1,148 matches
-
Intervenția în Basarabia era din nou trunchiată, căci autorii au notat doar confruntările cu "trupele albgardiste". Ca un ecou al opțiunii politice a generalului Averescu din 1918 și din 1920, se afirma că "guvernul român a respins orice solicitare a Antantei de a participa în vreo formă la intervenția contrarevoluționară împotriva sovietelor". Justificările postume trimiteau la un anume complex de vinovăție: "de fapt [...], până la 10 februarie 1920, armata română n-a avut contact direct cu Armata Roșie, între cele două armate
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
IV (1918-1919), Editura Institutului de Arte Grafice "Eminescu" S.A., București, 1927, p. 97. 107 Ibidem, p. 121. 108 Ibidem, p. 109. 109 Guvern condus de generalul Constantin Coandă, care a fost instituit tocmai pentru revenirea la o alianță ofensivă alături de Antantă. A funcționat între 24 octombrie/6 noiembrie 1918 și 28 noiembrie/12 decembrie 1918, timp în care s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România, iar curtea regală s-a reinstalat în capitala eliberată. 110 Ibidem, p. 133, 136. 111 Mulți
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un ceas hotărâtor“14. În editorialul din ziua următoare îi avertiza pe oamenii politici ai vremii, destul de divizați, că „împotriva curentului popular nu se va putea între prinde nimic în România“, acesta pronunțându-se fără echivoc în favoarea alianței cu puterile Antantei (Franța, Anglia, Rusia) în vederea „întregirii statului român cu Transilvania, cu Banatul, cu Temișana, cu Bucovina“, dar în finalul articolului ținea să precizeze - și avea iarăși perfectă dreptate: „Și cel care vrea să meargă spre Ardeal e bun român, și cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la finalul primului război mondial. România Mare avea o întindere de 295.049 km2, față de 137.000 km2 în anul 1916, ajungând pe locul 10 în Europa ca suprafață teritorială. Încetarea focului între beligeranți a găsit România în tabăra învingătorilor - Antanta - cea alături de care a intrat în conflict, în august 1916. Datorită înfrângerilor militare și a nemulțumirilor sociale imperiile multinaționale s-au dezintegrat rapid. Imperiul Rus a sucombat în 1917, iar Imperiul Austro-Ungar un an mai târziu, după capitularea militară și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
prin diferite programe și manifeste, însă acestea nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor populației. Balastul moral al PCP a fost reprezentat de amintirea proaspătă a românilor față de activitatea politică antebelică, care a promovat intrarea țării în război alături de adversarii Antantei, și belică, timp în care politicienii acestei mișcări au guvernat țara în timpul ocupației germane și au semnat Tratatul de Pace de la București (7 mai 1918) cu Puterile Centrale. PCP a obținut 16 mandate în Adunarea Deputaților și 4 în Senat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Cel de-al doilea partid de orientare conservatoare, Partidul Conservator Naționalist (PCN), condus de Take Ionescu, a încercat să atragă de partea sa păturile moderate din burghezie și micii proprietari de pământ. Având în vedere opțiunile partidului, de a sprijini Antanta, Take Ionescu a reușit să fie cooptat la guvernare alături de P.N.L. (decembrie 1916-ianuarie 1918). Noile realități de după 1918 au izolat PCN pe scena politică, astfel că liderul mișcării a acționat pentru recâștigarea simpatiei populare și a unui electorat stabil. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
populația din Cadrilater” împotriva autorităților civile și militare ale guvernului român. Acest lucru a fost posibil prin dezarmarea parțială la care a fost supusă armata bulgară, la care s-a adăugat o lipsă de control din partea trupelor de ocupație ale Antantei. Din punct de vedere politic, la Sofia se discuta despre o înțelegere între Stamboliinski și generalul rus alb Denikin, privind o cooperare militară contra României, Bulgariei revenindu-i Cadrilaterul, iar Rusiei - Basarabia. Această idee avea la bază prevederile Tratatului de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe care aceștia trebuiau să le obțină prin „orișice mijloace”. Datele de interes care trebuiau culese și raportate au fost: 1. Situația, starea, înarmarea, numărul și activitatea: a) comandamentelor și formațiunilor trupelor ungare; b) gărzilor maghiare; c) comandamentelor și trupelor Antantei și române; d) comandamentelor și trupelor germane; e) gărzilor române. 2. Mișcări, transporturi, concentrări de trupe. 3. Situația politică: a) ținuta și mișcările naționalităților/partidelor; b) siguranța publică. 4. Informații diverse. 5. Evidența și activitatea persoanelor suspecte. Aceste date trebuiau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
