1,316 matches
-
IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Aninei (grupare montană ce aparține Munților Banatului), în partea centrală a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ estic al orașului Anina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 578 ha. Aceasta este
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca valesiaca"), trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia", specie insectofagă), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), iarba
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
activități industriale (transport naval, prelucrarea bumbacului) și este un port de tranzit; Oravița are un trecut semnificativ (primul teatru de pe actualul teritoriu românesc, centru administrativ, industrie de prelucrare a cuprului, dar cu o industrie mai modestă în prezent (textilă, lemn); Anina este un centru minier; Otelu-Rosu (Ferdinandsberg) a fost un important centru industrial-metalurgic ,cu aprox.13000 locuitori. Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunării cu Cazanele, zona carstică Anina, Cheile Nerei, Cheile Carasului, amenajările turistice de pe muntele Semenic etc.).
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
a cuprului, dar cu o industrie mai modestă în prezent (textilă, lemn); Anina este un centru minier; Otelu-Rosu (Ferdinandsberg) a fost un important centru industrial-metalurgic ,cu aprox.13000 locuitori. Turismul dispune de obiective notabile (Defileul Dunării cu Cazanele, zona carstică Anina, Cheile Nerei, Cheile Carasului, amenajările turistice de pe muntele Semenic etc.).
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), limbariță ("Alisma
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
Guaiacum rapid albastru-verzui. Dacă se ia în considerare mărimea, iuțimea precum laptele alb ale acestei ciuperci, ea poate fi confundată numai cu puține alte specii relativ inofensive, de exemplu cu: "Lactarius controversus" (necomestibil fiind extrem de iute, crește sub plopi sau anini, pălărie cu zone rozalii precum lamele cu benzi palid-roșiatice), "Lactarius glaucescens", sin. "Lactarius pergamenus" (comestibil dar iute, se dezvoltă numai în păduri de foioase, mai mic și subțire, se decolorează după tăiere gălbui), "Lactarius pallidus" (comestibil, nu amar și foarte
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70% din suprafața regiunii, defrișările care s-au produs în ultimul secol, făcând loc pajiștilor și terenurilor de cultură. Pădurile care acoperă încă dealurile din zona
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
și pajiști subalpine. Acestea apar insular în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o mare dezvoltare, în special în Masivul Omu, fiind greu accesibile. Tufărișurile sînt formate din jneapăn (Pinus mugru), ienupăr pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) și smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adaugă alinul (Vaccinium myrtillua, V. uliginosum) și merișorul de munte (Vaciniurn vitisidaea). Jneapănul formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît formează o țesătură deasă
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Dalboșeț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Dalboșețul este așezat în sudul Banatului, la sud de orașul Anina, în partea sudică a județului Caraș-Severin, pe DJ 571 B, la o distanță de 11 km față de Bozovici și 77 km de municipiul Reșița. Amplasat, cu aproximație, în partea centrală a Depresiunii Almăjului (Bozoviciului), care desparte cristalinul Munților Almăjului de
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
În componența acestora intră mai multe specii de salcie :salcie alba ("Salix alba"), răchită ("Salix fragilis"), salcie ("Salix triandra"), răchită roșie ("Salix purpurea"), plopul alb ("Populus alba") și plopul negru ("Populus nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
vorbesc despre paradisul cumpărăturilor. Din nou hai-hui prin Manhattan, printre americanii locului și printre turiști de oriunde. FIECARE CU INFINITUL LUI Acum mi se pare că fiecare vrea să fie, sau crede că e pasăre În zbor. Și fiecare Își anină sufletul de câte o Coloană a lui. Fiecare - cu infinitul lui, cu puritatea liniilor lui de inimă și candoare... În fiecare din noi este o coloană a infinitului, În fiecare din noi există un Brâncuși. Mergem la Columbus Circle, care
Editura Destine Literare by Roni Căciularu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_337]
-
de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin. Aria naturală se întinde în partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriile administrative ale orașelor Anina și Oravița și pe cele ale comunelor: Bozovici, Cărbunari, Ciclova Română, Lăpușnicu Mare, Sasca Montană și Șopotu Nou și este străbătută de drumul național DN57B care leagă orașul Oravița de satul Bozovici. Parcul național (cu o suprafață de 36.758
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Este cunoscut ca fiind principala așezare românească locuită de croați. Carașova se află în județul Caraș-Severin la 15 km distanță de Reșița pe DN 58 (drumul spre Anina). Amplasată într-o zonă muntoasă, la intrarea în Cheile Carașului, Carașova este punct de plecare al unui traseu turistic din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului. În Evul Mediu, Carașova a fost un district românesc cu autonomie și istorie separată până în secolul
