2,440 matches
-
răspunsul devine în ritual simbol al convertirii. Credința nu vine din reflexie ci din auzirea întrebării și a răspunsului indus șoptit de o întreagă audiență, cea care depășește un trecut al reflecției și se adâncește într-un viitor al configurațiilor antropologice. În filosofie gândirea precede cuvântul. Credința vine spre om dinafară, ca ceva pregândit care ne întâlnește, ne cheamă și ne obligă. Apartenența la oricare credință, ordin sau religie este un simbol care vine dintr-o gândire transmisă și adoptată. Ea
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
putea această legătură să refacă ceea ce de fapt am pierdut cu atâta nonșalanță? pare o întrebare epistemologică dintr-o antropologie empirică și teologică născută din contextul vieții și experiența realității sociale și istorice. Epistemologia fizică a științelor naturale determină dimensiunile antropologice ale percepției și cunoașterii, în final reflectând adevărul. Ne repetăm discutând despre implicarea celor cinci simțuri într-un arc reflex al omului în raport cu lumea înconjurătore, nu numai a reflexelor primare și comunicarea noastră cu universul material ci și reacția în cadrul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
subiect-obiect din știință, ilustrată de filosofia transcedentală a lui Kant nu se poate aplica la relațiile interumane. Nu trăim într-o lume făcută numai din obiecte ci într-una în care suntem cu toții responsabili de utilizarea acestora în viață. Realitatea antropologică este nu numai una în care inteligența teoretică comunică cu noi ci și o realitate pe care o cunoaștem prin dezvoltare holistică și personală, cu trup și suflet, îmbinându-le în adevărata armonie a spiritului care ne caracterizează. Avem tendința
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
tot cu divinitatea. Spiritul nostru nu este închis în noi de puteri oculte, ci tinde să fie legătura cu Marele Arhitect ce acționează și vorbește prin noi, prin ceea ce suntem în natura fizică, un templu al Duhului Sfânt.572 Atât antropologic cât și teologic acesta este trupul nostru. Fiind forme, ființele din noi, ne limitează individualitatea. Trecerea noastră într-o etapă superioară implică restrângerea formei într-un punct vital, singurul capabil să treacă porul fântânii. Cred că până și poarta de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și Adevăr, iată două precepte ale sensului unui arc reflex ce depășește rolul lui Isus de profet sau dascăl. Prin acest arc împărtășim și noi filosofia practică a Duhului Sfânt ce nu poate fi înlocuită de dogmă. Parte a realității antropologice, credința noastră în Dumnezeu se realizează prin această respirație, apartenență specifică umanității. Și totuși unde e iluzia că putem să ne eliberăm găsindu-ne identitatea prin scufundarea adâncă în imensitatea vieții? Și toate astea pentru că oamenii confundă imaginația cu reveria
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în van originea în tradiția iudaică, mesopotamiană sau egipteană. Învățăturile esoterice contemporane îndreptate spre New Wave prin intermediul budhismului sau practicilor inițiatice orientale se zbat să direcționeze Tao, calea spre căutarea Marelui Spirit sălășluit în om. Toată această hermeneutică a spiritului antropologic conduce mult mai departe, la civilizația de dinainte de potop și mai departe în ținuturile paradisului pierdut din străfundurile lemuriene ale oceanelor. Nimic nu s-a pierdut. Totul există în jurul nostru chiar când nu vedem dar simțim. Și mai ales totul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mintea să mă poarte./ Se-aseamăn între-olaltă viață și cu moarte;/ Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,/ Căci între amândouă stă neclintita limbă 679. Deci putem afirma că visul face în acest sens parte dintre structurile antropologice ale imaginarului având ca suport structurile subcorticale creatoare ale creierului.. Unii autori relatează că limbajul nocturn s-ar realiza asemănător cu cel diurn, indiferent de fazele ciclului nictemeral. Trecerea de la primul sistem de semnalizare la cel de al doilea, deci
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sunt masacrate sistematic de cuvintele soților lor. Credincioșii sunt ținuți departe de religie de aceia care se cred interpreții glasului lui Dumnezeu. Verifică dacă ceilalți se folosesc de această armă împotriva ta. Și împiedică-i să continue 857. Prin cercetări antropologice de înaltă ținută morală 858 se poate demonstra, așa cum și eu am făcut-o prin cercetarea creierului și funcțiilor sale cele mai intime, că în noi, în jurul nostru, dintotdeauna în unitate perfectă, nedefinită și infinită există Dumnezeu. El, Mare Arhitect
