KorAP: Find »[drukola/base=antisemit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...102 >

2,537 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

erau admirate de eugeniștii români, era unul dintre beneficiarii importanți ai acestor fonduri, deși programele sale umanitare nu au fost niciodată extinse pentru a include și populația de altă etnie decât românii. Moldovan nu a participat la elaborarea acestor politici antisemite. Totuși, Într-o manieră indirectă, viziunea sa despre felul În care trebuia regândită finanțarea statului, dar În special susținerea unui rol mai puternic, coercitiv al statului În raport cu cetățenii săi, a creat, Într-un fel, calea către interpretări mai exclusiviste, chiar

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
România interbelică. Discriminarea persoanelor de altă etnie decât cea română și a femeilor urma să reprezinte, În mod clar o parte integrantă a noii ierarhii politice și sociale, dar rămânea o componentă pe care lucrarea nu o explicita, În contrast cu ideologia antisemită agresivă a lui A.C. Cuza sau a partidelor lui Corneliu Zelea Codreanu. Obscurizarea acestei dimensiuni i-a permis lui Moldovan să dea ideilor sale o aparență de raționalitate și moderație În comparație cu cele ale dreptei extreme, În ciuda, așa cum am arătat, a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sunt ele interpretate de teologia ortodoxă 70. În acest sens, principiile fondatoare ale lui Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
grupurilor din jurul lor, În același timp În care aspirațiile românilor rămâneau limitate la potențarea calităților naturale ale națiunii. Discuția precaută pe care Moldovan o dezvoltă pe marginea rasismului german poate să reflecte nesiguranța unui observator străin, martor al Începutului politicilor antisemite ale celui de-al Treilea Reich. În același timp, o astfel de atitudine Îl situează pe Moldovan În contrast cu contemporanii săi Cuza, Manoilescu sau Codreanu, care În lucrările lor făceau apologia lipsită de orice comentariu critic a acelorași teorii. În 1943

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
german era, probabil, motivată de propriul efort de a demonstra că ideile sale erau nutrite de un sentiment al responsabilității și respectului față de știință, și nu de dorința de putere. În ansamblu, intervențiile publice ale lui Moldovan nu au fost antisemite. Cu toate acestea, lipsa sa de fermitate față de aceste subiecte Într-un moment când statul Își consolida o parte din putere tocmai prin abilitatea de a manipula temeri vagi În rândul etnicilor români arată că Moldovan nu se potrivea Întocmai

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea să Își poată Îndeplini rolurile eugenice de soții și mame84. Făcăoaru, care obținuse un doctorat În antropologie la Universitatea din München, În 1929, considera că cel de-al Treilea Reich reprezenta

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
necesare pentru a obține mântuirea. În contrast cu acest mesaj, mișcarea eugenistă vorbea despre adevăruri obiective, raționale și făcea apel la simțul responsabilității și la autocontrolul biologic. Chiar dacă la prima vedere eugenia pare să fi servit ca instrument pentru ideologia legionară profund antisemită, la o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
o privire mai atentă devine clar că fascismul lui Codreanu exprima o paradigmă complet diferită de cea a ideilor eugeniste și nu semnalează nici un efort conștient de a Încorpora analizele eugeniste, astfel Încât să poată oferi argumente „obiective” pentru orientarea sa antisemită. Făcăoaru a realizat legătura dintre eugenie și legionarism abia În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu o susțineau. (Traian Herseni este o excepție În acest sens.) Lucrările lui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului față de membrii săi și, mai ales

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
autori eugeniști ca Moldovan În favoarea autonomiei regionale a unor instituții de educație precum Astra 3. Contribuția Irinei Livezeanu este deosebit de valoroasă pentru identificarea dimensiunilor ideologice ale dezbaterilor pe marginea transformărilor instituționale, În special cu referire la adoptarea politicilor xenofobe și antisemite. Analiza de față are În centru, În mod similar, problema lipsei de liberalism a ideilor și politicilor educaționale, Însă dintr-o perspectivă diferită, care se apleacă mai mult asupra presupunerilor și scopurilor normative conținute În limbajul și argumentele eugeniștilor români

