4,171 matches
-
traducere de Andrei Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. BOTEZATU, Petre, Idealismul transcendental și cauzalitatea, în vol. col. Immanuel Kant 200 de ani de la apariția "Criticii rațiunii pure", Editura Academiei, București, 1982. BRETON, Stanislav, Le problème actuel de l'antropologie thomiste, în "Revue philosophique de Louvain", 70/1963. BUNGE, M., Știință și filosofie, Partea a V-a, Filosofia biologiei, traducere de Dumitru Radulian, Editura Politică, București, 1984. CAMUS, A., Mitul lui Sisif, traducere de Irina Mavrodin, Editura pentru Literatură Universală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei ontologii a umanului, în vol. col. Ontologia umanului, Editura Academiei, București, 1989. GUEROULT, M., Renouvier et l'histoire de la philosophie, în "Revue de theologie et de philosophie", VI, 1967. GUISSARD, L., Mounier, Éditions Universitaires, Paris, 1962. GULIAN, C. I., Antropologia filosofică, Editura Politică, București, 1972. GUSDORF, G., Mit și metafizică, traducere de Lizuca Popescu-Ciobanu și Adina Tihu, Editura Amarcord, Timișoara, 1996. HEGEL, G.W.F., Prelegeri de istorie a filosofiei, vol. II, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1995. LEIBNIZ, Monadologia, în vol. Opere filosofice I, traducere de Constantin Floru, Editura Științifică, București, 1972. LÉVY-BRUHL, L., Les fonctions mentales dans les sociétés inferieures, Félix Alcan, Paris, 1910. LÉVY-BRUHL, L., La méntalité primitive, Félix Alcan, Paris, 1922. LÉVY-STRAUSS, Cl., Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, Editura Politică, București, 1978. LIICEANU, Gabriel, Încercare în politropia omului și a culturii, Editura Cartea Românească, București, 1981. LIICEANU, Gabriel, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994. LUPASCU, Ștefan., Logica dinamică a contradictoriului, traducere de Vasile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
București, 1981. LIICEANU, Gabriel, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994. LUPASCU, Ștefan., Logica dinamică a contradictoriului, traducere de Vasile Sporici, Editura Politică, București, 1982. LUROL, G., Mounier et Maritain, în "Esprit", 12/1973. MARIȘ, N. I., Miguel de Unamuno și problematica antropologiei filosofice, în "Studii de istorie a filosofiei universale", VIII, Editura Academiei, București, 1983. McDONOUGH, Richard, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismului energetic potrivit ideii analogiei dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate nu ar fi fost posibilă fără lămuririle conceptuale cuprinse în primul capitol. În sensul acestor lămuriri sunt prezentate modelele de reconstrucție a umanului (antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală") și diferențele dintre ele, este discutat proiectul antropologic și prezentat proiectului antropologic kantian, este refăcută structura formală a conceptului kantian al finalității și argumentată ideea potrivit căreia personalismul energetic participă la modelul ontologiei umanului. Acest
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
phénoménologie, Paris, Gallimard, 1950 (îndeosebi Secțiunea I); Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 (Partea: Formal și material în construcția ontologică). 26 Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, București, Editura Humanitas, 1995, p. 47. 27 Antropologia filosofică, ontologia umanului, "ontologia fundamentală" (Heidegger) sunt modele de reconstrucție a umanului. Fiecare disciplină a fost pusă în propriul model filosofic în secolul nostru. Dar ele apar, într-o formă încă neîmplinită, relativ la model, încă de la începuturile istoriei filosofiei. Alături de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Scheler, L'homme et l'histoire, Paris, Aubier Éditions Montaigne, 1955, p. 13. 33 George Uscătescu, Proces umanismului, București, Editura Politică, 1987, p. 28. 34 Mihail Ralea, Explicarea omului, București, Editura Minerva, 1972, p. 3. 35 Max Scheler discută statutul antropologiei filosofice în mai multe lucrări, între care: Die Stellung des Menschen im Cosmos (Locul omului în cosmos), Darmstadtt, 1928; Philosophische Weltansschauung (Concepția filosofică despre lume), Cohen, Bonn, 1929 etc. 36 Richard McDonough, The Question of Being, the Nature of Life
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Cosmos (Locul omului în cosmos), Darmstadtt, 1928; Philosophische Weltansschauung (Concepția filosofică despre lume), Cohen, Bonn, 1929 etc. 36 Richard McDonough, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. 37 În legătură cu "antropologia tradițională", a se vedea Heidegger, Ființă și timp, București, Editura Humanitas, 2003, § 10. 38 "Esență" este luat aici în sens aristotelician; Esența (to ti estin), ca majoritatea termenilor aristotelici, are trei semnificații: in re, in mente și in voce. In
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