drept, redactor de ziar și broșuri clandestine tipărite în limba română; M. Kornstein, din Odobești, curier între secția din Berlin și cea din Praga. Guvernul de la Berlin a favorizat și „tolerează” manifestările sovietice, mai ales acțiunile informative îndreptate contra statelor Antantei, deoarece Moscova și-a luat angajamentul că nu va acționa în detrimentul intereselor germane. Analiza acestor date a condus la inițierea și identificarea unor măsuri de reacție, respectiv de înființare a unui serviciu de informații în Germania, care să combată focarul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vedere reputația de a face „să dispară fără urmă” orice persoană suspectă că lucrează informativ pentru alte state, nimeni nu a mai îndrăznit să lucreze pentru vreun atașat militar acreditat la Berlin, cu excepția agenților dubli. Tocmai de aceea, statele Antantei și-au creat în Germania rețele de informații independente de atașații militari, prin care să-și promoveze și protejeze interesele de securitate. Persoanele care puteau lucra în favoarea României au fost identificate în rândul celor certate cu legea și obligate să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pietre pe locotenentul Joțo Georgevici care, cu prilejul unei cercetări efectuate în interesul unei familii de evrei din Timișoara, „a maltratat pe săteni” cu cele mai josnice și barbare metode. Autorii petiției au cerut înlocuirea trupelor sârbe cu cele ale Antantei, în vederea manifestării libere a opiniilor și exercitării drepturilor recunoscute legal. Reglementarea situației dintre România și Regatul Sârbo-Croato-Sloven pe tema Banatului s-a produs la masa tratativelor de la Paris, care s-au finalizat cu semnarea unui act bilateral, la 13 iunie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
indiferent dacă s-au aflat în Ungaria sau în statele succesorale fostei monarhii dualiste. Primul ministru britanic, David Lloyd George, a ținut un discurs la Cameră în care a susținut „cu toată puterea” interesele Ungariei și a denigrat drepturile Micii Antante. Un alt succes de marcă a fost lordul Rothermere care, datorită perS.U.A.siunii contesei Szapary, a fost convins „cu desăvârșire” de dreptatea cauzei ungare, punându-le la dispoziție trustul său de presă, cel mai mare din Marea Britanie, pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de liderii politici de la Paris, care au considerat că într-un asemenea caz atacatorul, indiferent de motivație, va fi considerat agresor. Întâlnirea din capitala Cehoslovaciei (13-22 noiembrie 1934) a avut ca temă analiza și semnarea Proiectului de operații al Micii Antante contra Ungariei și discutarea Proiectului nr. 6 - conflict general, în care România a primit un rol de placă turnantă în acțiunile desfășurate în favoarea aliaților atacați. Planul a prevăzut, în toate ipotezele, că România nu se afla în pericol de a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Bulgaria. Tot atunci au apărut și primele deosebiri ale punctelor de vedere: România dorea o siguranță a dispozitivului militar al Micii Înțelegeri, Iugoslavia o consolidare a alianțelor din Europa Centrală, iar Turcia asigurarea securității în bazinul balcanic. Consiliul permanent al Antantei Balcanice a discutat la Belgrad (4-6 iunie 1936) poziția alianței față de Bulgaria, în cazul când această țară va denunța prevederile Tratatului de la Neuilly-sur-Seine. Cinci luni mai târziu, la București, șefii Marelui Stat Major au semnat Convenția în trei (România, Iugoslavia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu orice preț”, însă și-au exprimat disponibilitatea de a participa la un guvern de uniune națională dacă li s-ar cere concursul. Liderii P.N.Ț. au considerat că situația Poloniei s-a datorat „politicii colonelului Beck dusă împotriva sistemului antantelor practicat de Titulescu”, al cărui adversar a fost și pe care l-a subminat în activitatea desfășurată. La rândul lor, starea de spirit a cercurilor ardelene care nu se aflau înregimentate în mișcări politice era liniștită față de prezența militară sovietică
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
este Cezar Petrescu, redactor Jacques Paléologue. Revista are ca obiectiv promovarea relațiilor de prietenie cu țările răsăritului european și ale bazinului dunărean. Grigore Gafencu semnează un articol despre Pactul Balcanic, iar Jacques Paléologue se referă la reuniunea Consiliului Permanent al Antantei Balcanice. Mai publică Paul Teodorescu, D.I. Suchianu, N. Roșu, D. Gusti, Ion I. Ghelase. Problemele culturale și literare sunt dezbătute de N. Carandino (Săptămâna teatrală), Al. Busuioceanu (Arta modernă în România, Monumentele istorice în România), Victor Eftimiu, Ecaterina Cerkez, Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287730_a_289059]
-
ales prin numeroasele și sângeroasele conflicte militare, în care au fost implicate importante forțe umane și resurse materiale. Primul dintre acestea a avut loc la începutul secolului, între 1914 și 1918, având ca protagoniste două blocuri politico-militare Puterile Centrale și Antanta. După patru ani de război, pe uscat, pe apă și în aer, în care și-au pierdut viața milioane de oameni, ca urmare a confruntărilor directe sau ca victime colaterale, omenirea a căutat soluții pentru reinstaurarea păcii și înlăturarea ororilor
