2,449 matches
-
ar fi cel de asistent Într-un magazin • A lucra ca membru al personalului dintr-un cadru organizațional • A lucra ca persoană-cheie În luarea deciziilor Într-un cadru organizațional. Tehnica observației participative a fost utilizată cel mai frecvent În studiile antropologice aplicate pe diferite grupuri culturale sau sociale. Ea poate fi folosită și În contexte „cotidiene”, cum ar fi o organizație de mari dimensiuni (vezi casetele 20 și 15) sau mici grupuri informale. Această tehnică oferă anumite oportunități neobișnuite pentru colectarea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
probe sunt artefactele fizice sau culturale - un dispozitiv tehnologic, un instrument, o operă de artă sau orice altă dovadă fizică. Acestea pot fi colectate sau observate În cadrul unei vizite de teren și au fost folosite la scară largă În cercetările antropologice. Artefactele fizice au mai puțină relevanță În studiile de caz tipice. Atunci când sunt totuși relevante, ele pot constitui o componentă Însemnată pentru ansamblul cazului. De exemplu, un studiu pe tema utilizării calculatoarelor personale În sălile de curs a necesitat clarificarea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
București, 1971; André Maurois, Prometeu sau Viața lui Balzac, București, 1972; H. Charrière, Papillon, I-II, pref. Modest Morariu, București, 1972; Em. Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, București, 1973; Hervé Bazin, Preafericiții de pe insulă Dezolării, București, 1974; Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. Radu Toma, București, 1977; Jules Romains, Oameni de bunăvoință, vol. V: Trufașii, București, 1979. Repere bibliografice: N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 214; Al. Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 283; Dicț. scriit. rom
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
realități ale perioadei interbelice privind demitizarea istoriei, precum și modul În care istoria a fost folosită ca armă politică. Analizele și concluziile lui Kolarz sînt valabile și astăzi, și trebuie să avem În vedere că a avut posibilitatea să efectueze studii antropologice pe populații locale, care azi au dispărut ori și-au pierdut identitatea sau limba. Înainte de a face o analiză a miturilor istorice din țările Europei Centrale și de Est, autorul face cîteva observații privind conservarea națiunilor În regiune. Naționaliștii centralși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Oameni în alb, București, 1970; Atitudini critice, Timișoara, 1973; Orfeu, bucuria cunoașterii, București, 1976; Popas în Afrodisia, București, 1978; Umbra de la Cozia, Timișoara, 1980; Pe malul Styxului, București, 1980. Ediții: Lucian Blaga, Despre conștiința filosofică, pref. edit., Timișoara, 1974, Aspecte antropologice, pref. edit., Timișoara, 1976; V. Beneș, Hanul Roșu, pref. edit., Craiova, 1983. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Simfonia neterminată”, RFR, 1943, 12; Valeriu Cristea, „Frumusețe amară”, RL, 1969, 41; Cornel Ungureanu, Bucuria cunoașterii, O, 1977, 6; Nicolae Balotă, „Orfeu, bucuria cunoașterii
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
Antiteze”. Cartea de debut a lui L., Introducere în opera lui Ion Pillat (1980), este o monografie în care criticul reușește să identifice și să caracterizeze metamorfozele prin care trece poezia lui Ion Pillat. Metoda utilizată este cea a criticii antropologice, cu ajutorul căreia se operează o lărgire a orizontului critic și o mai atentă studiere a detaliului. Cele șapte capitole circumscriu două tendințe fundamentale în poezia lui Pillat: pe de o parte, „identificarea unei incinte originare, care să favorizeze declanșarea imemorialului
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
încearcă plasarea acestuia în contextul literaturii universale și în spațiul, mai larg, al culturii. „Semnificația” propriu-zisă a textului investigat, „decriptarea” vor deveni obiective ale analizei numai după ce opera lui Eminescu va fi plasată în contextul filosofic adecvat; critica de tip antropologic primează și în acest studiu, ducând într-o oarecare măsură la o aparentă dezinteresare de text. De fapt, demersul critic demitizează, dar și reconstruiește, având ca punct de reper tot timpul lectura proaspătă a textului. SCRIERI: Introducere în opera lui
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
2003. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, F, 1981, 2; Laurețiu Ulici, Structurile imaginarului, RL, 1981, 9; Dan C. Mihăilescu, Pertinența metodei, LCF, 1981, 16; Dan Mutașcu, Epica spațiului poetic, SPM, 1981, 531; Sorin Pârvu, Critică antropologică, CRC, 1981, 18; Mircea Muthu, „Introducere în opera lui Ion Pillat”, CREL, 1982, 2; Ion Simuț, „Scene din viața imaginară”, ST, 1983, 7; Vasile Spiridon, Ițe și noduri ale fantasticului. Cristian Livescu, F, 1996, 10; Gheorghe Grigurcu, Ideea de geniu
LIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
tradiție filosofică apăsat intelectualistă a impus ideea că omul este o ființă rațională, ale cărei acțiuni depind de mecanisme logice, reductibile la diagrame inteligibile. Or, acest mit al raționalității nu descrie o realitate, ci mai degrabă un ideal, o utopie antropologică. Pentru a Înțelege și a descrie creațiile umane, precum și pentru a anticipa și, eventual, a influența conduitele persoanelor și ale grupurilor, trebuie investigate motivațiile lor inconștiente, conținuturile imaginare și simbolice, Încărcăturile emoționale. Cercetarea imaginarului vine să suplinească această lacună majoră
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este supus. Dar dacă evoluția noastră nu este aceasta? Dacă evoluția societății și a omului actual este alta? Dacă omul contemporan se Îndreaptă spre o anumită amplificare și pluralizare a personalităților sale, a fețelor și interfețelor sale? E o ipoteză antropologică greu de dovedit și, desigur, greu de controlat. Dar dacă e așa, Înseamnă că schizomorfismul acuzat de omul modern este chiar direcția de evoluție spre care ne Îndreaptă societatea În care trăim. În acest context, este posibil ca imaginația să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu mai acționează ceea ce suntem obișnuiți să descriem prin termenii arhetip, pattern, model. (Folosesc conceptul de arhetip În sens cultural, de invariant, de model recurent, și nu În sens metafizic, În genul ideilor lui Platon, sau În sensul psihologic ori antropologic al lui Jung.) Operele care se comportă arhetipic sunt opere care se conjugă cu idealul modernist al subiectului unic și centrat. Sunt opere care secretă, la un nivel transcendent față de suprafața ficțiunii, un sens unificator, un scenariu explicativ. N-are
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să precizez că, așa cum am făcut și În altă parte (În Zece studii de arhetipologie), nu folosesc conceptul de arhetip nici În sens metafizic, de esență transcendentă cu realitate ontologică, și nici În sens psihologic, ca schemă mentală sau structură antropologică, ci doar În sens cultural, ca invariant sau pattern al unei culturi, al unui curent literar etc. Pe de altă parte, ți-aș răspunde cu o Întrebare foarte simplă: Cum analizezi piesele Monei Chirilă? Ce instrumente folosești, Încât să le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la modul spontan, de către omul modern. Însă acesta recepta situația ca pe o criză ce trebuie evitată, ca pe o ruptură ce trebuie Închisă. La nivelul teoriei, al concepției despre lume, despre ce trebuie să fie omul, la nivelul idealului antropologic, cred că modernitatea a rămas mai departe obsedată de modelul omului centrat. Acest model uman constituia un fel de colac de salvare pentru o societate și niște personalități care se simțeau periclitate, amenințate de dezagregare. Ceea ce face postmodernismul este nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
constituia un fel de colac de salvare pentru o societate și niște personalități care se simțeau periclitate, amenințate de dezagregare. Ceea ce face postmodernismul este nu să inaugureze acest proces, Început Într-adevăr În modernitate, ci să răstoarne perspectiva asupra idealului antropologic. Spre deosebire de modernitate, lumea actuală pare să fi asumat cu mai multă detașare procesul pulverizării subiectului unic. Ea pare să accepte mult mai ușor, chiar să impună ca ideal modelul subiectului multiplu. Așadar ceea ce aduce nou postmodernismul nu e fenomenul În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În interdependență. Paradigma hermetică Corin Braga: Ceea ce face Mihaela nu e chiar așa de izolat, fără paralelisme, de negăsit În alte gândiri contemporane. Exact acesta este demersul lui Gilbert Durand. Și nu mă gândesc la acel Gilbert Durand din Structurile antropologice ale imaginarului de acum patruzeci de ani, ci la cel din Introducere În Mitodologie, o carte publicată În 1996. El practică un tip de analiză culturală asemănătoare, care pornește de la modele și paradigme din fizică și din științe tari, din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un concept important, fiindcă el ne ajută să depășim niște dihotomii de tip kantian sau chiar de tip modernist, care ne-au determinat să lăsăm la o parte, să declasăm și să nu canonizăm o serie de fenomene fizice și antropologice sau niște texte și niște opere literare și artistice pur și simplu fiindcă nu le-am putut clasa Într-o categorie preexistentă. O asemenea dualitate maniheică dăunătoare am Încercat și Încerc să deconspir Într-un seminar pe care Îl țin
