10,626 matches
-
nu un simțămînt de dezintegrare, ci dimpotrivă unul de integrare profundă, organică, atît existențială cît și literară. E o perspectivă perenă, cu toate că nu tocmai des vizitată de poeții actuali, cu predilecție dedați unei unilateralizări, unei atenții acordate separat factorilor contrastanți amintiți, cînd nu ne apar drept captivi ai ironiei care descărnează actul liric, lăsînd osul gol a silogismului. Apelînd la concretul dens, la o imagistică groasă în voia căreia se lasă, Nicolae Țone beneficiază astfel de șansa unui paradoxal acces la
Un postavangardist (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15692_a_17017]
-
discriminare și deportare a evreilor, după - să nu uităm! - reprimarea rebeliunii legionare, vin în contrazicere cu moralitatea unei lumi care le condamnă ca pe crime împotriva umanității. Ele nu sînt prescriptibile. Indiferent de cifra exactă a evreilor uciși în împrejurările amintite, indiferent de contextul epocii ca atare ori de faptul că și alți Conducători de state au procedat atunci la fel. Dacă România dorește astăzi să facă parte din lumea civilizată, ea trebuie să înceteze a mai vedea în ,,bunul român
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
neașteptat, peliculele favorite din acest an au făcut parte din filmele produse recent în cele mai diverse colțuri ale lumii, din Sri Lanka și până în Paraguay. Programele speciale, extrem de variate, s-au bucurat și ele de o apreciere deosebită, și trebuie amintite aici prima prezentare internațională a tânărului regizor Alain Guiraudie, prezentarea Centrului de cercetare în domeniul mediilor de informare Le Fresnoy, Franța, precum și expoziția fotografului japonez Hiroshi Sugimoto la Galeria Klaus Engelhorn. Renumitul artist de talie internațională a fost prezent personal
Zilele vieneze ale filmului by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/15736_a_17061]
-
de breaslă, dl D-tru Hîncu, că a editat, și el, un jurnal al scriitoarei, din 1938. Mi l-a trimis, l-am citit de îndată și pot să spun că e mai percutant și bogat în bune informații decît precedentul amintit. Născută în 1898, ca fiică a lui Ion Lahovari, mare moșier și om politic (a fost ministru al Agriculturii și Domeniilor, în 1912-1913 în guvernele Carp și Maiorescu), mama ei fiind o Mavrocordat. Părinții au trimis-o de la vîrsta de
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
și lichidat apoi ca agent de Siguranță, și Pătrășcanu acuzat de aceeași vină, în culpă fiind și Koffler, un ins bolnav psihic și de la care se putea obține orice se voia. Lanțul se strîngea. Lui Pătrășcanu, pe lîngă celelalte învinuiri amintite, i se adăuga și aceasta. E probabil că Pătrășcanu nu a fost bătut nici în această fază, finală, a anchetei. Dar Koffler, deși bolnav psihic, a fost crunt maltratat. I s-a smuls părul din cap, ca și Lenei Constante
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
a frânge, a rupe, de unde sunkope, ceva ce se frânge în cursul unei dinamici. Interesantă, medical, este sincopa albă, când pacientul pălește deodată, fără să i se oprească respirația. Sau atunci când i se oprește respirația, învinețindu-se brusc: sincopa albastră, amintită. Jazmanii negri de la Newport... New Orleans... care cultivă muzica sincopată, RAG-TIME, școala americană populară în jurul anului 1900. Ritmică biologică impunătoare sesizată de urmașii sclavilor africani... Precipitare patetică... și întrerupere bruscă, în pauza în care aerul dispare ca mistuit de o
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
seama) îl prețuia pe Golopenția ca intelectual democrat. El, sau la sugestia lui Belu Silber (pe care Golopenția îl știa, de prin 1932-1934, cînd Silber era factotum la Institutul de Conjunctură Economică de sub conducerea lui Madgearu), l-au ales pentru amintita funcțiune de expert în statistică la Conferința de Pace la Paris și, acolo, cei doi au purtat convorbiri. Dar acea funestă Comisie de anchetă nu i-a arestat, tot ca martori?, pe Harry Brauner, pe prietena sa Lena Constante, care
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
vedea minuni, care te ajută să uiți de suferință și să-ți cîștigi libertatea". Cartea este de o varietate infinită. Lumi de aici și lumi "de dincolo" sînt aduse, de călătorie, în memorie sau în auz. Sînt povestite, proiectate, sugerate, amintite. Aflăm de crime și de lupte între indivizi și clanuri, de crime care au fost comise din greșeală și de crime în care fantasticul este un element esențial. Printre motivele ce se repetă obsedant se numără amorul - de regulă, ratat
