870 matches
-
eliberator: joie. Silabele sunt cântate, interiorizate și scuipate, lăsate să doară. Vera Mantero e o prezență de o teatralitate halucinantă, vulnerabilă, sfâșiată de tristețe, sfârșită de blocaje paralizante, jucându-se cu sunete rostogolite ca și cum ar avea niște mingiuțe în gât. Animalic, violent și inocent, de un grotesc poetic care-ți dă frisoane, performance-ul Verei Mantero te scurtcircuitează. Te lovește în-din plin și te întoarce pe dos. Îți lasă un gol în stomac. Vera Mantero știe să-ți taie respirația, să „fileze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
de patruzeci și șase, asta lăsa exact douăzeci și doi de ani de clarificat. Marea încredere i se stinse. Craig se chirci în scaun. Douăzeci și doi de ani! Adevărata lui viață. Perioada de creștere nu conta. Aceea era etapa animalică, un lung timp de individualizare, preliminară marelui eveniment. Douăzeci și doi de ani! O, Doamne!... Dosarul lui militar îi sosi în după-amiaza celei de-a noua zile. Era un formular tipizat, pe care răspunsurile fuseseră dactilografiate în spațiile libere prevăzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
și noi mai Încolo. Tipu’ Ăsta-i foarte haios. — MĂ tachinează la modul cel mai fioros, spuse englezul. Se ia de erorile mele În vorbirea spaniolei. La naiba, leche nu Înseamnă lapte? Ăsta e unul dintre sensuri. Înseamnă și ceva animalic? — MĂ tem că da. — Știi, este o limbă animalică, Îmi spuse. Și tu, Manolita, nu mă mai lua peste picior. Îți zic, Încetează. — Dar nu te iau peste picior, rîse Manolita. Nici nu ți-am atins piciorul. RÎd doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
MĂ tachinează la modul cel mai fioros, spuse englezul. Se ia de erorile mele În vorbirea spaniolei. La naiba, leche nu Înseamnă lapte? Ăsta e unul dintre sensuri. Înseamnă și ceva animalic? — MĂ tem că da. — Știi, este o limbă animalică, Îmi spuse. Și tu, Manolita, nu mă mai lua peste picior. Îți zic, Încetează. — Dar nu te iau peste picior, rîse Manolita. Nici nu ți-am atins piciorul. RÎd doar de chestia aia cu leche. — Dar Înseamnă lapte. Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vântul se potoli, dar aerul se adună În jurul lui, apăsându-i umerii cu o forță de neînvins. Fără să creadă el Însuși că așa ceva era cu putință, Primul Cuceritor Îngenunchie. Cei doi Cuceritori rămași În viață erau străbătuți de teama animalică a apropierii morții, dar nu erau capabili să se smulgă acelor incredibile momente de luptă a puterilor magice. Amir simțea că asistă la un miracol și că, prin acest miracol, profeția lui Nogodar se Împlinește. Tânărul din tablou devine stăpânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
gura și a urlat un fel de BAAAAAAAAAAAAAAA, ceva ce ei i s-a părut că a ținut un minut Întreg, poate mai mult, și, chiar prin fereastra Închisă, i-a deslușit grosolănia glasului. Fusese mai de grabă o reacție animalică decât un cuvânt, iar asta o Îngrozise. — Nu te mai uita, i-a zis Bill, nu te mai uita la el! Nu Întoarce capul! Privește drept Înainte! A Încercat să rămână cu ochii fixați la grindina tălpilor de pe parbriz, dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Pe foaie, scrisul e atât de încet! Atâtea 158 goluri de aer! Atâtea întreruperi ale circuitelor... simultane! Și ți trebuie, paradoxal, atâta lentoare ca să ajungi din nou la frenezia ființei tale (libere de scris) care e, probabil, un pur și animalic avânt (vital sau mortal). Prezența copilului schimba, de la o zi la alta, de la o lună la alta, de la an la an, realitatea, îi dădea amploare, luminozitate, densitate, adâncime, nu știu cum să spun. Copilul aducea cu el soarele, frunzele, foșnetele, fluturii, înflorirea
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
devotament și curaj partinic în relațiile cu autorii-studenți". Mi-a spus Fluturel că, într-o ședință a ziariștilor, se mira: "Cum de sînt unii care nu vor să se scrie despre marele nostru co'ucător, to'a'ăși?" Lupta asta animalică pentru bunuri rele o să ne transforme într-o gașcă submorală? Preferăm să devenim o populație submorală și nu o comunitate identitară, ascultînd de un cod moral? Tema emisiunii e De ce pleacă tinerii din România?, iar răspunsul indus de Antofiță, formatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bine că n-ai plecat, mi-a venit brusc poftă de tine, mă primești?“. În aer e un flux de senzualitate ce pune lucrurile În alertă; a adus vin roșu, șuncă de Praga, icre negre, pâine. „De-ai ști ce animalic te doresc!