canal ionic, canal tarsian etc. Metafora specializată are referință generală asupra a trei niveluri care se condiționează reciproc: nivelul gnoseologic (al teoriei cunoașterii); nivelul conceptual; nivelul semiologic (caracter de cod și informație). În știință, metafora specializată (conceptual și
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înființarea culturilor prin răsad. 2.1.1. Producerea răsadurilor Producerea răsadurilor se face în spații protejate (sere, solarii, răsadnițe) cu încălzire tehnologică sau fără încălzire dar cu protejare dublă. Se pot folosi mai multe variante de producere a răsadurilor: paleți alveolari, ghivece, cuburi nutritive; nu este recomandată producerea răsadurilor direct în brazdă. La alegerea metodei de producere a răsadului trebuie să se țină cont cu strictețe de spațiul de nutriție, care la această specie trebuie să depășească 4 x 4 cm
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
nisipoase, afânate, mai la adâncime, de regulă 1 - 2 cm. 2.2.1. Înființarea culturii prin răsad Plantarea răsadurilor reprezintă una din lucrările de mare importanță pentru reușita acestei culturi. Răsadul se scoate cu mare atenție din ghiveci sau paleții alveolari, fără a strivi și rupe planta sau rădăcinile. După această operațiune, se efectueaza orificiul de plantare pe marginea rigolei. Orificiul se realizează cu oticul sau colțul ascuțit al sapei. Se introduce cubul nutritiv în orificiul de plantare, după care se
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Ea acoperă întreaga suprafață a plămânilor, pătrunzând și în scizuri, fiind conectată la rețeaua fibroelastică pulmonară, având rol funcțional deosebit în mecanica respiratorie (distribuirea uniformă a forțelor mecanice asupra perenchimului pulmonar). Atunci când aceste conexiuni fibroelastice, dintre pleura viscerală și pereții alveolari, se rup, apar blebsurile subpleurale, implicate în apariția pneumotoraxului spontan primar [10]. La nivelul pleurei parietale există câteva deosebiri față de pleura viscerală. Pleura parietală costală este mai groasă decât pleura parietală diafragmatică și mediastinală. Ea prezintă o structură de rezistență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
tabagică - rata de apariție a pneumotoraxului spontan la fumători / nefumători fiind de aproximativ 102/1 [4, 19]. Fumatul distruge matricea extracelulară pulmonară prin mai multe mecanisme, cel mai important fiind eliberarea radicalilor liberi oxidanți care inhibă alfa-1-antitripsina și alterează membrana alveolară. Substratul anatomic al pneumotoraxului spontan este reprezentat de bulele de emfizem și de blebsuri, localizate distal de bronșiolele terminale. Pentru apariția pneumotoraxului spontan primar se consideră a fi necesare două condiții: existența unui loc de minimă rezistență la nivelul pleurei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
1. Capilarele și vasele limfatice 135 16.2. Formarea limfei 135 16.3. Factori determinanți ai circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]