4,800 matches
-
neadaptare și adaptare. Refuzul total al realului poate avea loc fie prin opoziția fățișă, fie prin tăcere. Dar broderia de imagini insolite, chiar avînd o „cheie”, ritualurile complicate ale deconvenționalizării de ordinul poeticii nu duc oare la o „salvare” prin ambiguitate? Revolta metafizic formală se oprește în pragul celei moral-istorice. Hard pe o latură, M. H. Simionescu se arată soft pe alta. Prin temeinicia concepției, prin dexteritatea mînuirii ideilor, ca și prin capacitatea de-a sugera altele, cercetarea pe care i-
Cu toate cărțile pe masă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5305_a_6630]
-
decît în ce am crezut. Eu am nevoie de o cauză, să atac, să lupt, nu pot fi indiferent. Teatrul este o artă a reacției. Doar din reacție iese adevărul. G.B.: Lucrînd pe textele lui Shakespeare despre teatru, am descoperit ambiguitatea relației sale cu teatrul, amestec de admirație și deriziune. R.P.: E convingerea mea dintotdeauna. Atracția pe care am avut-o pentru economia de mijloace vine din această îndoială față de teatru, din frica de teatru ca «făcătură», ca artificiu. Recunosc necesitatea
Radu Penciulescu în dialog cu George Banu - Pentru un teatru la înălțimea omului – mărturisiri și convingeri – () [Corola-journal/Journalistic/5321_a_6646]
-
Reacția Chinei a stârnit sentimente de confuzie din partea unora, care s-au întrebat de partea cui este colosul asiatic. Mai ales că, în dosarul sirian, când un atac al Vestului asupra Damascului părea iminent, n-a fost loc de asemenea ambiguități, China păstrând fidel linia Rusiei, recte de opoziție în fața acțiunii militare. Neutralitatea Chinei nu este însă rezultatul conversației telefonice purtată de Barack Obama cu omologul său chinez, Xi Jinping, pe care l-a sunat înaintea votului din Consiliul de Securitate
Lista celor zece aliați ai Rusiei. De Ce stă China pe margine în problema ucraineană by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54515_a_55840]
-
criticii au văzut în Sadoveanu un povestitor de modă veche și un baladist popular, ceea ce i-a determinat să caute în cele câteva romane propriu-zise (cum sunt, de exemplu, acestea din volumul de față) substratul mitic, tradiția, poezia, misterul și ambiguitatea.” Or, și în Baltagul, și în Cazul Eugeniței Costea, cărora li se pot adăuga Locul unde nu s-a întâmplat nimic sau Demonul tinereții, romanescul e decisiv. Și tocmai romanescul a scăpat, de atâtea ori, criticilor! Interesant, în privința acestor stereotipii
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
stă trauma suferită de autor. Episoadele nu atrag din lipsa cărnii anecdotice, tonul fiind aluziv și voalat, ca într-un joc de umbre în care autorul, preocupat de a nu isca susceptibilități tardive, își îndepărtează cititorul printr-o tehnică a ambiguităților politicoase. În loc să descrie franc și direct, dar cu lux de amănunte, fiecare rană biografică, Nicolae Radu ocolește detaliile, evită numele și precizările cronologice, așteptînd în schimb ca cititorul să guste estetic întîmplările. În realitate, nu vezi decît niște personaje cărora
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
din domeniul subvenționării agricole. Așa-zișii agricultori și-au "arat" cluburi de golf, de pescuit sau de vânătoare, potrivit raportului Curții de Conturi din noiembrie 2012. Pe de o parte, agricultorii par a-și fi ales bine culoarea părului, căci ambiguitatea regulilor actuale ale Politicii Agricole Comune (PAC) nu precizează situația ca fraudă sau disfuncționare. În România, "circa o mie de municipalități și de colectivități locale românești au încasat bani pentru așa-numitele pășuni", spun auditorii europeni cu referire la anul
Subvenții de la Bruxelles pentru "agricultorii vopsiți" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51595_a_52920]
-