“, o spune cu o sinceritate seacă, brutală; nu se sfiește de nimic, nu are acea rușine iscată dintr-o pudoare falsă; la ea totul este simplu, cum ar râde, cum s-ar strâmba În oglindă, cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să le simt cum pocnesc plici-plici În cerul gurii, au un gust neplăcut de nămol de fund de fluviu, dar mă satisface senzația de răcoare pe care mi-o provoacă În gură. Ea se lasă pradă admirației pentru pofta mea animalică de a mânca icre negre; se aude zgomotul fălcilor trosnind de efort să facă față lăcomiei mele trucate. Brusc, A. se avântă, ia o felie groasă pregătită de mine, mușcă atât cât cuprinde cu gura (ea are o gură fină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar mai dragi mi-s cei care stau pe loc, acolo, să înfrunte primejdiile, să atragă asupra lor fulgerele asupritorilor, ca astfel poporul să fie la adăpost. Mulțimea nu poate trăi fără conducători sau ajunge să vegeteze într-o viață animalică. Păstorul care-și părăsește turma e mai rău ca acela care o conduce greșit, căci turma singură se risipește, pe când cu păstori, buni sau răi, tot nu se pierde... Grigore se simți atât de jenat, mai ales că Titu Herdelea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
culme. În văzul tuturor, cei trei flăcăi de 17-18 ani (și nu țigani) se năpustesc ca niște fiare asupra tinerei. Cu pumni, cu picioare. Se ghemuiește încercînd, fără succes, să-și acopere fața. Loviturile se succed nemilos, cu o forță animalică căreia nu i se poate opune. Dar ea speră. Așteaptă ca măcar o femeie, una singură să țipe, instinctul matern să o isterizeze, să le trosnească niște sacoșe în cap. Așteaptă ca măcar un bărbat, unul singur să-i sară
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
se opriră În apropiere. Aveau trupuri groase și Îndesate, tenul de un roșu Întunecat, părul des, de culoarea caramelelor, ochii tulburi, figurile lătărețe, turtite și unsuroase ale neamurilor slave - de lituanieni sau cehi - și priviră, cu un aer tîmp și animalic chipul mortului, după care se apucară să discute Între ei cu glas aspru și răgușit Într-o limbă ciudată. Iar acum unii dintre cei de față Începuseră să se retragă, mulțimea ce trecea grăbită spre-casă traversînd platforma de ciment se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu care Își construiseră planuri cu puțin timp Înainte, se Întorc și pleacă tăcuți, striviți de o umilință mocnită, cu sufletele zdruncinate și măcinate de ura brutală și acidă care este rodul războiului. Din nou o imagine a plăcerii omenești, animalică și atotputernică, despuiată pînă la esența sa brută, primitivă și nepăsătoare, ca un junghi ascuțit de foame care primește și devorează orice soi de hrană - ca În acest caz. Dincolo de pod, dincolo de linia ferată, În cartierul negrilor din Newport News
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o expresie de așteptare sau nehotărîre și aruncîndu-și uneori priviri furișe, ascunse și zîmbete sfioase. CÎt despre femeile care-i serveau, acestea erau prostituate recrutate, În marea lor majoritate, din marile orașe din Nord sau din centru, de o lăcomie animalică, avidă, cu priviri obosite, cu fețe aspre, chinuite și istovite de practicarea mecanică a unei meserii din care sperau să cîștige și să strîngă cît mai mult Într-un timp cît mai scurt. Aveau glasul aspru, strident și tăios, foloseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Să fii drăguță cu el, Fay... E de la mine de-acasă... La revedere, „Georgia“! CÎnd mai treci pe-aici, Întreabă de Margaret! — La revedere, spuse el, iar ea ieși pe ușă și porni pe culoarul mic, Înăbușitor, unde domnea dorința animalică, nestăpînită, Îndreptîndu-se spre piața unde avea să-și ofere din nou spre vînzare, pentru a mia oară, trupul tînăr și zvelt oricui ar fi dispus să-l cumpere; unde avea să ceară, să ia, să primească stăpînirea unuia dintre nenumărații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o dovedească și totuși știa că sălășluiește acolo, adînc Înrădăcinată În mintea și sîngele omenesc, cunoașterea clară a acestei țări și a neamului tatălui său. Simțise În ființa sa totul, amestecul tragic și indisolubil al neamurilor. Cunoștea contopirea groaznică a animalicului și a spiritualului. Cunoștea spaima fără nume a bătrînului codru barbar, soborul de figuri barbare adunate În jurul lui Într-un cerc sumbru și nepămîntean, sentimentul că se Îneacă În grozăviile pădurii nepătrunse a timpului barbar. Pe toate acestea le purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ura iadului și a crimei, pentru că simțea că o regăsește În el Însuși și că el Însuși este prada acestor dorințe sfîșietoare, nepotolite și obscure. RÎurile de vin, vitele Întregi fripte la proțap și, În bezna pădurii, grămada de trupuri animalice uriașe și urletul barbar din jurul lui, trupurile voinice și ademenitoare ale femeilor blonde prinse În orgia animalică a stomacului mereu nesătul, atotdistrugător, În burta uriașă ce nu cunoaște limită, nici Îndestulare - toate acestea făceau parte din sîngele, din spiritul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
