1,019 matches
-
României la scutul american antirachetă După declarația președintelui american Barack Obama de abandonare a planului fostului președinte George Bush, pe 17 septembrie 2009, acesta anunțând decizia de a dezvolta o abordare gradual-adaptivă (Phased Adaptive Approach) pentru sistemul american de apărare antirachetă în Europa, în luna octombrie 2009, vicepreședintele american, Joseph Biden, a vizitat România în cadrul unui turneu în Europa Centrală, destinat prezentării planurilor revizuite privind scutul american antirachetă care au înlocuit decizia din timpul Administrației Bush de instalare a unor interceptoare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a dezvolta o abordare gradual-adaptivă (Phased Adaptive Approach) pentru sistemul american de apărare antirachetă în Europa, în luna octombrie 2009, vicepreședintele american, Joseph Biden, a vizitat România în cadrul unui turneu în Europa Centrală, destinat prezentării planurilor revizuite privind scutul american antirachetă care au înlocuit decizia din timpul Administrației Bush de instalare a unor interceptoare în Polonia și a unui radar în Cehia. O lună mai târziu (16 noiembrie 2009), cu prilejul unei vizite de lucru la Washington, Bogdan Aurescu, secretar de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru afaceri strategice în MAE, a avut întrevederi cu oficiali americani din cadrul Administrației SUA (Departamentul de Stat, Pentagon și Consiliul Securității Naționale), ocazie cu care a fost exprimată disponibilitatea pentru continuarea discuțiilor privind perspectivele noului proiect al sistemului de apărare antirachetă propus de președintele Obama, în contextul dezbaterii în curs din cadrul NATO, în conformitate cu principiul indivizibilității securității statelor aliate 447. Ideea unei posibile participări românești la sistemul SUA de apărare antirachetă a fost acreditată, însă, oficial, încă din 2001, când, aflat în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru continuarea discuțiilor privind perspectivele noului proiect al sistemului de apărare antirachetă propus de președintele Obama, în contextul dezbaterii în curs din cadrul NATO, în conformitate cu principiul indivizibilității securității statelor aliate 447. Ideea unei posibile participări românești la sistemul SUA de apărare antirachetă a fost acreditată, însă, oficial, încă din 2001, când, aflat în vizită la Washington pentru a se întâlni cu noua administrație, cu membri ai Congresului și cu analiști în vederea promovării cauzei României de integrare în NATO, ministrul Apărării, Ioan Mircea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rău intenționate sau organizațiilor teroriste. Iar România speră că administrația Bush va înțelege dorința ei de a adera la NATO în următoarea rundă a extinderii. În acest context, dacă președintele Bush dorește sprijin în Europa pentru planul său de apărare antirachetă, România este gata să i-l acorde. De asemenea, Ioan Mircea Pașcu a declarat pentru presă că, în momentul în care apărarea antirachetă va obține o dimensiune europeană, România va trebui să o evalueze foarte serios. În următorii ani, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a extinderii. În acest context, dacă președintele Bush dorește sprijin în Europa pentru planul său de apărare antirachetă, România este gata să i-l acorde. De asemenea, Ioan Mircea Pașcu a declarat pentru presă că, în momentul în care apărarea antirachetă va obține o dimensiune europeană, România va trebui să o evalueze foarte serios. În următorii ani, în presa străină au apărut mai multe referiri cu privire la posibilitatea ca România să fie una dintre locațiile favorite pentru amplasarea unei baze a scutului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
obține o dimensiune europeană, România va trebui să o evalueze foarte serios. În următorii ani, în presa străină au apărut mai multe referiri cu privire la posibilitatea ca România să fie una dintre locațiile favorite pentru amplasarea unei baze a scutului american antirachetă 448. La 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la scutul antirachetă. Mesajul președintelui american a fost adus la București de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. În aceeași zi, CSAT a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în presa străină au apărut mai multe referiri cu privire la posibilitatea ca România să fie una dintre locațiile favorite pentru amplasarea unei baze a scutului american antirachetă 448. La 4 februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la scutul antirachetă. Mesajul președintelui american a fost adus la București de Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. În aceeași zi, CSAT a decis să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereștri de tipul SM-3 ca parte a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. În aceeași zi, CSAT a decis să aprobe propunerea de a găzdui interceptori tereștri de tipul SM-3 ca parte a planului Administrației Obama