sinonim mai pretențios pentru «liber». Pronunțată cu mândrie, propoziția a sunat destul de amuzant, având în vedere că percepția curentă asupra libertinajului e mai degrabă negativă” (Lucia Terzea-Ofrim, recenzie la Didier Foucault, Histoire du libertinage, în Dilema Veche, 11.08.2010). Ambiguitatea semantică actuală e prezentă și în discursul modei: „în această primăvară, femeia Dior este o libertină șic, cu un aspect androgin, dar de o senzualitate irezistibilă” (apropo.ro); „O coafură funky colorată și foarte libertină. Perfectă pentru fetele care au
Libertin by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5186_a_6511]
-
Sorin Lavric Cînd doi intelectuali se hotărăsc să poarte un dialog în marginea crizei Occidentului, șansa ca din conversaț ie să se desprindă idei clare e infimă. Arta ambiguităților spuse într-o limbă precaută ține de a doua natură a gînditorilor moderni, iar prudența în exprimare atinge apogeul în Vest, locul unde presiunea ideologică este atît de fățișă că scrupulul conformist a devenit aerul firesc în care umaniștii își
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
realizează un minunat set de grosplanuri, camera realizează decupaje din care transpar evanescente états d’âme, sau focalizează un semiprofil sau ochiul cu irisul de gheață încălzindu-se la tempreatura unei afecțiuni incipiente, a unui sentiment nou. Există aici o ambiguitate pe care regizorul o întreține nu tocmai onest și fericit, filmând inițial picioarele a ceea ce pare a fi un cuplu de îndrăgostiți care se dovedește perechea Hanna-Sophie. Cum se întâmplă adesea în basm, Hanna are ceva în plus, este specială
Hanna cu inima de gheață by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5388_a_6713]
-
tipic antonimelor (des- sau dé-). Polarizarea sensurilor unor cuvinte polisemantice sau a unor omonime nu e foarte frecventă în limbă, tocmai pentru că apar riscurile unor confuzii grave. Evoluția semantică poate conduce totuși la asemenea polarizări, cărora specializarea contextelor le limitează ambiguitățile. În română, a deservi și deservire sunt termeni destul de specializați, folosiți cu precădere în contexte descriptiv-tehnice (foarte frecventă e sintagma personal de deservire). Pentru sensul negativ nu se folosește substantivul deservire, ci deserviciu. Formele verbale pot produce însă ambiguități involuntare
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
limitează ambiguitățile. În română, a deservi și deservire sunt termeni destul de specializați, folosiți cu precădere în contexte descriptiv-tehnice (foarte frecventă e sintagma personal de deservire). Pentru sensul negativ nu se folosește substantivul deservire, ci deserviciu. Formele verbale pot produce însă ambiguități involuntare sau echivocuri voite, ca în enunțul „Serviciile secrete românești au deservit puterea politică” (contributors.ro). Cele două verbe a deservi sunt împrumuturi din secolul al XIX-lea; în Dicționarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, partea a 4-
Deservire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5403_a_6728]
-
din orientările de lectură pe care le sugerează, din puseurile intertextuale sau din valorificarea resurselor autoscopice ale tehnicii mise en abîme, pusă în scenă cu ingeniozitate epică. Numele și referentul pe care îl desemnează se află într-o relație de ambiguitate, prin desemantizare sau resemantizare realizându-se de fapt o refuncționalizare semantică a entității onomastice. Bibliografia generală (1970), al doilea volum, are alura unei lucrări academice, cu citate, adnotări și referințe la autori reali sau fictivi, oarecum în stilul lui Borges
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