este prada acestor dorințe sfîșietoare, nepotolite și obscure. RÎurile de vin, vitele Întregi fripte la proțap și, În bezna pădurii, grămada de trupuri animalice uriașe și urletul barbar din jurul lui, trupurile voinice și ademenitoare ale femeilor blonde prinse În orgia animalică a stomacului mereu nesătul, atotdistrugător, În burta uriașă ce nu cunoaște limită, nici Îndestulare - toate acestea făceau parte din sîngele, din spiritul și viața lui. Toate Îi fuseseră transmise cumva din spaima Întunecată a pădurii străbune laolaltă cu tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și tăria incoruptibilului și Înălțătorului spirit emană din fiara uriașă și coruptă cu atîta puritate strălucitoare, farmecul puternic al muzicii mărețe și al poeziei rafinate se Împletește atît de dureros și de trainic și se contopește cu foamea oarbă și animalică a pîntecelui și cu fiara din om. Toate erau ale lui, toate făceau parte din viața lui. Și era conștient că nu vor dispărea nicicînd din el, așa cum nimeni nu poate elimina din trupul său sîngele tatălui său, țesătura strămoșească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
un bătrîn cam trecut. La alta, un neamț voinic, În ținută de seară, capul ras, cu o față mare, de porc, și o frunte Înclinată spre gînduri nobile și singuratice, privea atent și fix, cu ochii plini de o lăcomie animalică, tava cu friptură din care-l servea chelnerul. Avea un glas gutural și lacom cînd spunea: — Ja!... Gut!... und etwas von diesem hier auch... Tabloul era plin de bogăție, forță și lux și oferea din plin sentimentul călătoriei Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-l admiri. Sfiala față de oameni, înrădăcinată milenar în specia lui, teama nedefinită de inexplicabila superioritate a omului, de firea acestuia cu totul streină animalului, îl oprește totuși... Astfel, se redeschidea acea prăpastie datorită căreia rațiunea umană ține la distanță forța animalică. Nu trecuseră patru-cinci bătăi de inimă, de la sosirea primului lup, că, de după creastă, se ivi al doilea... care tot se opri din alergare și cu mers lung, prudent, privind sfios în jur, se așeză la unu-doi pași, lângă primul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Despre cum a intrat „în rândul lumii" digitale, povestește cu umor Nora Iuga într-un interviu acordat Andrei Rotaru și publicat în HYPERION, nr. 1-2-3/ 2010: „Dacă nu erau tinerii, aș fi rămas pentru totdeauna în ghearele spaimei mele, aproape animalice, de tot ce ține de tehnologie, care m-a terorizat încă din pubertate. La doisprezece ani îmi era frică de telefon, de ascensor, de patefoane, că dacă sărea un cățel din pâlnie? Corina Sabău, care a pășit anul trecut cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
putut salva țara. Amestec de resemnare, comoditate și lașitate, plecarea lor a lăsat liber unei haite bine organizate, cu un miros al banilor dezvoltat de îndeungi exerciții de prăduire și cu o lipsă de rușine ce-i coboară în tagma animalică. Dacă mă înspăimântă ceva în România acestui moment nu e nici sărăcia, nici prăbușirea economiei, nici criza demografică. Toate aceste se pot rezolva mult mai simplu decât ne imaginăm. Mă înspăimântă, în schimb, lipsa de demnitate a tot mai mulți
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
existență spirituală. Prin credință, el își poate aduna și se poate fortifica în această forță, ca-ntr-o cetate, în care se poate refugia, replia, revigora, sfida și înălța deasupra trupului aproape frânt de către acei indivizi stăpâniți de porniri satanice, animalice, sălbatice, care-și dezlănțuie ura, puterea fizică, pornirea de-a ucide, asupra unora din semenii lor. Scrisul bădiei Eugen Dimitriu reprezintă rodul descoperirii și folosirii acestei forțe spirituale salvatoare care încearcă să opună celor stăpâniți de ură și răzbunare mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]