KorAP: Find »[drukola/base=amiral & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...111 >

2,761 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869

e foarte întinsă și că acolo se face mare negoț, că e bogată în aur, în mirodenii și în corăbii mari și neguțători"(p. 67). În seara de 27 octombrie 1492, a ancorat în fața insulei Cuba, iar duminică, 28 octombrie, Amiralul "puse piciorul pe uscat"! Îmi amintesc de cele spuse de cos-monautul american Armstrong, la coborârea pe lună: "un pas mic pentru mine, dar un pas enorm pentru umanitate"! Cred că remarca poate fi valabilă și pentru "Pa-sul" lui Cristofor Columb

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
mic pentru mine, dar un pas enorm pentru umanitate"! Cred că remarca poate fi valabilă și pentru "Pa-sul" lui Cristofor Columb pe pământul Cu-bei, care practic avea să deschidă o nouă eră în istoria omenirii. Ce avea să relateze Amiralul suveranilor săi în "Jurnalul" primei călătorii: "această insulă este cea mai frumoasă dintre toate cele văzute de ochi omenești"; "locuințele erau mai frumoase decât cele văzute până atunci..., făcute în formă de colibe, erau foarte mari... și înăuntru sunt măturate

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
și oameni și femei umblă toți goi așa cum au venit pe lume"; "spun acești indieni ai mei că în in-sulele acestea sunt locuri de unde se extrage aurul... și apoi mai sunt pietre prețioase și perle și belșug infinit de mirodenii"; "Amiralul confirma suveranilor că zece oameni de-ai noștri ar pune pe fuga 10.000 indieni de aceștia, într-atâta sunt de lași și fricoși și lipsiți de arme, în afară de bastoane la capătul cărora pun o bucată de lemn ascuțit întărit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
asigur pe Altețele Voastre că nu mi se pare să fie sub bolta cerului țară mai bună ca aceasta atât în ce privește rodnicia, blândețea anotimpurilor și calde și răcoroase, cât și în ce privește belșugul apelor bune..."; (op.cit., p.69-100). Miercuri, 5 decembrie, Amiralul "se hotăra să părăsească Cuba sau Juana, pe care o socotise, din cauza întinderii sale, drept un continent"! Câteva precizări: în "Jurnal", Cuba este menționată când "Colba", conform in-formațiilor indienilor, când "Cuba", când "Juana". Părerile specialiștilor sunt împărțite în privința etimologiei denumirilor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Balboa, vorbește de "Dorada isla Cuba o Fernandina" aurita insulă Cuba sau Fernandina. De reținut că, spre sfârșitul secolului al XVII-lea, "Fernandina" dispăruse, fiind folosită doar Cuba! Întoarcerea din prima călătorie, la 15 martie 1493, a fost un triumf, Amiralul fiind aclamat pe întreg drumul de la Sevilla la Barcelona, unde a fost primit de suverani. În atare condiții propice, s-a dispus organizarea celei de a doua călătorii. Avea să se realizeze, în perioada 25 septembrie 1493 11 iunie 1496

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
ei și nici nu doreau să-i vadă, nici să-i audă pe venetici. Cu deosebire doreau să-i alunge pe creștini din țară și să-i scoată morți din această lume" (op.cit., p.262). Pentru pedepsirea nesupușilor și răzvrătiților, Amiralul va organiza, la 25 martie 1495, o expediție de "pacificare", la care mobiliză "200 din cei mai sănătoși ostași spanioli pedeștri și 20 de oameni călări, dându-le multe baliste, espingarde, lăncii, săbii și o altă armă mai puternică și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
și 20 de oameni călări, dându-le multe baliste, espingarde, lăncii, săbii și o altă armă mai puternică și mai înspăimântătoare care îngrozea pe indieni tot atât de mult ca și caii, și anume 20 de câini" (p.263). Conduse de fratele Amiralului, Bartolomé Columb, trupele spaniole s-au "aruncat asupra indienilor cu caii, îi ucideau cu lăncile, îi tăiau cu săbiile despi-cându-i în două, asmuțeau câinii, care-i sfâșiau și apoi mâncau, îi ardeau de vii și-i supuneau la torturi de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
tăiau cu săbiile despi-cându-i în două, asmuțeau câinii, care-i sfâșiau și apoi mâncau, îi ardeau de vii și-i supuneau la torturi de tot felul, cât se poate de nemiloase și mai neomenești" (p. 264). Așa cum avea să raporteze Amiralul suveranilor, băștinașii au fost supuși și obligați să plătească, din 1496, "tribut pen-tru pământul ce-l stăpâneau", Las Casas concluzionând că " Datorită măcelurilor din timpul luptelor, a foamei, a bolilor, lipsurilor și opresiunii ce au avut de suferit apoi indienii