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
nu ai neapărat o idee, atunci e greu de spus de ce te apuci să pui în scenă un text. E greu de înțeles ce a urmărit Grigore Gonța, în anul de grație 2001, cu o piesă precum cea mai sus amintită, altfel, atît de cunoscută. Voci ca ale lui Jules Cazaban, Ciubotărașu, Finteșteanu ne răsună încă în urechi. Interpretarea însemna pur și simplu rostirea textului. Dialectal, dacă vreți, cu ticuri verbale și, implicit, mentale care puneau în valoare tipologii. Într-un
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
literatura lor. Amîndoi se orientează acum serios spre cariera universitară. Pe cît sînt de ludici și de inventivi în literatură, pe atît își iau o "morgă" serioasă în critică. Nu e în nici un caz un reproș, pentru nici unul dintre scriitorii amintiți. însă gradul de rigiditate care intervine în actul lor critic poate desemna o întoarcere la "rădăcini", o puternică întoarcere la maniera clasică de a face critică (poate încă o întoarcere la Maiorescu?). Sintagma "postmodernism clasic" pe care am folosit-o
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
Constante. Dar comportarea lor și surîsul lui Harry (e titlul unui tulburător volum de corespondență care îi poartă semnătura) exprima, de fapt, după cîte îndurase, un semn de vitejie. Dintr-o carte frumoasă (e vorba de acel volum de corespondență amintit, n.m.), notează d-na Monica Lovinescu, am luat ce-mi semăna mie, intransigența de data asta vinovată, și am lăsat la o parte patetismul acestei existențe menite unei blîndeți patriarhale de folclor și ajunsă în sîmburele dur al unei vremi
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Țoiu, fără lui șters ca și numele autorului desenului realist. Portret făcut cu o acribie maniacă, dînd impresia că artistul a ținut, magic, să ia în stăpînire modelul... Amatorilor de piese biografice, istorici literari etc., le țin la dispoziție desenele amintite. Pe vremea aceea, prin 1983, devenind de doi ani, în urma alegerilor, vice-președinte al Uniunii, mă bucuram de simpatia tinerei generații de scriitori, mulți din ei vizitîndu-mă des. O dată, unul, al cărui nume nu-l dau în vileag, se plînsese că
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
tîrziu, Eminescu se trezește la realitate, regretînd gestul. Amîndoi realizează faptul că se iubesc. Poetul îi dărui de ziua ei de naștere un caiet mic cu poezii (din care nu lipseau Cu mine zilele-ți adaogi, Despărțire, Foaie veștedă și amintita mai înainte Atît de fragedă) în manuscris. Era, de astă dată, nu un semn de dragoste, ci de omagiu, ultima poezie fiind considerată de ea inspirată. Peste cîteva lecții, Eminescu îi mărturisește, totuși, Mitei iubirea, deși știa bine că ea
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
credea prozatorul - roman psihologic sau social, sau cum le mai clasifică critica savantă. Există romanul pur și simplu, care trebuie să fie, în același timp, și psihologic și social și fantastic și istoric". Sigur, prin cele două ale sale romane amintite, Rebreanu izbutise performanța deosebită de a fi și social și psihologic, totuși distinct în fiecare din aceste romane. Și, tot aici, mărturisea, el, truditorul neasemuit în luptă cu pagina albă, că "mi se pare că inspirația e mai ales concentrare
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
nu o dată perfide rezistențe. Asigurînd, în conștiința celor de azi, legătura cea mai trainică, pe plan liric, între autorul Luceafărului și strălucitoarea pleiadă interbelică, socotit a fi heraldul poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții ori amintit doar spre a fi respins. Personalitate complexă, ambițioasă la extrem, prin însuși crezul său astfel înscris în prefața Poesiilor: "Pe rînd, voi fi în ele, om al viitorului și om al trecutului. Ceea ce pot să afirm este că tot ce
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
grave ale societății civile. De ce aceștia n-au format un front unic, de ce nu s-au înrolat în lupta deschisă împotriva compromisurilor și abuzurilor, de ce verbul, și acțiunea lor n-au avut mai multă eficiență? Răspunsul rezidă în deturnarea mitului amintit, cel al Meșterului Manole. Se știe că pentru a dura o cetate sau un lăcaș de închinăciune se cuvine găsit mai întîi un "spațiu sacru", care să fie animat de o viață sacrificială ce alcătuiește o punte către transcendent. Or
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
îi comunica în 8/10 octombrie că a izbutit să găsească un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