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii considerau nedemnă, chiar rușinoasă, practicarea altor îndeletniciri decât păstoritul, pomicultura și
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
sud vest de Câmpia Brühl. Lacul este de o mărime mijlocie ( ca. 26 ha cu adâncimea maximă de 7,5 m), cu o apă bogată în calcar, înconjurat de o pădure mixtă, alcătuită din plopi, conifere, stejari, fagi, mesteceni, zade, anini etc. în apă fiind răspândite plante acvatice sau cele care preferă regiunile umede ca "Myriophyllum heterophyllum, Sparganium minimum, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine". Fauna lacului este alcătuită din păsări ca "Alcedo atthis, Gallinula chloropus, Podiceps cristatus, Bufo viridis, Ceriagrion tenellum, Pandionidae
Lacul Heider Berg () [Corola-website/Science/311785_a_313114]
-
încadrate în trei categorii: murmurătoare, scandante și stridulante. Liliecii care scandează sunt rinololofii sau liliecii potcoavă, frecvenți în Caucaz și Asia Centrală, dar și în peștera noastră. Această potcoavă constituie un difuzor care adună ultrasunetele într-un fascicul direcționat. Liliecii stau aninați de tavanul peșterii, cu capul în jos și rotindu-se circular, explorează împrejurimile cu ajutorul fasciculului sonor. Acest detector viu rămâne suspendat cu cele zece gheruțe aferente celor două piciorușe, până când o insectă intră în câmpul sonarului său. Atunci liliacul sare
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
județul Arad. 107. Wittich Josefina Mariana, născută la 28 octombrie 1972, în localitatea Anina ÎI, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Berce Petru și Mariana, cu domiciliul actual în Germania 90765 Furth, Im Grund 192, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Crivina nr. 25, județul Caraș-Severin. 108. Thellmann Hermann Kurt născut la 22 august 1951 în Târgu Mureș județul Mureș, România, fiul lui Thellmann Hermann și Susanna, cu domiciliul actual în Germania, 90522 Obersbach, Hainbergstr. 66, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
România, fiica lui Opriș Ilie și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 57074 Siegen, Friedrich Wilheimstr. 94, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu. Str Dumbrăvii nr. 91, județul Sibiu. 482. Gruber Vasile Eugen, născut la 14 martie 1967 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Pistoi Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 35236 Wolzhausen, Schelde-Lahnstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Sf. Varvară bl. B, et. 3 ap. 14, județul Caraș-Severin. 483. Kwapil Delia Claudia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
nr. 91, județul Sibiu. 482. Gruber Vasile Eugen, născut la 14 martie 1967 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Pistoi Ilie și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 35236 Wolzhausen, Schelde-Lahnstr. 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Sf. Varvară bl. B, et. 3 ap. 14, județul Caraș-Severin. 483. Kwapil Delia Claudia, născută la 29 ianuarie 1957 în București, România, fiica lui Zugravu Gheorghe și Frusina, cu domiciliul actual în Germania, 35713 Eschenburg Betzelbachstr. 6, cu ultimul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Brazilor nr. 36, județul Brașov. 513. Chladny Gheorghe, născut la 4 octombrie 1963 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ciosa Ioner și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 84032 Altdorf, Zypressenstr. 34, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Sf. Varvară bl. G39, ap. 5, județul Caraș-Severin. 514. Gaidos Cristian, născut la 16 august 1959 în localitatea Teliuc, județul Hunedoara, România, fiul lui Vasile și Roza, cu domiciliul actual în Germania, 71229 Leonberg, Stockhofstr. 26, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
C. V.) Steme Prin H.G.R. nr. 839/2005 și nr. 841/2005 (publicate în „Monitorul Oficial“ nr. 708/2005), Executivul a aprobat stemele comunelor Berliște, Berzovia, Cornereva, Ezeriș, Lăpușnicu Mare, Sacu, Vermeș și Zăvoi din județul Caraș-Severin și, respectiv, stema orașului Anina din același județ. ( I. B.) Corigențe În cursul acestei săptămâni s-a desfășurat sesiunea specială de corigențe pentru elevii claselor terminale de liceu. În județul Timiș au fost 168 de liceeni corigenți la o singură disciplină, 37 au fost corigenți
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
de "limbagiu", ci o foarte tristă datorie a tuturor oamenilor care a luat neplăcuta sarcină de a judeca despre netrebniciile ce se fac în lumea aceasta. Ba o foiță care-și macină palavrele tot la moara " Romînului" ajunge să se anine până și de persoana colaboratorilor "Timpului". Ba unul e ungurean, ba cellalt a fost corist la teatru. Despre asta nu e supărare, pot să înșire mult și bine asemenea filozofii și să se intereseze prea cu de-amăruntul de viața
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dosarul alegerii venise fără umbră de contestație, comisiunea de verificare n-a putut găsi motiv de învalidare nici măcar cât e negru sub unghie, deputatul trebuia proclamat. Ca cel ce se-neacă, Camera d-lui C. A. Rosetti trebuia să s-anine de un pai, de prerogativa de-a contesta fără motiv o alegere. Trebuia să se puie din nou în joc orice calomnie, orice nerușinare, doar s-ar găsi un pretext pentru amânarea acestei alegeri fatale frazei și minciunii. {EminescuOpX 44
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]