philosophique de Ladrange, 1863, p. 3. 40 Alexandru Boboc, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, București, Editura Științifică, 1971, p. 218. 41 Max Scheler, L'homme et l'histoire, p. 182. 42 Gheorghe Vlăduțescu, Ion Bănșoiu, Ion Goian, Antropologie, București, 1981, p. 34. 43 Cristian Petru, Ontologia umanului ca ontologie fundamentlă, în vol. col. Ontologia umanului, București, Editura Academiei RSR, 1989, p. 230. 44 E. Cassirer, Eseu despre om, Editura Humanitas, 1994, p. 99. 45 Heidegger, Ființă și timp
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la Craiova, luându-și bacalaureatul în anul 1953 și urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1958), după care este angajată redactor la Editura pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de sociologie și antropologie la Sorbona și se specializează în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales (1976-1980). Își dă doctoratul de al treilea ciclu în antropologie socială, cu teza La Sorcellerie au vingtième siècle: pratiques magiques en Petite Valachie, conducător științific
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
pentru Literatură (1958-1972). În 1972 se stabilește în Franța, unde face studii de sociologie și antropologie la Sorbona și se specializează în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales (1976-1980). Își dă doctoratul de al treilea ciclu în antropologie socială, cu teza La Sorcellerie au vingtième siècle: pratiques magiques en Petite Valachie, conducător științific fiindu-i Paul Henri Stahl. Face parte din colegiul de redacție al revistei „Cahiers de littérature orale”. În România a colaborat, între 1966 și 1970
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
al revistei „Cahiers de littérature orale”. În România a colaborat, între 1966 și 1970, la revistele literare, cu nuvele și fragmente de roman, debutând editorial cu volumul Soare sec (1968). În Franța alternează proza propriu-zisă cu tipărirea de studii de antropologie socială și istorică, între cele două paliere existând numeroase transferuri. Romanul Discours sentimental (1984; Prix de la Société des Gens de Lettres) narează drama unei tinere dintr-o țară din est, câștigată, o vreme, de sloganuri comuniste și de teze precum
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
Catedrei de limbi orientale de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine și, din 1994, directoare a Centrului de Studii Arabe al Universității din București. Își ia doctoratul, în 1971, cu o lucrare de lingvistică. În 1991 a ținut cursuri de antropologie lingvistică arabă la Institutul Pontifical de Studii Arabe și Islamice din Roma, iar în 1992 la Collège de France din Paris. Este căsătorită cu Mircea Anghelescu. Debutează în 1966, în „Studii de literatură universală”, cu lucrarea Un clasic al prozei
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
mai mult, a unei identități europene, pare să nu fie o țintă realizabilă în doar câțiva ani sau zeci de ani. Iată că, dincolo de definițiile, teoriile și clasificările științifice prezente în carte, făcând apel la nume mari ale sociologiei și antropologiei, ca: R.K. Merton, G. Allport, Milton G. Gordon, C. Lévi-Strauss etc., Constantin Schifirneț se implică activ în problemele cetății, căutând să dea răspunsul său la problema raportului dintre minoritate și majoritate, respectiv la problema statului național, în contextul în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cel referitor la cultură. Scris, de asemenea, într-o manieră cursivă, unitară, textul seduce prin abilitatea de a trece de la o constelație ideatică la alta, de la un autor la altul sau de la o perspectivă disciplinară la alta (trecând prin sociologie, antropologie, psihologie sau lingvistică). Capitolul începe prin a evidenția multitudinea definițiilor și perspectivelor asupra culturii și prin aducerea în prim-plan a unor concepte fundamentale din cadrul antropologiei culturale sau sociologiei culturii, cum ar fi cele de: model cultural, ethos, scheme culturale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
un autor la altul sau de la o perspectivă disciplinară la alta (trecând prin sociologie, antropologie, psihologie sau lingvistică). Capitolul începe prin a evidenția multitudinea definițiilor și perspectivelor asupra culturii și prin aducerea în prim-plan a unor concepte fundamentale din cadrul antropologiei culturale sau sociologiei culturii, cum ar fi cele de: model cultural, ethos, scheme culturale, personalitate de bază etc. În continuare, autorul analizează componentele culturii: simbolul, limba, normele, valorile, tradițiile, continuând cu abordarea culturii populare, a subculturii, a contraculturii, respectiv a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Cultură și societate (1991), Romania vs. Romania (1996) ș.a., a prefațat volume de Michel Foucault, Ioan Petru Culianu ș.a. Utopica. Studii asupra imaginarului social (1991) este o demonstrație în linia lui Mircea Eliade, unde istoria întâlnește psihanaliza, etnopsihologia încrucișează sociologia, antropologia și istoria instituțiilor. Utopismul (utopologia), înțeles ca gen literar și forma mentis colectivă, e discutat în relație cu mitologia și fantasmele personale, cu tiparele ideologiilor și fobiile milenarismului, fiind analizate raporturile nihilism/ propensiune afirmativă, statutul utopiei în diverse modele ontologice