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
au conceput rezolvarea situației decât printr-o revizie teritorială amplă sau minoră. Pentru aceasta, Ungaria a avut la dispoziție instrumente abia din 1938, când "programul de la Győr", anunțat de Darányi Kálmán, a insuflat un uriaș avânt modernizării armatei, iar mica Antantă din august 1938, de la Bled, a contribuit cu o ultimă suflare la acordarea de drepturi egale Ungariei. Din păcate, acest plan de înarmare era departe de a aduce rezultate importante, deși, odată cu introducerea înrolării obligatorii, armata devenise din nou o
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
delegații Franței și Austro-Ungariei, lucru pe care Barrère l-a acceptat, cu amendamentul ca și colegul său din monarhia bicefală să fie de acord. Îmi permit să-i sugerez Excelenței Voastre această idee - argumenta Odobescu (n.n.) - deoarece mă tem că, antanta odată stabilită între Franța și Austro-Ungaria, noi vom pierde la început avantajele ameliorărilor pe care le-am putea introduce, în timpul acestor dezbateri preliminare, în combinația Barrère, apoi ne vom găsi complet izolați, abandonați atunci când chestiunea va fi adusă în fața Comisiei
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
stea de vorbă cu el, ratificând tot ce vor fi convenit cei doi"189. A doua zi, ministrul plenipotențiar al României la Berlin, Gheorghe Vârnav-Liteanu, trimitea, la rândul lui, un mesaj deloc liniștitor: "Domnul Busch mi-a comunicat că o antantă între Germania și Austria în problema Dunării a fost stabilită pe baza sugestiei Barrère"190. Nemaiputându-și stăpâni indignarea în fața aranjamentelor făcute peste capul și fără participarea României în probleme care o priveau de drept și în care ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
plenipotențiar al Austro-Ungariei la lucrările Congresului de la Berlin, din vara anului 1878. Devenit ministru al Afacerilor Străine în anul 1879, i-a succedat în acest post important contelui Gyula Andrássy și a continuat linia politică a acestuia, de consolidare a antantei austro-germane. A participat activ la la negocierile interne privind rectificarea frontierelor greco-turce, în conformitate cu rezoluțiile Congresului de la Berlin. O moarte subită a pus capăt unei cariere diplomatice aflate la apogeu, în anul 1881. Ibidem, pp. 472-473. 15 Până la 24 Ianuarie 1859
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
G. Djuvara Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu Pacea neterminată, Fülöp Mihály Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold, Ilie Seftiuc Politica externă a României, Frederic C. Nanu Politica Statelor Unite față de Turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu România și Antanta. 1916-1917, Dumitru Preda Românii în politica est-central europeană, Veniamin Ciobanu Schimbarea alianțelor României, Gh. Barbul, Ion Solacolu Secretele Balcanilor, J. Charles Vopicka Școala ambasadorilor, Jean Jules Jusserand, În pregătire: Intervenția românească în Războiul Mondial, D. Drăghicescu * În momentul numirii sale
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
diplomație perfida și imprevizibilă, în care Londra nu se putea încrede. în 1830, revoluțiile franceză, belgiană și poloneză au produs schimbări pe scena relațiilor internaționale. Ca urmare a acestora, pe ruinele Sfintei Alianțe s-a forjat în vestul Europei o antantă constituțională, care se constituia într-o contrabalansare a ligii autocraților din centrul și răsăritul continentului. Epoca lui Metternich lua sfârșit la 1848. Relațiile dintre Anglia și Franța se amelioraseră considerabil, mai ales că în Anglia venise la putere un guvern
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de Redcliffe, ardent susținător al integrității Imperiului otoman, pe care o vedea amenințată de realizarea unei etape din programul național al românilor. Pe de alta parte, Franța, care urmărea să-și extindă influența în sud-estul Europei, Rusia dornică să submineze „antanta” anglo-franceză, Prusia și Sardinia, care militau pentru edificarea propriilor state naționale, au sprijinit Unirea; constant ostile s-au arătat a fi doar Turcia și Austria. Pe tot parcursul acestei crize internaționale, Anglia a adoptat o poziție ambiguă, oscilantă. în împrejurările
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
preferat calea diplomatică, asociindu-și Austria prin Convenția de la Mûnchengrätz, în septembrie 1833, și apoi a aderat la Tratatul de la Londra, din 1840, care instituia de jure garanția colectivă a Marilor Puteri asupra Imperiului otoman, pentru a încerca să submineze antanta anglo-franceză (chiar dacă Anglia și Franța erau semnatare ale Tratatului). Același deziderat a ghidat politica Rusiei și mai târziu, când aceasta a sprijinit Unirea Principatelor. Momentul 1848 a adus o mare dezamăgire pentru forțele progresiste, liberale europene. Anglia a sprijinit tacit
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]