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
din cauza sărăciei și îndeosebi a durerii, mâhnirii și tristeții, soarta locuitorilor acestei insule, din întreaga populație care existase în 1494, în anul 1496 mai rămăsese, după cum se presupune, doar o treime!" (p. 265). Părăsind Española, la începutul lunii mai 1494, Amiralul se îndreptă spre Cuba "plutind de-a lungul coastei sudice a insulei". "Din oră în oră, în față, i se deschideau golfuri minunate și apăreau munți și râuri ce se vărsau în mare. Și, deoarece navigau foarte aproape de mal, vedeau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
casabi -, apă, pește și tot ce aveau la îndemână. Indienii ofereau toate acestea creștinilor fără să ceară ceva în schimb, ca și cum ar fi socotit că fiecare lucru adus în dar le va salva sufletul" (p. 250). La "indicațiile" băștinașilor "cubanezi", Amiralul porni, la 3 mai, în căutarea unei noi insule Jamaica, "descoperită" și trecută în patrimoniul Coroanei. La 14 mai reveni în Cuba cu intenția "de a se convinge dacă acest pământ este insulă sau continent". În căutările sale, Amiralul întâlni

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
cubanezi", Amiralul porni, la 3 mai, în căutarea unei noi insule Jamaica, "descoperită" și trecută în patrimoniul Coroanei. La 14 mai reveni în Cuba cu intenția "de a se convinge dacă acest pământ este insulă sau continent". În căutările sale, Amiralul întâlni, la 14 și 15 mai, numeroase insulițe pe care, "fiindcă erau greu de numărat și nu i se putea da fiecăreia un nume deosebit, Amiralul le numi pe toate Jardin de la Reina Grădina reginei. În această zi (15 mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
de a se convinge dacă acest pământ este insulă sau continent". În căutările sale, Amiralul întâlni, la 14 și 15 mai, numeroase insulițe pe care, "fiindcă erau greu de numărat și nu i se putea da fiecăreia un nume deosebit, Amiralul le numi pe toate Jardin de la Reina Grădina reginei. În această zi (15 mai) se numărară peste 150... Pe unele insule se întâlnea o pasăre roșie semănând cu cocorul (n.b.: erau flamingo) și numeroase broaște țestoase mari cât o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
del Evanghelista insula Evanghelistului." (p. 254). Las Casas explică faptul că, mai târziu, insula "a fost botezată și se mai chea-mă Isla de Pinos Insula Pinilor și că nicăieri pe lângă malurile Cubei nu mai exista o insulă așa de mare". Amiralul navigă de-a lungul coaste-lor Cubei, parcurgând, după spusele lui Las Casas, 333 de leghe și, la 22 iulie, se îndreptă din nou spre Jamaica. Din Jamaica plecă în Española (Hispaniola) și de aici luă drumul spre Spania. S-a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
după spusele lui Las Casas, 333 de leghe și, la 22 iulie, se îndreptă din nou spre Jamaica. Din Jamaica plecă în Española (Hispaniola) și de aici luă drumul spre Spania. S-a întors la Cadiz la 11 iunie 1496. Amiralul mai avea să se aventureze în alte două noi călătorii a treia la 30 mai 1498, cu 8 nave și 226 de membri ai echipajului și a patra, la 11 mai 1502, cu 4 nave și 150 de membri ai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
20 mai 1506, fără a-și vedea reclamațiile acceptate în totalitate. Intervențiile aveau să fie continuate de fiii săi, Diego și Hernando Colon și de nepotul Luis Colon. Prin sentința dată la Valladolid în 1536, Luis Colon obținea titlurile de amiral, vicerege și guvernator al Indiilor, conferite inițial lui Cristofor Columb cu caracter ereditar, dar suspendate o perioadă, i se crea o senorie cu titlul de "marchiz de Jamaica și duce de Veragua" și o rentă de 10.000 ducați aur

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
10.000 ducați aur! Decesul lui Columb avea să adauge o nouă verigă în lanțul legăturilor sale cu Cuba. Înmormântat inițial în Valladolid, avea să fie reînhumat în 1513 la mănăstirea Cartuja din Sevilla. La 1542, la solicitarea urmașilor, rămășițele Amiralului au fost transferate la Santo Domingo (azi capitala Republicii Dominicane, fosta Española), împreună cu cele ale fratelui Bartolomé și fiului Diego. De aici, la 20 decembrie 1795, ca urmare a împărțirii insulei între francezi și spanioli, a fost din nou mutat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
insulei între francezi și spanioli, a fost din nou mutat, plecând cu vasul spaniol San Lorenzo la Havana, unde și-a aflat odihna în catedrală. În 1898, la încheierea războiului de Independență, purtat împotriva Spaniei de cubanezi, sprijiniți de americani, Amiralul avea să traverseze din nou oceanul, fiind înmormântat la Sevilla. Și astăzi, locul unde odihnesc rămășițele amiralului dă loc la dispute științifice și "de patrimoniu". Dacă la 1795 Amiralul părăsea catedrala din Santo Domingo pentru cea din Havana, la 1877