privind abordarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa. Decizia ca România să găzduiască SM-3 a fost explicată de către asistentul secretarului Departamentului american de Stat, Philip J. Crowley, ca fiind o reflectare a strategiei SUA de a se asigura că arhitectura propusă se dezvoltă și crește și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SM-3 a fost explicată de către asistentul secretarului Departamentului american de Stat, Philip J. Crowley, ca fiind o reflectare a strategiei SUA de a se asigura că arhitectura propusă se dezvoltă și crește și va proteja Europa. Alegerea României extinde apărarea antirachetă în sudul Europei, existând așteptări ca aceasta să fie operațională până în 2015. De asemenea, s-a precizat că, deși Phased Adaptive Approach include atât baze terestre, cât și navale, participarea României se referă la componente terestre 449. Consiliul Suprem de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
51 din 1991), articolele 17 și 2, și Legea apărării naționale a României (Legea nr. 45 din 1994), articolul 1450. La 17 iunie 2010, România a deschis negocierile bilaterale cu SUA privind cadrul juridic necesar participării la sistemul de apărare antirachetă, dată la care, la București, a fost prezentă o delegație americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Ulterior hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, oficialitățile de la București au prezentat participarea României la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la București, a fost prezentă o delegație americană condusă de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Ulterior hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, oficialitățile de la București au prezentat participarea României la sistemul de apărare antirachetă al SUA ca fiind o decizie destinată sporirii securității și, ca urmare, o prioritate a politicii de apărare. Astfel, președintele român, a apreciat că securitatea poate fi asigurată ... și prin implementarea de proiecte cu potențial descurajator, cum ar fi scutul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA ca fiind o decizie destinată sporirii securității și, ca urmare, o prioritate a politicii de apărare. Astfel, președintele român, a apreciat că securitatea poate fi asigurată ... și prin implementarea de proiecte cu potențial descurajator, cum ar fi scutul aliat antirachetă 451. De asemenea, șeful statului consideră că această decizie și operaționalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României, fiind cel mai mare câștig pe care îl avem, dat fiind că România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
453. Mai mult, în conformitate cu opinia președintelui Senatului, Mircea Geoană, decizia României ar constitui cea mai importantă decizie de securitate națională din ultimii ani, legată de securitatea noastră națională și de securitatea spațiului nord-atlantic454. De asemenea, decizia de participare la scutul antirachetă a fost percepută ca un gest care decurge din calitatea României de stat membru al NATO și partener al SUA, o consecință logică a unei acțiuni externe a României începând cu momentul aderării la NATO și încheierii parteneriatului privilegiat, special
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de securitate, a apartenenței la această familie euroatlantică, dar și necesitatea de a contribui ca furnizor de securitate (președintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlățean)455. Directorul SRI, George Cristian Maior, consideră că viitoarea existență a unui scut antirachetă în România reprezintă o evoluție foarte semnificativă din punct de vedere al creșterii securității naționale. Demnitarul a afirmat că scutul are și acordul implicit al NATO, în opinia sa nemaifiind nevoie de o altă instalație similară care să aparțină Alianței
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
naționale. Demnitarul a afirmat că scutul are și acordul implicit al NATO, în opinia sa nemaifiind nevoie de o altă instalație similară care să aparțină Alianței Nord-Atlantice, existând posibilitatea ca acest scut să fie absorbit în conceptul NATO de scut antirachetă, inclusiv la nivel de comandă și control 456. Concret, beneficiile amplasării scutului antirachetă în România, ar fi, potrivit clasei politice de la București, protejarea defensivă a teritoriului național fiind vorba de un sistem exclusiv defensiv, care va avea ca obiectiv protecția
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
opinia sa nemaifiind nevoie de o altă instalație similară care să aparțină Alianței Nord-Atlantice, existând posibilitatea ca acest scut să fie absorbit în conceptul NATO de scut antirachetă, inclusiv la nivel de comandă și control 456. Concret, beneficiile amplasării scutului antirachetă în România, ar fi, potrivit clasei politice de la București, protejarea defensivă a teritoriului național fiind vorba de un sistem exclusiv defensiv, care va avea ca obiectiv protecția teritoriului național împotriva oricăror lansări de rachete, ostile sau accidentale, care ar putea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