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu inteligența sau trupul uman cu conceptul uzual de corp, atunci am eradica identitatea noastră umană. Trupul nu poate fi apreciat în mod macabru sau pseudoștiințific ca o mașină, un robot, un organism animal, ceea ce ar îndepărta până și realitatea antropologică sau legăturile transcedentale care reprezintă viața umană. Arătam cât de importantă este antropologia pentru o bază a cunoașterii rosicruciene ca binom universal al tradiției. Ritualul vieții în complexitatea lui nu face altceva decât să definească o existență holistică. Lectura ca
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
o experiență religioasă; în populația catolică 80 la sută cred în viață de după viață, 79 în miracole, 68 în rai și 54 în iad. Filosofia timpurilor a trecut prin toate etapele de interpretare și concepere asupra dumnezeirii, a rolului omului, antropologic, hemeneutic, mistic, ateist. Interpretarea neuroteologică asocia geniile, religia și modificările patologice ale afectivității cu legătură directă a simțămintelor religioase versus poesie și muzică. Freud, Jung și Wilson au demonstrat înclinația mentală a oamenilor spre credință. Tendința spre mitologie este încorporată
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
iluzia, adevărul, răul și binele, nu sunt numai niște cuvinte ci chiar cheia trăirii noastre pe acest pământ. De aceea au și fost un subiect constant al preocupărilor noastre. Aceste cuvinte vor fi întotdeauna subiectul unor comentarii, al unor dezbateri antropologice, al unor păreri contradictorii din care se va alege tâlcul hermeneutic, aurul alchimic al înțelepciunii. Ars longa Poesie și bucurie [...] primește, Doamne, încântarea ce din inimă-mi țâșnește cum țâșnește pârâul din izvorul lui semn că dintr-acolo jarul curge
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
timpului și a morții (...). Filosofia care se desprinde din toate temele lunare e o viziunea ritmica a lumii, ritm realizat prin succesiunea contrariilor, prin alternanța modalităților antitetice: viață și moarte, formă și latență, ființa și neființa, rană și mângâiere ” (Structurile antropologice ale imaginarului, trad. de Marcel Aderca, Editura Univers, 1977). Dacă înainte magia selenară zămislea ființe lunatice vii ca umbre de argint, într-un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Eminescu arama emite cântece funebre, dedicate lui Aron Pumnul sau Neamțu; poetul evocând „metalica, vibrânda a clopotelor jale” sau clamând : „Lasați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inima de fier.” Metafora antropologică revine în Mureșanu, unde „Tresare miazănoaptea în inima de aramă/A turnului de piatră.” Dar și mai frecvent arama devine la Eminescu materia harpei, instrumental răzvrătirii și al tensiunii viforoase, spre deosebire de lira „gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
sociologice, economice și din alte discipline, de natură să ne permită formarea unei viziuni mai largi cu privire la bani și la rolul lor în viața economică. După cum precizează autorul, "cartea se vrea a fi o socioeconomie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică". În acest cadru, lucrarea prezintă inclusiv ideile referitoare la acele aspecte ale monedei care nu sunt tratate în mod obișnuit de economiști, iar apoi propune unele considerațiuni proprii prin care reconsideră unele tabuuri. În fața cititorului, care
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
axiome fundamentale pe care trebuie să la avem în vedere. Numai de aici plecând vom înțelege importanța ciclului economic, parte a ciclicității universale din lumea biologică și fizică. Cartea se vrea a fi o socio-economie a banului, o analiză complexă, antropologică, sociologică, politică și economică. Se întâmplă așa pentru că economia este încă o știință tânără și prea săracă pentru a oferi explicații satisfăcătoare la un fenomen atât de complex cum este cel al banului. Noi, economiștii, ne-am obișnuit să discutăm
