1,142 matches
-
sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice. Cercetarea sistemului internațional anarhic îl face pe Alexander Wendt să ofere o explicație asemănătoare pentru lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi despre mai multe tipuri de culturi ale anarhiei. O cultură nonviolentă a anarhiei nu
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
necesitate dezvoltarea unor interese și identități comune. O mixtură de argumente cunoscute, în principal de esență liberală și realistă, poate oferi un cadru suficient de coerent pentru a explica lipsa conflictelor armate între acești actori care evoluează în interiorul unui sistem anarhic. Critica de mai sus are, la rândul ei, puncte slabe, având dezavantajul că elimină prea multe variabile (în definitiv, nu se poate presupune dezvoltarea relațiilor dintre state fără a se lua în considerare adâncirea celor interindividuale, mai ales în condițiile
Comunități de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1524]
-
din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în Relațiile Internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele precedente, teoreticienii (neo)realiști susțin
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
în toate ariile tematice ale politicii internaționale. Preferințele sale în ceea ce privește rezultatele interacțiunilor internaționale pot varia în timp, însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de autoajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude însă existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor. Neorealiștii afirmă că statul va căuta să supraviețuiască, iar mediul anarhic îl va face să se preocupe de putere și securitate și îl va predispune la conflict și competiție cu alte state; adeseori, statele nu cooperează, chiar și în situația unor interese comune. Pe de altă parte, fără a contesta că
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
în care statele cooperează în condiții de anarhie, încercând să-și promoveze interesele în diverse arii tematice. Ei atrag atenția asupra interdependenței statelor și a societăților, arătând că aceasta sporește nevoia de cooperare la nivel guvernamental. Însă, într-un mediu anarhic, în care nu există nici o autoritate care să impună respectarea angajamentelor, cooperarea este dificilă, mai ales din cauza incertitudinii privind acțiunile partenerilor. Cu toate acestea, neoliberalii arată că statele aflate în interacțiune pot adopta strategii care să sporească șansele cooperării internaționale
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
care obligă la formarea de noi termeni, după structura morfologică și sintactică a unei limbi. Se menționează faptul că o formare corectă a unor termeni și împrumutul lingvistic rațional atunci cand aceștia nu există, pot îmbogăți o limbă după cum o acțiune anarhică de formare și preluare, poate conduce la poluarea ei și pierderea caracterului de limbă comună.Se prezintă experiența românească în terminologia limbajelor de specialitate și câteva date ale conceptului Răduleț-Timotin privind organizarea termenilor în terminologia unor limbi de specialitate, încheind
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
întrucât ea reprezintă tranzacția în genere; tranzacțiile bursiere se deosebesc de tranzacțiile particulare efectuate întâmplător, prin negocieri între parteneri determinați. Funcția de simbol a economiei este dată deci de capacitatea bursei de a simplifica și uniformiza practicile comerciale, de obicei anarhice și greoaie. 6. funcția de obiect de interes pentru lumea de afaceri, lumea economică și lumea politică și pentru opinia publică este realizată de bursă, în primul rând, prin faptul că ea este deținătoarea de informații din cele mai variate
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
ultimă instanță, recunoașterea dreptului celui mai puternic de a conduce lumea. Războiul nu este generat de o incapacitate a statelor de a se înțelege între ele, ci este în mod fundamental rezultatul unor interese conflictuale care, într-un mediu internațional anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor actori raționali și egoiști într-un sistem internațional anarhic
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
anarhic, conduc la tensiuni în relațiile internaționale și, în cele din urmă, la conflict armat. Războiul este inevitabil deoarece nu există nici un alt mijloc viabil de a rezolva interesele conflictuale ale statelor actori raționali și egoiști într-un sistem internațional anarhic. Iar asta face din idealismul wilsonian o cale neviabilă de construcție a politicii externe și a celei internaționale în general, întrucât pacea nu poate fi instaurată prin concepte morale și legislative care sunt aplicabile și, posibil, de conceput numai la
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
emisferei vestice era amenințată de destabilizarea balanței de putere europene. c. Nivelul sistemic caracteristica principală a sistemului internațional, care determină în mod fundamental relațiile între statele-națiune, este lipsa unei autorități superioare recunoscută de state. Cu alte cuvinte, sistemul internațional este anarhic. Acest principiu de ordonare a sistemului internațional conferă statelor din interiorul său libertatea de a decide în mod suveran și autonom care le sunt interesele și care sunt cele mai bune metode și căi de urmare și promovare a acestora
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
libertatea de a decide în mod suveran și autonom care le sunt interesele și care sunt cele mai bune metode și căi de urmare și promovare a acestora. Tensiunea existentă la nivelul sistemului impusă de caracteristica sa de a fi anarhic este amplificată de faptul că puterea statelor în sistem este inegal distribuită. Altfel spus, statele se diferențiază între ele în funcție de puterea pe care o dețin. Însă puterea este întotdeauna relativă, ea nu poate fi măsurată cu exactitate, fiind mai degrabă
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
morali, pentru că aceștia nu sunt adecvați unei analize politice. Nu putem aplica acțiunii statelor aceleași precepte morale care funcționează la nivel individual sau național, deoarece acestea se sprijină pe autoritatea națională pentru a fi respectate și aplicate. În sistemul internațional anarhic însă, nu există o astfel de autoritate superioară care să reglementeze relațiile dintre state ca atare, aceste relații sunt reglementate de raporturile de putere dintre acestea. Mai mult decât atât, nu putem cădea în eroarea de a considera principiile morale
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