narative secundare, de digresiuni și fapte relatate cu mai multă sau mai puțină obiectivitate. Se contopesc, în textura romanului, evenimente din vremea copilăriei și adolescenței, cu situații obișnuite din existența unor familii târgoviștene. Discursul narativ capătă, în acest fel, pluridimensionalitate, ambiguitate semantică și relevanță gnoseologică, fiind alcătuit din diferite registre, voci și dimensiuni ale scriiturii care caută să redea autenticitatea trăitului și a scrisului. Ficțiunea este, pentru Mircea Horia Simionescu, expresia supremă a libertății ființei umane, iar Toxicologia nu face decât
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
celor dintîi, Petru Ursache învăluie producția în cauză în considerații diverse, efectuînd planări ce-l depărtează și-l apropie alternativ de materia intrinsecă a acesteia. Ni-l reamintim pe N. Steinhardt. Speculațiile însele dobîndesc pe alocuri aura unui lirism al ambiguității fantasmatice. Plasîndu-se în fluxul plăsmuirii asupra căreia se aplică, Petru Ursache are aerul a-i transpune în formulă explicită latențele, a o „dezvolta” cu propriile-i impulsuri asumate: „Căci două iubiri avea cîntărețul din Baaad, pornit chiar mai ieri în
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]
-
Higgins, Robert Ledgard (Antonio Banderas) nu mai este logoped, ci un excepțional chirurg plastician, cu o clientelă selectă, doritoare de discreție. Motivaț ia sa nu mai ține de un pariu social, ci de un pariu profesional amestecat însă într-o ambiguitate aproape patologică cu unul personal. Subiectul chirurgiei plastice aduse la rangul de artă este un tânăr, Vicente (Jan Cornet), pe care Ledgard îl bănuiește că i-a violat fiica, Norma Ledgard (Blanca Suárez), care, în urma traumei, pe fondul labilității psihice
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
cameră putând să mărească suficient de mult detaliile, apropiind sau depărtând de el chipul celei care a devenit Vera. Refuzul de a asuma noua identitate sexuală se transformă în timp într-o acceptare, iar Almodóvar este unul dintre maeștrii sondării ambiguităților sexuale. Elena Aanaya este remarcabilă în rolul Verei, atracția pe care o exercită vine din metamorfoza care acomodează registre diferite de sensibilitate, acomodări pe care suprafața pielii nu le trădează, dar care își au propria vibrație emoțională. Produsul de laborator
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
aceasta. Replica poate fi citită lacerant. Iar în cazul acesta, cel care avea să desfigureze Bucureștiul nu e nimeni altul decât Ceaușescu. Baudoin n-o spune, însă, literal. Deși ar fi putut-o face fără reticențe.) Păstrează un rest de ambiguitate. Așa încât, ne putem gândi, decriptarea admite și o variantă benignă. Aceea în care autorul moral al acestei transformări n-ar fi numaidecât fostul dictator scelerat, ci micul utopist de liceu, visând în intimitate să devină, prin sacrificiu, cel mai mare
Un documentar critic by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5113_a_6438]
-
in România: rata lunară la un credit ipotecar” (urbaniulian.ro); „Mafia imobiliară vrea să ia cu japca Dămăroaia” (Evenimentul zilei, 7.11.2011) etc. Caracterul spectaculos sau chiar scandalos al afirmației de la care am pornit provine, în mare parte, din ambiguitatea oscilației între sensul de dicționar al cuvântului japcă și extinderile sale din uz. Unii comentatori au recurs la definiții de dicționar, aducând în prim-plan determinările negative ale termenului; în DEX, acesta apare doar în expresia a lua cu japca
Japcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5119_a_6444]
-
la Marx strict de viziunea lui asupra universului social, viziune marcată de două determinisme mari și lațe: social și economic. Pe cale de consecință și de extremă simplicitate (scurt ocol: mi-am amintit de o conferință - „Moștenirea comunismului: Reflexe ideologice și ambiguități culturale” - la care Cătălin Avramescu a mărturisit că încă nu ieșise din stupefacția constatării că, pentru comuniști, totul, absolut totul era simplu, în timp ce totul, absolut totul este, de fapt, foarte complicat și pentru a fi priceput necesită o instruire continuă