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
câte un subiect (Brâncuși, Picu Pătruț, noua „lectură” britanică a lui Shakespeare), înfățișând o publicistică de calitate. În continuarea directă a acesteia vin eseurile scriitorului, linia de demarcație fiind greu de trasat. În eseistică, el abordează cu aplomb chestiuni de antropologie culturală (etnologie, folclor, istoria religiilor, istoria mentalităților, filosofia culturii și a istoriei), de istorie a culturii, meditează asupra „destinului” și „sensului” culturilor, propune o ideologie culturală. Toate acestea le face fără pedanterie exagerat „științifică” (dar cu rigoare a informației), într-
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
rămas pe șantier. Este O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, lucrare teoretică, de erudiție și speculație culturologică, concepută într-o viziune spiritualistă și noologică. O amplă introducere cuprinde o critică a modelelor utilizate tradițional în istoria literară și antropologia culturală, propune o metodă și oferă - cumva pe urmele lui Blaga, dar în dezacord cu modelul din Trilogia culturii - o tipologie (după A., modelele culturale ar fi, în succesiunea lor, următoarele: „modelul magic”, „modelul static-statuar”, „modelul beativ-dogmatic”, „modelul catastrofic”, „modelul
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
oricât s-ar Înmănușa cu alb până la coate, patria lui Richelieu nu va naște nici un Brummell”, decretează Barbey. Chiar dacă nu e istoric de meserie, el Încearcă să explice cu o bună intuiție ceea ce vor desluși mai apoi investigatorii mentalităților, psihosociologii, antropologii. Anume, că Anglia era spațiul ideal pentru apariția unui asemenea fenomen. Terenul fusese deja pregătit de acei Frumoși, pe care englezii Îi numeau franțuzește les Beaux. Regatul lor era deja Întemeiat de un Wilson, Hewitt, Edgeworth, Steel, Nash. Îi enumeră
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din oglindă). Toate trei, speculări dintotdeauna pe marginea uneia și aceleiași teme, cu toate derivatele ei posibile, dezbătute până la istovire: identitatea. Cel mai cuprinzător răspuns dat Întreitei interogații Îi aparține filosofiei, În dialogul său spornic cu numeroase alte discipline (logică, antropologie, psihologie, psihanaliză, sociologie etc.). Nu vom schița Însă aici bilanțul acestui gen de cercetare și pentru că ar depăși intențiile cărții noastre, dar și pentru că l-am făcut cu un alt prilej, având, e drept, În vizor o problematică mult mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acest context, noi Înțelesuri. Dacă oglinda restituie imaginea constitutivă a subiectului și dacă acesta Își delimitează astfel autonomia printr-un joc al identificărilor cu celălalt, nu e greu de Înțeles de ce tocmai În fața oglinzii se naște - spun psihanaliștii, dar și antropologii - sentimentul spectacularului. În fond, ce ar fi spectacularul, dacă nu o expresie, o figură a demonstrației, o reprezentare a propriului corp, o relație Între un eu care se joacă și ceilalți, transformați instantaneu În spectatori, un proces de identificare, o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
azi, femininul se află Într-o continuă expansiune, tulburând ierarhiile lumii patriarhale, fisurând bastioanele androcrației. Vremuri de criză? Din punctul de vedere al tradiției, da. Tocmai În astfel de epoci, când reperele valorice slăbesc sau chiar se estompează, apar - susțin antropologii, psihosociologii, istoricii ideilor - „subiecții feminizați”. Dacă granițele dintre „masculin” și „feminin” sunt tot mai fragile, dacă rolurile sociale ale acestora ajung chiar să se răstoarne, nu-i greu de Înțeles de ce dandy-ul e atras deseori de amazoană (fie ea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
deoarece știința economică oferă un cadru uneori extrem de îngust dezbaterii pe care am dorit s-o inițiem. De aceea pe întreg parcursul lucrării am argumentat și am luat în discuție teme și idei din economie dar și din sociologie, politologie, antropologie,istorie, cultură și civilizație 38. De altfel, conceptul de "socioeconomie"39 este folosit pentru prima dată de către Max Weber tocmai în încercarea de reconciliere a diferitelor științe sociale și a încercării de a uni diferitele tendințe ale vremii. În context
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de sine, devenind om. Sigur, Engels nu și-a propus și nici nu a realizat o analiză a procesului complex prin care maimuța capătă conștiință de sine, ci pur și simplu o analiză la nivel fizic cu argumente din zona antropologiei. Prima etapă ar consta în folosirea mâinilor la alte operațiuni în afară de mers, "probabil că sub influența felului său de viață care impune la cățărat mâinilor alte funcții decât picioarelor..."86. Într-o explicație destul de simplistă autorul crede că prin folosința
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]