2,598 matches
-
pentru a-și apăra viitorul, București, 1951; George Bernard Shaw, București, 1958; Războiul ascuns, București, 1961; Hemingway, scriitorul, București, 1966; Ca și cum. Călătorii, București, 1980; Text și context, I-II, București, 1983-1988; Viziuni americane. Romanul american contemporan, București, 1997; Proust/Joyce. Anticipări, București, 2002. Traduceri: Krishan Chandar, Flacăra și floarea, București, 1951; Harvey Matusow, Martor mincinos, București, 1956; Terence Rattigan, Suflete împietrite, București, 1957; Graham Greene, Americanul liniștit, București, 1957, Omul nostru din Havana, București, 1960; Ernest Hemingway, Adio, arme. A avea
LUPAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287927_a_289256]
-
mesajului, dar oferă credibilitate; - repetarea cuvintelor-cheie, elementele care caracterizează cel mai bine conținutul prezentat și care, în acest mod, au mai multe șanse să se întipărească în mintea auditorului; - folosirea unor perspective inovatoare de abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vechime despre care vorbea filozofia lui Seneca, de exemplu, pe care acești călugări literați o studiaseră în școlile bine organizate din Gallia. Sihăstria e un paradis terestru, nu numai ca loc liniștit, aflat departe de agitația lumii, ci și ca anticipare a stării paradisiace, fiind locul potrivit pentru exercitarea înțelepciunii, adică a controlului asupra propriilor patimi. Moartea nu e dorită ca o modalitate de eliberare din lanțurile trupului, ca și cum omul ar fi legat de ceva rău. La Eucheriu nu există acea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Nestorie îi opune unicul prosôpon, al lui Cristos, care este în două naturi, fiecare dintre ele menținîndu-și intacte proprietățile. Scipioni - pe urmele căruia am mers aici - vede în aceste reflecții ale lui Nestorie, și nu în tezele lui Chiril, o anticipare substanțială a formulei de la Calcedon, din 451. Bibliografie. Ediție a scrisorilor, omiliilor și fragmentelor: F. Loofs, Nestoriana. Die Fragmente des Nestorie gesammelt, untersucht und herausgegeben, Niemeyer, Halle, 1905; însă pentru textele reeditate în ACO sau publicate ulterior ediției Loofs a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sens, procesul de instruire trebuie astfel organizat, încât să favorizeze dezvoltarea inițiativei, spiritului de observație, a capacității de a anticipa și generaliza. Jocul de fotbal favorizează dezvoltarea acestor procese și, în mod deosebit, a creativității, inițiativei și a capacitații de anticipare și decizie, deoarece participanții sunt obligați să aplice ceea ce cunosc în condiții mereu noi, reacționând spontan și găsind soluții adecvate. Reacțiile, soluțiile adoptate trebuie stabilite în funcție de mai multe necunoscute: parteneri, adversari, faza de joc, teren, obiectul de joc (minge), timp
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fotbal au valoare de întrebuințare și în alte domenii de activitate. Alergarea, săriturile, viteza, rezistența, coordonarea, îndemânarea, forța, dârzenia, perseverența, sunt solicitate în relații de interdependență, multiple și complexe, fapt care condiționează manifestarea inițiativei, imaginației, spiritului de observație, capacitatea de anticipare, selectare și decizie, asumarea răspunderii în luarea deciziei și alte măsuri, calități și facilități având evidente implicații pozitive în formarea tânărului. Caracteristicile jocului de fotbal școlar Fotbalul oferă condiții deosebit de favorabile pentru dezvoltarea complexă a deprinderilor și calităților motrice necesare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
o modalitate de rezolvare a obiectivelor activităților motrice, oferind posibilitatea dezvoltării capacității motrice a individului, dar și influențării proceselor psihice, afective și volitive. Chiriță, G. (1983), consideră că: „jocul permite manifestarea inițiativei și independenței acțiunii, dezvoltă gândirea, creativitatea, capacitatea de anticipare și de decizie.”. De aceea noi recomandăm ca în alegerea jocului de mișcare să se pornească de la sarcina pedagogică ce trebuie realizată, ținând cont de faptul că, acest instrument al educației fizice poate avea în același timp mai multe valențe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
uneori din primele zile comportamente neobișnuite. Încă din primul an nota caracteristică a comportamentului autiștilor este izolarea. Sunt foarte calmi, se manifestă puțin și sunt total indiferenți față de persoanele din jur. Nu se observă nici cea mai mică tendință de anticipare. Nu-și Întind brațele, nu Întorc capul spre mamă când intră În cameră, nu doresc să fie luați În brațe, nu simt plăcerea apropierii mamei. Nu surâd la trei luni, nu au reacție de teamă la 8 luni. Între 2-3
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