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
un personaj spre o comunitate mobilizată de reflexul mentalitar. Cu Un bărbat ca Eva ne aflăm într-o altă zonă a marginii pe care filmografia și personalitatea lui Reiner Werner Fassbinder, căruia îi este dedicat filmul, o ilustrează din plin. Ambiguitatea sexuală ritmând chestionarea febrilă și anxioasă a propriei identități devine o marcă a întregului film. Regizorul Eva (Eva Mattes) încearcă o adaptare a romanului Dama cu camelii al lui Dumas-fiul într-o casă abandonată. Decorul decadent populat cu simulacre și
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
limbajul, doar că noțiunea din urmă are deja o încărcătură semantică prea greu de dus (există limbaje de programare, de pildă, și astfel limbajul poate fi înțeles, pur și simplu, drept cod; Barthes voia să evite, prin recursul la scriitură, ambiguități de acest tip). Ei bine, pentru primul Barthes - ca și pentru o anumită stîngă de la care se revendică - nu există natură în afara reducerii ei la obiect de conștiință. Ceea ce depășeșete obiectul de conștiință nu este însă un transcendent, ci să
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
împinge Grecia în afara zonei euro - dacă s-ar dori excluderea țării sau Grecia ar dori să părăsească uniunea monetară. Nu cred însă că BCE va lua această decizie. Cred că BCE va lăsa politicienii să ia hotărârea". Totuși, notează FT, ambiguitatea legată de modul în care va acționa BCE oferă băncii centrale influență asupra politicienilor. Fără îndoială, consiliul BCE va încerca să mobilizeze similar și politicienii din Grecia, scrie cotidianul britanic. Șase bănci grecești sunt prezente în România: EFG Eurobank (prin
Financial Times: Programul secret ELA al BCE susține sistemul bancar din Grecia () [Corola-journal/Journalistic/52174_a_53499]
-
infantile sau quijotești, dar, neavînd forța necesară, în plan social și personal, pentru a ajunge la plenitudinea și la sensul vieții, eșuează în grotesc sau tragicomic. Cel dintîi alunecă în impostură și șarlatanie, iar cel de-al doilea nu depășește ambiguitatea unei imaturități care îl menține în perpetuă oscilație și sterilă iluzionare. Alterego-ul din schizoidele lor dedublări este compensatoriu, dar și incomod. Instalat în pielea poetului Augusto Faroni, Gregorío Olías complică ițele și farsa pînă la absurd și nebunie. Himerica împlinire
Viața, această „afacere păguboasă și obositoare” by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5221_a_6546]
-
ori Fukuyama. Metafizic și cultural, postindustrializarea a generat confuzie și, prezumtiv, deconstrucția identităților. Dispariția autorității unice, precise, din semiotica socio-politică, a dus - așa cum se întîmpla odinioară în tragediile shakespeariene, atunci cînd eliminarea monarhului medieval prin violență antrena haosul universal - la ambiguitate axiologică și despiritualizare. Psihologiile devin tipologii, identitățile se uniformizează și dispar într-o globalizare alienantă. De aceea, investigația postmodernității trebuie să înceapă mereu cu asumarea crizei ipostasice, la nivel psihologic și cultural și, doar printr-o astfel grilă, să se
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
putere să înțeleagă importanța pentru viitor a Instituției Regale. Mai ales acum, când societatea românească conferă un procentaj atât de ridicat de încredere, simpatie și admirație față de Rege și Familia Regală. Lipsa de înțelegere, din păcate, nu vine doar din ambiguitatea instituțională a prezentului, ci și din lipsa de încredere în propriul nostru trecut. Cu Coroana garantând neutralitatea reprezentativității statale, instrumentul democrației poate să se extindă și să se aprofundeze, cu rezultate binefăcătoare, fără să riște efecte nedorite. Instituțiile perene nu
Loialitatea () [Corola-journal/Journalistic/67202_a_68527]