și publicată la sfârșitul anului trecut de editura clujeană Biblioteca Apostrof, reprezintă încununarea firească a unui efort de peste un deceniu, menit să valorifice și să facă accesibile cititorilor români aspecte inedite ale vieții și operei rășinăreanului clasicizat în Paris. Trebuie amintit, în acest context, excepționalul volum 12 scrisori de pe culmile disperării, apărut în 1995, la aceeași editură și relevând un "Cioran înainte de Cioran", care spulberă definitiv iluzia unora de a-l disocia irevocabil pe trăitorul în România de auto-exilatul parizian. Oferta
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
colaborări româno-germane în care Internationes Bonn, Ambasada Germaniei și Deutsche Kommerzbank din București au oferit sprijinul necesar. Nu este prima oară că instituțiile reprezentative germane se implică în susținerea vieții muzicale românești. La lansarea discului, domnul Hans-Jorg Krohn, directorul băncii amintite, spunea că între un director de bancă și un muzician există o similitudine: amândoi construiesc punți între oameni - unul în plan spiritual, celălalt în plan financiar. Uneori aceste două planuri se întâlnesc. Aviz amatorilor! Dar există ei oare la noi
O reușită by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16260_a_17585]
-
confuză a trivialității agresive. Multe dintre articolele reunite în volumul Un deceniu văzut de aproape îmi erau așadar cunoscute. La un loc, ele mi-au prilejuit o impresie întrucâtva diferită de cea obținută "la cald", pe pagina a doua a amintitei publicații: de cronică a unui atât de frământat și de tulburat deceniu, precum cel abia încheiat (titlul cărții mi se pare din acest punct de vedere inspirat). E nevoie azi, la bilanț, de o cuprindere sintetică - nu atât, din nou
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
rubrica " Cu ochii-n 3,14" ele aveau funcție exclusiv de divertisment, de amuzament. În noua postură, feliile de viață capătă statut grav, tragic uneori - nu chiar întîmplător, cum ar putea crede un cititor naiv, cartea apare în colecția serioasă amintită. Ce conține? Mici "interviuri" cu ingineri ieșiți la pensie, portari, gospodine, crescători de crocodili, revoluționari, vînzători de castraveți etc. Un astfel de interviu nu are mai mult de trei pagini, este concentrat și miza principală este captarea umorului involuntar: mai
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
într-un roman mediocru al lui Ion Iovescu (Nuntă cu bucluc) apariția "unui nou Creangă", idee dezvoltată într-o prefață la roman. În jumătatea lui martie 1936 mărturisea o "cumplită depresiune morală" care continuă. Iar în mai 1936 se produce amintita cădere la alegerea în Academia Română, în condițiile amintite mai înainte. La 22 mai 1936 notează amărît: "mă dezgust de toată ticăloșia asta". Și, asigurat de I. Petrovici, își pregătise și un discurs de recepție. Și, totuși, căderea se produce, Lovinescu
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
Nuntă cu bucluc) apariția "unui nou Creangă", idee dezvoltată într-o prefață la roman. În jumătatea lui martie 1936 mărturisea o "cumplită depresiune morală" care continuă. Iar în mai 1936 se produce amintita cădere la alegerea în Academia Română, în condițiile amintite mai înainte. La 22 mai 1936 notează amărît: "mă dezgust de toată ticăloșia asta". Și, asigurat de I. Petrovici, își pregătise și un discurs de recepție. Și, totuși, căderea se produce, Lovinescu consemnînd 36 de articole și intervenții lui favorabile
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
sine, cît genul de implicații și de atitudini pe care ea le antrenează. Cred, după cît am reușit să urmăresc și să înțeleg mersul culturii românești, că desemnarea unui scriitor drept "chintesență" a creativității românești și încoronarea acestuia cu titulatura amintită a fost indispensabilă la un moment dat. Cred iarăși că a fost o șansă fericită de a avea un Eminescu pentru a-i încredința un asemenea dar și, nu în ultimul rînd, o asemenea misiune. Am însă serioase dubii în ce privește
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
În sfîrșit, în același an apare ziarul Epoca sub conducerea formală a lui Gr. Păucescu (fostul șef al lui Eminescu la Timpul), dar, de fapt, inițiatorul și sufletul gazetei (profund antiguvernamentală) era N. Filipescu. Din agenda anului 1886 se cuvin amintite atentatul împotriva primului ministru, pe o stradă in București (Brătianu mergea agale pe jos, împreună cu C.F. Robescu deputat și viitor primar al Capitalei, însoțit de un agent secret care, atentatul eșuînd, îl arestă pe agresor). Și, ca o consecință a
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]