756 matches
-
punitive, a feminității, iar în centrul său se află ambiguitatea sexuală. Figurile tipice ale femeii fatale cu o prestigioasă carieră în artă revin în atenția artiștilor de la finele secolului al XIX-lea, însă fenomenul decadent se manifestă în datele unei ambivalențe fondatoare de tensiuni între contrarii. Femme fatale apare alături de femme fragile, ambele ipostaze ale unei noi abordări a sexualității în termenii pe care-i construiește psihanaliza și cercetările medicale, antropologice ale diferitelor școli: alienistă, criminologică etc. Femeia se transformă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zero ridică o problemă de interpretare, pentru care se pot propune cel puțin două soluții. Se poate considera că o atitudine este fără autoritate când reprezintă punctul de cumpănă În conflictul de evaluare pozitivă negativă, reflectând prin aceasta o atitudine ambivalență. O a doua interpretare este bazată pe șirul de rezultate fără autoritate obținut prin răspunsuri neconcludente. Aceasta Însemnă că la subiectul care posedă asemenea rezultate nu s-au Închegat atitudini clar definite față de obiect. Valoarea negativă a atitudinii indică reacții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să se infuzeze doar dulcele ei presentiment melancolic. Tânăra pereche de ieri sau de acum trăiește, sub oblăduirea căminului, efemeritatea clipei sărbătorești a iubirii și a nunții, recurente În șirul generațiilor, având ca martor, clopotul din „turnul vechi din sat”. Ambivalența sunetului „de nunta sau de moarte” - nu anunță decât că, misterioasa trecere a vieții, cele doua evenimente se legată de timpul aflat În eternă trecere. Aspirând prin iubire la eternitate, tânăra pereche va rămâne neschimbată doar „În ștersele portrete” din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pierdut o bună parte din credibilitate și este acum mai puțin susținută. Această tendință de scădere a popularității unei idei care a fost privită la un moment dat ca principalul instrument de realizare a coeziunii europene are loc pe fondul ambivalențelor termenului regiune și al eșecurilor apărute în direcția reducerii dezechilibrelor de dezvoltare dintre regiunile europene. Dezvoltarea regională este o temă de dezbatere foarte actuală, poate chiar prea actuală și prea dinamică pentru a putea fi analizată într-un mod riguros
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evantaiului destul de divers al discursurilor, există o serie de note comune. În primul rând, evidentă este europenizarea istoriei naționale românești prin integrarea acesteia în matca istoriei occidentale. Apoi, cu câteva excepții (Constantinescu, 1928; David, 1937), toate celelalte manuale afișează o ambivalență față de momentul 1600 în istoria românilor: chiar dacă există un consens unanim asupra faptului că acțiunea unificatoare a lui Mihai Viteazul nu a fost motivată de idealuri naționale, "ci numai de interese politice" (Lambrino, Lazăr și Arbore, 1939, p. 212), acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Roma a bisericii ardelene, decisă la 1698 și finalizată la 1700, a deschis calea către cristalizarea conștiinței naționale românești, aceasta a fost privită în decursul timpului ca o manevră politică justificată pragmatic. Facțiunea radical-naționalistă evoluată în interbelic avea să schimbe ambivalența cu care a fost privită unirea cu Roma. Dintr-o manevră politică, aceasta a fost recodată interpretativ și denunțată moral ca o abnegare a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre manualele interbelice pătrunse de naționalismul cel mai patetic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]