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metodologiile istoriei orale. Dar observarea participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari domenii de analiză: În etnografie și În sociologia aplicată pe studiile de caz (Școala de la Chicago). Analiza comunităților, studiile antropologice, etnografia comunicării sau analizele conversaționale, fenomenologia și micro-etnografia sunt tot atâtea direcții metodice de utilizare a participării observatorului la fenomenul studiat. În continuare voi Încerca „reunirea” celor trei direcții de analiză ale imaginilor și a celor trei tehnici principale de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Analiza organizațiilor. Comunicarea organizațională și structurile funcționale din interiorul instituțiilor devine sursă documentară pentru comportamentul corpului social În ansamblul său. - Analiza structurilor sociale. Grupurile „mici” din corpul social: sate, cartiere, ghetouri, zone urbane, străzi etc. constituie unități „preferate” În analiza antropologică și sociologică. - Analiza universurilor sociale - analizarea acelor comunități care conțin mai multe tipuri de structuri sociale, sunt imposibil de definit, extrem de mobile, au o natură informală (sate de vacanță). - Analiza stilurilor de viață, fenomene descriptibile pe criterii economice sau sociodemografice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului, prezentându-se ca un discurs conceptual și oarecum abstract. Cu aceasta ajung În sfârșit și la subiectul textului nostru: metodele calitative pe care le prezintă Doru Pop În cultura americană sunt prea puțin obsedate de fundamentele transcendente, metafizice sau antropologice ale imaginației și sunt mult mai interesate de rezultatele practice ale acesteia. Scopul lor primordial este acela de a vedea cum ajung imaginile să influențeze oamenii, chiar de a găsi niște mecanisme și explicații exploatabile comercial. E oarecum meschin să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Bachelard, dar parcă dintr-o altă perspectivă decât cea din care suntem noi obișnuiți să-l vedem. Noi Îl privim pe Bachelard ca pe un foarte bun teoretician pentru categoriile literare ale imaginarului, pe când acolo el este aplicat prin taxonomiile antropologice pe care le stabilește. Sanda Cordoș: Poate că aici e și punctul de diferență, faptul că, odată ajunse În Statele Unite, aceste metode de origine europeană nu mai sunt aplicate doar pe discursul cultural, ci investighează și În afara lui, operând asupra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului partener de viață, conștiință a eșecului oricărei inițiative creatoare și strategie a zborurilor frânte. Asemenea „manipulări” au fost alimentate nu doar de realități politice și sociale inducând
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de regenerare a fibrei culturale. Te-aș Întreba dacă vezi aceste două momente ca fiind simetrice. Și asta deoarece prima din cele două crize, cea de intrare În perioada comunistă, a fost o criză cu un fond social și chiar antropologic „tare”, devastator, o criză de distrugere a unor valori și a unor structuri sociale, Împinsă până la eradicarea indivizilor și a formulelor de viață. Cea de-a doua criză presupune nu distrugerea unui fond, ci a unei forme impuse, care a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Studii. Despre premisele așa-zisului „semipelagianism”, cf. M. Cappuyns, Le premier représentant de l’augustinisme médiéval, „Recherches de théol. anc. et médiév.” 1 (1929) 309-337; R. Lorentz, Das Augustinismus Prospers von Aquitanien, ZKG 73 (1962) 217-252; V. Grossi, La crisi antropologica nel monastero di Adrumeto, Aug. 19 (1979) 103-133; Idem, Il termine „praedestinatio” tra il 420-435..., ibidem, 25 (1985) 27-64; studiile lui C. Tibiletti despre Cassian și Faust din Riez (vezi mai jos). Traduceri: ACW 14, 1952 (The Call of all
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pare că arestarea lui Harich a fost o mare surpriză pentru „activiștii filosofi” (cf. Kapferer), datorită reputației sale de „ortodox” În filosofie. Apropiat de Lukács În primele sale scrieri, Harich s-a arătat În același timp foarte interesat de operă antropologica și sociologică a lui Arnold Gehlen. Opera lui Gehlen Îi folosea lui Harich În demonstrațiile orientate spre autonomia științelor, a celor umaniste și a esteticii În special. Această apropiere i-a fost reproșata drept „alianță a filosofiei marxiste cu antropologia
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
vedea, de exemplu, modelele și mecanismele de migrație externă definitivă sau pendulatorie de la noi din țară, din trecut și prezent. Am dezvoltat în lucrare considerații de acest fel, inclusiv în contextul prezentării schimburilor intergeneraționale în familia lărgită (capitolul 8). Datele antropologice sunt însă semnificative pentru cultura noastră generală, pentru dobândirea necesarului coeficient de deschidere culturală, de înțelegere a varietății formelor de familie din lume. Necesitate care, în condițiile interacțiunii tot mai intense și complexe dintre populațiile lumii, nu mai reprezintă o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]