valoare al SUA și un aliat de încredere al NATO, cooptarea României fiind o confirmare a valorii substanțiale a acestui parteneriat și a rolului important al României în cadrul Alianței. Decizia României de a găzdui pe teritoriul ei elemente ale scutului antirachetă american a fost una independentă, ca țară suverană, ca stat membru al NATO, fără presiuni din afară 458. ● necesitatea consultărilor cu alte state în ceea ce privește participarea la sistemul antirachetă. MAE a precizat că, din informațiile pe care le deține partea română
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Alianței. Decizia României de a găzdui pe teritoriul ei elemente ale scutului antirachetă american a fost una independentă, ca țară suverană, ca stat membru al NATO, fără presiuni din afară 458. ● necesitatea consultărilor cu alte state în ceea ce privește participarea la sistemul antirachetă. MAE a precizat că, din informațiile pe care le deține partea română, SUA consideră binevenită cooperarea cu toți potențialii parteneri pe tema apărării antirachetă. În ceea ce privește existența, sau nu, a unor consultări cu UE, având în vedere că proiectul, este (cel
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
al NATO, fără presiuni din afară 458. ● necesitatea consultărilor cu alte state în ceea ce privește participarea la sistemul antirachetă. MAE a precizat că, din informațiile pe care le deține partea română, SUA consideră binevenită cooperarea cu toți potențialii parteneri pe tema apărării antirachetă. În ceea ce privește existența, sau nu, a unor consultări cu UE, având în vedere că proiectul, este (cel puțin în această etapă) unul bilateral, româno-american, un proiect de securitate națională, pe care statele îl pot decide suveran, consultarea prealabilă a statelor membre
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în vigoare a Tratatului Lisabona. În ceea ce privește statele membre NATO, țările din cadrul Alianței vor fi informate, periodic, de către România și SUA asupra evoluției acestui proiect, în spiritul transparenței și deschiderii care caracterizează relația transatlantică. ● motivația deciziei. Necesitatea participării României la sistemul antirachetă decurge din evoluțiile politice și tehnologice, având în vedere că riscul de amenințări cu rachete cu rază scurtă și medie de acțiune din partea altor state sau actori non-statali a crescut. Cele mai recente studii în materie indică faptul că zona
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
tereștri din componenta sudică a scutului. ● consecințele adoptării deciziei: proiectul bilateral cu SUA va contribui substanțial la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, va reprezenta, așa cum este conceput, o contribuție consistentă la viitorul program NATO de apărare antirachetă. Operaționalizarea cât mai rapidă a scutului antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu, cât și indirect, pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, care să poată îndepărta un risc. MAE
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
adoptării deciziei: proiectul bilateral cu SUA va contribui substanțial la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, va reprezenta, așa cum este conceput, o contribuție consistentă la viitorul program NATO de apărare antirachetă. Operaționalizarea cât mai rapidă a scutului antirachetă va crește securitatea națională atât direct, prin protecția pe care o aduce întregului teritoriu, cât și indirect, pentru că sistemul va avea un rol important de descurajare, care să poată îndepărta un risc. MAE consideră că sporirea securității colective este principalul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Procesul de încheiere a documentelor menționate se estimează să dureze un an un an și jumătate. România va primi de la partenerii americani o listă de criterii care va ajuta partea română să identifice locația optimă pentru amplasarea instalațiilor viitorului scut antirachetă. Acordurile care vor rezulta vor fi supuse ratificării Parlamentului urmând ca, ulterior, să se treacă la faza de implementare efectivă a acestora. ● în ce constă participarea la sistemul antirachetă. România va fi implicată în faza a doua a proiectului de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
partea română să identifice locația optimă pentru amplasarea instalațiilor viitorului scut antirachetă. Acordurile care vor rezulta vor fi supuse ratificării Parlamentului urmând ca, ulterior, să se treacă la faza de implementare efectivă a acestora. ● în ce constă participarea la sistemul antirachetă. România va fi implicată în faza a doua a proiectului de scut antirachetă, ceea ce va presupune găzduirea de interceptori tereștri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaționale din 2015. Participarea României presupune numai amplasarea de interceptori
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]