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de sacrificii: sacrificiul dar, sacrificiul hrană și chiar sacrificiul contract 196, propunându-și "un fel de arheologie asupra naturii tranzacțiilor umane în societățile care ne înconjoară sau tocmai ne-au precedat"197.În fapt, Marcel Mauss procedează la o analiză antropologică, economică și juridică pe exemplul societăților primitive care există încă în lume. El observă și conferă un caracter de valabilitate istorică observațiilor sale, presupunând (și nu avem de ce să nu fim de acord) că și lumea dezvoltată de azi a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o analiză ne poate spune cu claritate unde este boala. Principala calitate a unui economist, indiferent de nivelul la care-și desfășoară activitatea, trebuia să fie aceea de a fi un bun diagnostician. El trebuie să cunoască bine mediul politic, antropologic, cultural, social, intern și extern al unei țări sau unei întreprinderi, pentru a știi exact care sunt metodele de management, cum și când trebuie aplicate. Este important să arătăm cum criza economică nu începe cu moneda de hârtie, deoarece cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este utopic și pentru că și-a imaginat că va veni un timp în care omul nu va mai crede în Dumnezeu. Religia nu este "opiul popoarelor" ci sufletul popoarelor. De altfel, gândirea simplistă a socialiștilor atunci când vine vorba de domeniul antropologic, sociologic și religios, i-a pus în situația de a deveni rapid lipsiți de credibilitate. Un om în afara lui Dumnezeu este un om în afara lui însuși, dar și în afara celorlalți. Nu există o poziție atât de simplistă față de relația omului
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pp. 163-169. De asemenea, vezi și Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 602. 592 Moneda din hârtie va sta la baza unei noi abordări a istoriei și la baza unui nou proiect antropologic în cursul căruia încă ne aflăm. Iată ce spune Ilie Bădescu: "Semnele noii abordări a istoriei și ale noului proiect antropolgic apar în Renaștere când brusc oamenii mărilor sunt cuprinși de o ciudată maladie pe care o putem numi printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
veacul în care trăiește; 2) dimpotrivă, Răsăritul ortodox, neconsumat de împlinirea sa în actualiate, așteaptă realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Singura modalitate care asigură depășirea polarității subiect - obiect este mistica cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har - chemare - căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cunoașterii fundată pe har. Jocul spiritual care decurge din triada Har - chemare - căutare este o certitudine că și cunoașterea își are sediul în mistică. De aici, deosebirea fundamentală între tipul antropologic autonom, supus controlului logic al conceptelor, raționamentelor și tipul antropologic religios, dominat de logica Adevărului Revelat, Unic, vehiculat de dogma creștină. În cadrul acestei dezbateri privind valoarea cunoașterii în plan religios se remarcă și Petre Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a lui George Manu pentru Cercetarea asupra absorbției razelor alfa - titlul unei strălucite teze de doctorat realizată la Paris, în cadrul Institutului coordonat de Marie Curie, și susținută la Facultatea de Științe de la Sorbona - reprezintă o prelungire firească a unui traseu antropologic complex. Această lucrare, revoluționară în contextul interbelic, se structurează pe șapte capitole: noțiuni generale asupra absorbției razelor; studiul teoretic al absorbției razelor alfa; Dispozitivul experimental pentru încetinirea razelor alfa în gaze; discutarea metodei și precizarea rezultatelor; rezultate numerice și curbe
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită. Este vorba de o formă sui generis a trupului sfințit
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Teoria lupașciană a logicii contradictoriului rămâne esențială pentru fundamentul antropologiei Imaginarului, în măsura în care structurează principiile de organizare ale logicii imaginative, prin revalorizarea ecuației dintre narațiune și discurs, într-un raport de consubstanțialitate cu termenul de imago. 1. Funcția imaginii Orice teorie antropologică se circumscrie unei dimensiuni a Imaginarului în care aventura simbolică a imaginii este urmărită în cadrul unei sintaxe specifice, dominată de imaginația simbolică. Gilbert Durand propune două metode hermeneutice ale imaginii: mitocritica face trecerea spre mitanaliză și constă în omologiile structurale
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]