Critica”, „Ideea românească”, „Facla”, „Păreri libere”, „Vremea”, „Linia dreaptă”, „Universul literar”, „Viața românească” ș.a. Se află în pagini de revistă eseuri și cronici literare sau plastice, versuri și fragmente de roman în care unii dintre exegeții operei sale au descoperit anticipări ale ideilor din teatrul său de după 1950. Debutul editorial s-a produs în 1931, cu placheta de versuri Elegii pentru ființe mici. Critica franceză (Philippe Sellier) va identifica aici ecouri din Francis Jammes și din Maurice Maeterlinck, în timp ce comentatorii români
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
mai important cu cât, prezentându-se ca „Sherlock Holmes”, se presupune că e menit să dezlege secretul care îi înconjoară pe soții Martin, eroii principali ai antidramei, ceea ce se și întâmplă: demolează biografiile inventate de cei doi. E, poate, o anticipare a dramei din Cui i-e frică de Virginia Woolf? a lui Edward Albee. Întoarcerea brutală în realitate din lumea plăsmuită de personaje este un act al necesarei rațiuni, chiar dacă ia forma unei glume pline de cruzime. Oricum, e un
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
nemurirea/ Și bucuria vederii celor pe care ochiul nu le‑a văzut vreodată” (vv. 787‑790). Cutremur și încântare, teamă și bucurie, neliniște și fericire. Cutremur, provocat de gândul unui eventual eșec al existenței; dar și fericirea care vine din anticiparea unei împliniri. Iată, pe scurt, cadrul teologic și psihologic în care se înscrie secțiunea consacrată învierii și venirii celor „doi” anticriști (vv. 791‑940), a cărei traducere o propunem în paginile următoare. Datele textului Secțiunea eshatologică a operei Carmen apologeticum
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ștefan Tomșa, care, în 1611, îl dăduse jos din scaun pe Constantin Movilă] sămățŭ cu izbândele ce frații lui aicea într-aceste țări împotriva lui Răzvan-vodă și apoi împrotiva lui Mihai-vodă, ce - introduce Miron Costin, în chipul lui meșteșugit, o anticipare sub formă de apoftegmă -, cum dzice moldovanul, nu sintŭ în toate dzile Paștile... Ștefan Tomșa ajutat de tătari va învinge. își va găsi sfârșitul și Gheorghe Izlozeanu. „Pre Alexandru-vodă [Alexandru Movilă] încă l-au prinsu moldovenii. Iară Costantin-vodă au cădzut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
autoreflectării Eului meu În raport cu el Însuși. Ele nu reprezintă și nici nu reproduc moartea persoanei. Eul gândește moartea propriei sale persoane ca pe o negare a vieții acesteia. Dincolo de asta, totul devine de negândit. Ceea ce poate fi gândit este numai anticiparea morții, pregătirea acesteia, așa cum vom arăta mai departe. Dacă moartea este condiționată de suprimarea funcțiilor vitale ale trupului, ce se va Întâmpla În cazul acesta cu Eul, cu sufletul? Putem oare accepta că trupul este perisabil, iar sufletul este nemuritor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Stirpium Icones et Descriptiones, fasc. 1, Vindobonae, 1836. Nu se cunoaște o continuare a lucrării și nici situația materialelor strânse de Honigberger. 161. În aceeași perioadă (1930-1931), Eliade a Întreprins și o călătorie spre frontiera afgană și mănăstirile din Himalaya. Anticiparea nuvelei din 1940 e deja prezentă („mai am multe de scris În aceste memorii. Dar pe nimeni nu am Întâlnit care să știe unde se află Agarttha...”), ca și interesul pentru arheologia zonei, după ce era arestat, cu Arthur Young, la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Rosetti, A. I. Odobescu, B. P. Hasdeu, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, E. Lovinescu, Tudor Vianu. Același interes pentru stabilirea de relații se manifestă la nivelul analizei unuia și aceluiași scriitor: legături între diversele secvențe ale operei, raporturi de anticipare sau de ruptură, reliefuri valorice etc. Astfel, V. Alecsandri-„omul de lume” din scrisori e raportat la creația sa literară, pentru a obține imaginea unei „interferențe a planurilor”. Evident, atari conexiuni se întâlnesc mai frecvent în demersurile monografistului și în
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
factor complex de „pregătire” a evoluției sociale a cetății și a membrilor societății respective. Limitele, dar și posibilitățile igienei mintale își probează virtuțile, în special în această complicată și complexă strategie de pregătire pentru viitor. Această „strategie de viitor” vizează anticiparea programat-planificată a „noilor forme psihosociale” de sensibilitate, gândire, acțiune, comunicare, comportament etc., precum și „strategiile de acceptare și adaptare” ale comunităților umane. În planul practicii sociale, igiena mintală trebuie să ofere soluțiile cele mai potrivite de „asimilare a viitorului”, considerat o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Ariadna-Cristina Maximiuc INFORMATICĂ Iași : PIM, 2004 ISBN 973-7967-69-0 I. Introducere Proiectarea didactică este procesul de anticipare a pașilor ce urmează a fi parcurși în realizarea activității didactice. Acești pași vizează cunoașterea obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare, a instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalități
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
a ofertelor de învățare care au drept scop facilitarea și stimularea învățării eficiente la elevi. Ea necesită, în prealabil, proiectarea - gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasa. Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfășurată de profesor care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării. Acest lucru presupune, în primul rând, lectura personalizată a programelor școlare. Programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu trebuie privită ca „tabla de materii” a manualului, ci ca pe
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
procedural ce corelează următoarele patru întrebări : • Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? • Cum voi ști dacă am realizat ceea ce mi-am propus? Etape fundamentale în proiectarea lecției sunt : Etapa I : Identificarea obiectivelor lecției Obiectivul este expresia anticipării unui rezultat așteptat într-un context concret al instruirii. Obiectivul ne arată „ce se urmărește în fiecare secvență a procesului educațional și cum se evaluează performanțele obținute” Clasificarea obiectivelor educației : în funcție de domeniile vieții psihice : obiective cognitive: vizează însușirea de cunoștințe
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
personalității pe discipline de învățământ (obiective ale predării/învățării informaticii, de exemplu), dar și la nivelul unor sisteme de lecții și chiar nivelul unei singure lecții (obiectivul fundamental sau scopul lecției); obiective concrete ce pot fi exprimate operațional sunt expresia anticipării de către profesor ale unor comportamente ale elevului observabile și măsurabile într-un timp scurt (timpul desfășurării unei lecții). Pentru proiectarea și desfășurarea unei lecții este important să exprimăm obiectivul fundamental sau scopul lecției și să identificăm corect obiectivele operaționale ale
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
I. Introducere este procesul de anticipare a pașilor ce urmează a fi parcurși în realizarea activității didactice. Acești pași vizează cunoașterea obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare, a instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextul unei modalități
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
a ofertelor de învățare care au drept scop facilitarea și stimularea învățării eficiente la elevi. Ea necesită, în prealabil, proiectarea - gândirea în avans a derulării evenimentelor în clasa. Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfășurată de profesor care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării. Acest lucru presupune, în primul rând, lectura personalizată a programelor școlare. Programa școlară - element central în realizarea proiectării didactice - nu trebuie privită ca „tabla de materii” a manualului, ci ca pe
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
procedural ce corelează următoarele patru întrebări : * Ce voi face ? * Cu ce voi face ? * Cum voi face ? * Cum voi ști dacă am realizat ceea ce mi-am propus? Etape fundamentale în proiectarea lecției sunt : Etapa I : Identificarea obiectivelor lecției Obiectivul este expresia anticipării unui rezultat așteptat într-un context concret al instruirii. Obiectivul ne arată „ce se urmărește în fiecare secvență a procesului educațional și cum se evaluează performanțele obținute” Clasificarea obiectivelor educației : * în funcție de domeniile vieții psihice : obiective cognitive: vizează însușirea de cunoștințe
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
personalității pe discipline de învățământ (obiective ale predării/învățării informaticii, de exemplu), dar și la nivelul unor sisteme de lecții și chiar nivelul unei singure lecții (obiectivul fundamental sau scopul lecției); obiective concrete ce pot fi exprimate operațional sunt expresia anticipării de către profesor ale unor comportamente ale elevului observabile și măsurabile într un timp scurt (timpul desfășurării unei lecții). Pentru proiectarea și desfășurarea unei lecții este important să exprimăm obiectivul fundamental sau scopul lecției și să identificăm corect obiectivele operaționale ale
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Proiect de lecție UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Etica în afaceri SUBIECTUL LECȚIEI: Etica în afaceri TIPUL LECȚIEI: Evaluare COMPETENȚE SPECIFICE: 2.4 Aplicarea principiilor etice în relațiile cu angajații și partenerii 4.4 Anticiparea consecințelor comportamentului responsabil în raport cu angajații și cu partenerii COMPETENȚE DERIVATE: C1. Identificarea părților implicate într-un conflict și a raporturilor dintre ele C.2 Determinarea factorilor care generează conflictele C.3 Analiza conflictelor din diferite perspective C.4 Precizarea diagnosticului
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]