explice comportamentul statelor prin identificarea unor factori pereni, care se detașează de circumscrierile situaționale și influențează comportamentul statelor în sistemul internațional. Principalul factor de acest fel este puterea. Punctul de plecare al teoriei realiste este natura sistemului internațional, care este anarhic, ceea ce înseamnă că în cadrul sistemului internațional nu există nici o autoritate executivă superioară statului, care să-i reglementeze comportamentul. Ca atare, statele nu sunt constrânse în comportamentul lor extern decât de acțiunile celorlalte state și de propriile lor interese și capacități
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
al vieții internaționale, fie că este vorba despre economie, mediu, securitate, drepturile omului, transporturi, comunicații etc. Ele sunt destinate a stipula condițiile în care poate fi reglementată o problemă oarecare de interes comun al statelor. Chiar dacă evoluează într-un mediu anarhic, statele interacționează în cele mai diverse moduri. Regulile stipulează circumstanțele în care au loc toate formele de schimb internațional, statele stabilind împreună modul în care va fi exercitată suveranitatea într-un domeniu sau altul. De exemplu, pentru ca zborurile comerciale internaționale
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1522]
-
vor putea folosi teritoriul național pentru survol, aterizare, decolare ș.a.m.d. Făcute de obicei pe bază de reciprocitate, regimurile internaționale se stabilesc de comun acord de către actorii suverani interesați de o anumită problemă pentru a reglementa interacțiunea în mediul anarhic. Lipsa autorității centrale face ca reglementarea să poată fi posibilă doar prin acceptul părților asupra celor stabilite și cooperarea în urmărirea lor. Pentru construirea unui regim internațional este nevoie, așadar, ca două sau mai multe state să recunoască faptul că
Regimuri de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1522]
-
de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada Războiului Rece, Studiile de Securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste, dominante în epocă. Confruntarea dintre cele două superputeri a influențat întreaga lume, iar o viziune anarhică și competitivă asupra sa era firească. Prezentul capitol se va concentra mai întâi în direcția acestei concepții tradiționale în ceea ce privește securitatea. Ulterior este prezentată problema centrală, din acest punct de vedere, a relațiilor dintre state, cunoscută sub numele de dilema securității
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
sociale, păstrarea monopolului asupra violenței legitime în virtutea suveranității fiind totodată scop și mijloc în atingerea acestui obiectiv. Pe de altă parte, statul se angajează, în regiunea delimitată prin granițe, să-și apere cetățenii în fața pericolelor de afară, inerente unui mediu anarhic și presupus ostil. Mediul internațional este, afirmă realiștii, o lume hobbesiană, a competiției, în care nu există o autoritate centrală de natură să impună ordinea. Acest fapt face ca fiecare dintre unitățile componente ale sistemului statele să-și urmărească pe
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
Ca termen generic, securitatea unui stat se referă în primul rând la lipsa amenințărilor la adresa acestor valori și interese, precum și la capacitatea sa de a le apăra cu succes în caz de pericol. Prin împărțirea spațiului politic în reglementat și anarhic, statul trebuie să facă față, în primul rând, amenințărilor venite din exterior. În regiunea internă există autoritatea legitimă care poate impune ordinea, statul preocupându se de securitatea indivizilor. Controlul asupra violenței îi permite să împiedice sau măcar să pedepsească orice folosire
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
presupunerii făcute de teoreticienii acestei perspective potrivit căreia starea fiecărui actor din sistemul internațional depinde de caracteristicile sistemului în care evoluează. Mediul internațional fiind unul competitiv, securitatea fiecărui stat este relaționată și dependentă de securitatea celorlalți participanți. Într-un mediu anarhic, securitatea nu va putea fi astfel niciodată absolută, ci doar relativă, afirmă Barry Buzan. Dilema securității Caracteristicile mediului, precum anarhia ori competitivitatea, fac din asigurarea securității o prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca dilema securității. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui stat generează o stare de insecuritate pentru
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
actori, care, la rândul lor, își caută propria securitate. Căutarea individuală a securității duce, de fapt, la creșterea insecurității în sistem. Dilema securității se bazează pe neîncrederea și frica resimțite de state unul față de altul. Într un mediu competitiv și anarhic, statele nu se pot baza pe bunele intenții ale celorlalți. Creșterea puterii unui alt actor este amenințătoare în sine, astfel încât nu se poate asista pasiv la dezvoltarea sa. Printr-o logică a acțiunii și reacțiunii, se declanșează un proces de
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
inițial aproape exclusiv de relațiile dintre marile puteri, mai ales dintre cei doi poli ai sistemului, prin prisma dimensiunii militare. Rolul privilegiat al forțelor armate era dat de capacitatea acestora de a apăra sau impune interesele statului într un mediu anarhic și polarizat, în care ceilalți actori sunt mai degrabă competitori în lupta pentru putere. Supraviețuirea entității statale era considerată o problemă presantă și imposibil de rezolvat pe deplin. Războiul Rece a fost o confruntare globală, purtată în termeni atât de
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană. Din acest punct de vedere, oricare cercetător era, practic, condamnat să postuleze drept inevitabile acele caracteristici ale mediului pe care le observa în fiecare clipă: competitiv, anarhic, extrem de periculos. Asumpțiile generale și logica realistă păreau pur și simplu singurele care treceau proba verificării empirice, de unde și enorma influență a acestui curent în perspectiva tradițională asupra securității prezentată în acest capitol. Gândirea relațiilor internaționale în termenii conflictului armat
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
și politica de putere sunt instituții ale anarhiei, nu caracteristici exogene și imuabile ale ei. Același statut îl au și concepțiile despre securitate care se bazează exclusiv pe considerarea propriului interes; ele sunt doar instituții particulare existând într-un mediu anarhic cel internațional, unde instituțiile se definesc ca seturi relativ stabile de identități și interese (Wendt, 1992, p. 399). Odată ce realizăm că politica de putere, securitatea concepută ca un joc cu sumă zero sunt instituții și nu părți definitorii, determinate exogen
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]