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
elaborarea politicilor În domeniul educației. Mai mult, analiza manualelor de influență eugenistă, folosite de-a lungul anilor ’30 și la Începutul anilor ’40, poate dezvălui unele posibile explicații ale atitudinii celor mai mulți membri ai elitelor intelectuale și profesionale, fără nici o tradiție antisemită, care Însă s-au manifestat apatic și, uneori, chiar au aprobat tacit retorica extremistă ce Începuse să pătrundă În presa de largă circulație din acea perioadă. De asemenea, poate oferi o posibilă explicație pentru acceptarea fără nici un protest a legislației

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Însă s-au manifestat apatic și, uneori, chiar au aprobat tacit retorica extremistă ce Începuse să pătrundă În presa de largă circulație din acea perioadă. De asemenea, poate oferi o posibilă explicație pentru acceptarea fără nici un protest a legislației radical antisemite, aprobată În 1940. Argumentele eugeniste În favoarea reformării profunde a sistemului de educație, În conformitate cu principiul naturii ereditare a intelighenției, al aptitudinilor și talentelor, de cele mai multe ori nu conțin nici o sugestie explicită a diferențelor dintre caracteristicile ereditare, transmise genetic, ale românilor, În comparație cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sentiment de mândrie și loialitate națională, În toate disciplinele predate. O versiune extremistă a acestei idei era cea a lui A.C. Cuza, care dorea să le imprime românilor un sentiment mai puternic de identitate, prin intermediul unei educații profund xenofobe și antisemite 18. Atât Iorga, cât și Cuza erau preocupați Însă strict de reformarea programei școlare, și nu de transformarea principiilor generale ale educației și a metodelor pedagogice folosite sau a criteriilor intelectuale de promovare la diferite niveluri ale ierarhiei educaționale. Pași

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
extremistă, românii erau considerați, fără Îndoială, superiori datorită caracteristicilor lor biologice. Moldovan și alți adepți ai eugeniei nu erau de acord cu acest punct de vedere. Într-o notă sumară, dar semnificativă care a apărut În subsolul unui articol profund antisemit semnat de Iordache Făcăoaru În Buletin Eugenic și Biopolitic, În 1943, conducerea editorială a revistei menționa că „Din dorința de a oferi cititorilor diferite puncte de vedere asupra temelor generale care preocupă publicația noastră, am publicat acest articol, deși nu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
generale care preocupă publicația noastră, am publicat acest articol, deși nu suntem de acord cu concluziile autorului asupra «ierarhiei grupurilor etnice»”104. Din păcate, reformele instituționale și curriculare promovate de eugeniști au putut fi cu ușurință interpretate ca având implicații antisemite, iar unii autori precum Brăileanu, Făcăoaru și Voinea au insistat cu vigoare asupra unei astfel de interpretări, În perioada În care s-au aflat la putere. * * * Moștenirea reformelor eugenice În domeniul educației a fost una ambiguă: pe de o parte

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de stat. Din nefericire pentru medici, aplicarea programului a fost Întreruptă o dată cu preluarea puterii de către regimul Antonescu, În septembrie 1940. Printre moștenirile cele mai radicale ale dictaturii lui Carol alII-lea În dimensiunea redefinirii puterii statului s-au numărat legile antisemite aprobate la 8 august 194078. Cea mai cunoscută dintre aceste legi este cea care interzicea căsătoriile mixte Între evrei și români. Legea definea etnia În termeni biologici (ca sânge), și nu prin referire la religie, limbă sau orice alt element

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
alți evrei, iar În plus, legea Îi deposeda de o mare parte din capitalul operațional deținut 81. Astfel de politici antisemite agresive nu făcuseră parte din discursul eugenist inițial și nici din legislația În domeniul sănătății publice. În realitate, legislația antisemită acționa În direcția agravării unei probleme pe care eugeniștii o semnalaseră constant, cea a lipsei de medici bine pregătiți și de specialiști În igienă. Cu toate acestea, eugeniștii români nu au protestat În nici un fel. Fie că au fost susținători