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Havana, unde și-a aflat odihna în catedrală. În 1898, la încheierea războiului de Independență, purtat împotriva Spaniei de cubanezi, sprijiniți de americani, Amiralul avea să traverseze din nou oceanul, fiind înmormântat la Sevilla. Și astăzi, locul unde odihnesc rămășițele amiralului dă loc la dispute științifice și "de patrimoniu". Dacă la 1795 Amiralul părăsea catedrala din Santo Domingo pentru cea din Havana, la 1877, într-o criptă a catedralei din Santo Domingo, s-a găsit o cutie de plumb cu resturi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
războiului de Independență, purtat împotriva Spaniei de cubanezi, sprijiniți de americani, Amiralul avea să traverseze din nou oceanul, fiind înmormântat la Sevilla. Și astăzi, locul unde odihnesc rămășițele amiralului dă loc la dispute științifice și "de patrimoniu". Dacă la 1795 Amiralul părăsea catedrala din Santo Domingo pentru cea din Havana, la 1877, într-o criptă a catedralei din Santo Domingo, s-a găsit o cutie de plumb cu resturi osuare, ce purta o inscrip-ție ciudată: "Ilustrul bărbat Don Cristobal Colon"! A

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
ulterior la Sevilla, au fost transferate nu rămășițele lui Cristofor Columb, ci ale fratelui și fiului, Diego! Ca atare, cutia de plumb a fost depu-să într-un monument amenajat special în catedrala din Santo Domingo. Fiind convinși de faptul că Amiralul a rămas la ei, autoritățile din Santo Domingo au inițiat, în 1990, proiectul construirii "Farului lui Columb", care să adăpostească rămășițele Amiralului. Farul, în stil gotic, de 9 metri înălțime, ridicat pe o bază de 7/8 metri, adăpostește "monumentul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
a fost depu-să într-un monument amenajat special în catedrala din Santo Domingo. Fiind convinși de faptul că Amiralul a rămas la ei, autoritățile din Santo Domingo au inițiat, în 1990, proiectul construirii "Farului lui Columb", care să adăpostească rămășițele Amiralului. Farul, în stil gotic, de 9 metri înălțime, ridicat pe o bază de 7/8 metri, adăpostește "monumentul" cu rămășițele lui Cristofor Columb. Construit din 280 de piese de marmoră de Carrara și ornamente de bronz, este flancat de patru

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
de la "descoperirea Americii", Mesa fiind rostită de papa Ioan Paul al II-lea! Pentru a încheia acest capitol, care contrazice urarea adresată celor dispăruți "odihnească-se-n pace", "știința" a dorit să afle, pe bază de analize ADN, unde este Amiralul cu adevărat. La refuzul autorităților de la Santo Domingo de a permite cercetarea "cutiei de plumb", savanții au trebuit să se mulțumească pentru cercetările inaugurate în 2002, cu resturile fratelui Amiralului și în 2003 cu cele ale fiului Hernando deshumate la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
dorit să afle, pe bază de analize ADN, unde este Amiralul cu adevărat. La refuzul autorităților de la Santo Domingo de a permite cercetarea "cutiei de plumb", savanții au trebuit să se mulțumească pentru cercetările inaugurate în 2002, cu resturile fratelui Amiralului și în 2003 cu cele ale fiului Hernando deshumate la Sevilla. De reținut în acest "carusel științific" faptul că, la 29 iunie 2004, cercetătorul Nito Verdera avea să descopere, la Universitatea Yale, arhiva Dr. Charles W. Goff referitoare la Cristofor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
la Universitatea Yale, arhiva Dr. Charles W. Goff referitoare la Cristofor Columb, documentele concluzionând că atât resturile de la Santo Domingo, cât și cele de la Sevilla sunt ale lui Cristofor Columb, la 1795, la transferul de la Santo Domingo la Havana scheletul Amiralului fiind practic "divizat"! Ca și cum această "divizare în două" nu ar fi fost de ajuns, aveau să apară susținători ai teoriilor că "moaște" ale Amiralului ar exista și în Venezuela, în Porto Rico și Italia la Genova și Pavia, lovitura finală

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
Sevilla sunt ale lui Cristofor Columb, la 1795, la transferul de la Santo Domingo la Havana scheletul Amiralului fiind practic "divizat"! Ca și cum această "divizare în două" nu ar fi fost de ajuns, aveau să apară susținători ai teoriilor că "moaște" ale Amiralului ar exista și în Venezuela, în Porto Rico și Italia la Genova și Pavia, lovitura finală fiind dată de "cercetătorii" care afir-mă că rămășițele Amiralului nu ar fi părăsit niciodată locul "de baștină", Valladolid! "De mortuis nil nisi bene" "despre

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]