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de specialiști În igienă. Cu toate acestea, eugeniștii români nu au protestat În nici un fel. Fie că au fost susținători taciți sau observatori indiferenți, la fel ca Întregul corp medical din România, eugeniștii trebuie considerați parteneri impliciți În implementarea politicilor antisemite. În timpul colaborării de scurtă durată dintre Antonescu și Garda de Fier au fost instituite alte schimbări de ansamblu În sistemul de sănătate publică. Guvernul a decretat necesar ca toate programele de sănătate publică să se bazeze pe idea că „națiunea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
mișcarea eugenistă din România și politicile regimului Antonescu, În special cele care reglementau tratamentul minorităților „indezirabile”, evreii și romii, este Încă neclară. Limbajul folosit atât de parlamentarii, cât și de presa din acea perioadă relevă, În mod clar, că legile antisemite adoptate și aplicate În timpul războiului aveau la bază ideea predeterminării biologice a identității evreilor, care era, În același timp, un argument pentru a susține că evreii pun În pericol națiunea română 1. Este mai puțin clar Însă cât de directă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
scop sau un ideal și mai ales fiindcă neamuri unirasiale nici nu există”4. O astfel de afirmație releva o poziție cel puțin ambiguă a organizației față de situația minorităților din România, la acel moment. Cu toate acestea, nu avea tonul antisemit și xenofob agresiv și infatuat al presei și al multor declarații oficiale ale guvernului din acea perioadă. Arhivele disponibile arată că organizația avea un program limitat. Activitățile desfășurate includeau conferințe, aplicarea unor măsuri de sănătate publică precum controale de rutină

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
discutarea problemelor economice, sociale și culturale. În același timp, se observă o resurgență a naționalismului extremist pe scena politică românească, În special printre formațiuni precum Vatra sau România Mare. Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir a exprimat de curând opinia că radicalizarea și etnocentrismul de diferite varietăți de excludere (antisemitismul, În mod proeminent) au fost tropi esențiali În politica țărilor din

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
lucrare este o analiză a apariției profesiilor liberale În Ungaria, Înainte de al doilea război mondial, care discută În principal dezvoltarea profesiilor medicale și interesul pe care mulți doctori unguri Îl acordau eugeniei, În contextul mai larg al unei agende politice antisemite. 4. Am avut acces la arhivele Ministerului Sănătății doar până În anul 1940 și după 1945. Arhivele Naționale au explicat lipsa materialelor ca rezultat al dificultăților de a inventaria anii războiului. Nu mi-au fost oferite informații despre data probabilă la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
data probabilă la care unele dintre materialele din anii războiului ar putea deveni disponibile pentru cercetare. De asemenea, suspectez faptul că Arhivele Naționale au Îndepărtat unele materiale posibil compromițătoare din fișierele anului 1940. Unul dintre fișierele inventariate cu descrierea „politici antisemite Împotriva doctorilor” mi-a fost oferit cu Întârziere (arhiviștii au justificat această Întârziere prin faptul că fișierul era fragil și trebuia refăcut), iar În momentul În care l-am primit, doar o pagină din Întregul fișier avea legătură cu politicile

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Împotriva doctorilor” mi-a fost oferit cu Întârziere (arhiviștii au justificat această Întârziere prin faptul că fișierul era fragil și trebuia refăcut), iar În momentul În care l-am primit, doar o pagină din Întregul fișier avea legătură cu politicile antisemite - și aceasta era un raport birocratic, o scrisoare neinteresantă. 5. Jean Ancel, Transnistria, 3 vol., DU Style, București, 1998; și Radu Ioanid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
19. 13. Moldovan, Biopolitica, p. 25. 14. Aceeași observație referitoare la dezvoltarea doctrinelor politice este valabilă și pentru alte țări din Europa de Est. În Polonia, de exemplu, au apărut În perioada interbelică partide care erau naționaliste și socialiste, unele promovând elemente antisemite, altele punând un accent important pe toleranța față de minorități. Vezi Antony Polonsky, Politics in Independent Poland 1921-1939: The Crisis of Constitutional Government, Clarendon Press, Oxford, 1972. 15. Hans Kohn, The Idea of Nationalism: Its Origins and Background, ediția a II

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]