3,713 matches
-
fost identificate cel mai adesea cu un capitalism „de stat”. Cf. (2002). Decretul-lege nr. 54/1990, privind organizarea și desăfșurarea activităților economice bazate pe libera inițiativă. Cf. Inventarul averii „vizibile” a unor șefi ai Miliției, în Suceavă, (1991, pp.144-152). Anuarul statistic al României - 1997 (1998). Anuarul statistic al României - 1995 (1996). În 1995, anul de vârf al creșterii economice din prima parte a tranziției, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut chiar sub 25% din PIB, dovedind că nu orice creștere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un capitalism „de stat”. Cf. (2002). Decretul-lege nr. 54/1990, privind organizarea și desăfșurarea activităților economice bazate pe libera inițiativă. Cf. Inventarul averii „vizibile” a unor șefi ai Miliției, în Suceavă, (1991, pp.144-152). Anuarul statistic al României - 1997 (1998). Anuarul statistic al României - 1995 (1996). În 1995, anul de vârf al creșterii economice din prima parte a tranziției, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut chiar sub 25% din PIB, dovedind că nu orice creștere economică se traduce în creșterea consumului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al României - 1995 (1996). În 1995, anul de vârf al creșterii economice din prima parte a tranziției, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut chiar sub 25% din PIB, dovedind că nu orice creștere economică se traduce în creșterea consumului populației. Anuarul Statistic, 2001. În 1993, durata medie a unui sejur „turistic” în Ungaria și Jugoslavia oscila între 2,3 și 1,8 zile, neincluzând micul trafic de frontieră. În realitate toate aceste „acțiuni de turism” constau în activități de contrabandă care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1994, la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Debutează în „Astra” (1969) și colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Orizont”, „Caiete critice”, „Interval”, „Azi literar”, „Buletinul Filialei Ploiești a Societății de Științe Filologice”, „Anuarul Muzeului de Istorie al județului Prahova”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Accent”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Școala noastră”. Într-un interviu dat în urmă cu trei decenii, Mircea Zaciu conturează, „fără ierarhii și prejudecăți”, tabloul noii școli clujene
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
Licențiat al Institutului Pedagogic din Szeged, activist cultural al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria (1961-1971), redactor-șef, din 1972, al săptămânalului „Foaia noastră” din Gyula, membru, din 1975, al Asociației Maghiare de Etnografie, redactor al mai multor volume ale anuarului „Din tradițiile populare ale românilor din Ungaria”, redactor al revistei de etnografie și folclor „Izvorul” din Gyula, H. este un veritabil animator al vieții culturale românești din județul Békés. A cules și a publicat un bogat material folcloric din acest
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
1987, Focșani), poet. Este fiul Clarei (n. Androniu) și al lui Ioan Huzum, farmacist. A urmat școala primară în Darabani (județul Botoșani) și Focșani, apoi Liceul „Unirea” din Focșani (1916-1923), unde debutează, ca poet, sub oblăduirea lui I.M. Rașcu, în „Anuarul societății literare «Grigore Alexandrescu» pe 1922-1923”. Student al Universității din București (va obține în 1929 licența în farmacie, iar în 1931, cu mențiunea magna cum laude, licența în litere și filosofie), publică versuri, cronică literară și plastică în „Adevărul literar
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
România, iar din 1996, director general al Teatrului Național „V. Alecsandri” din Iași. În 1998 a obținut titlul de doctor în filologie. A debutat publicistic la „Dialog” în 1975, iar editorial, cu volumul Proza criticilor, în 1983. Colaborează la „Amfiteatru”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Astra”, „Ateneu”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Luceafărul”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna României” ș.a. Este distins cu Premiul pentru critică literară al Colocviului Național de
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
conflictului cu „unii consistorialnici de la cârma eparhiei”. Revenit la Sibiu, intră în redacția „Telegrafului român”, pe care nu o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
de la cârma eparhiei”. Revenit la Sibiu, intră în redacția „Telegrafului român”, pe care nu o va părăsi până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
a le menține sau largi rețeaua de cooperare, asupra difuzării rezultatelor, traducerilor etc. Am putut reține de asemenea un ansamblu divers de mărturii, critici și propuneri pe marginea subiectelor din programele existente, de completat cu alte date disponibile În bilanțuri, anuare sau felurite publicații ale acestor instituții. Anchetă mea a fost ușurată de propria mea experiență de cercetător migrator, expatriat din România În 1989, dar care a revenit regulat În țară Începând cu 1997 și care a făcut un stagiu Îndelungat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
deutschen Oberschichten, EDITURA, München. Zapf, W. (1994), Modernisierung, Wohlfartsentwicklung und Transformation. Soziologische Aufsätze 1987-1994, Sigma,, Berlin, pp. 128-143. Zimmermann, Monika (coord.) (1994), Was macht eigentlich...?: 100 DDR-Prominente heute, Links, Berlin. *** Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim ZK der ȘED, 1951-1981 (f.a.), Berlin. *** Anuarul Statistic al României/Romanian Statistical Yearbook, Comisia Națională pentru Statistică/Național Commission for Statistics, ANUL. *** Anuarul Universității din București, 1994-1995. *** Dictionnaire critique du marxisme (1982), PUF, Paris. *** Dicționarul enciclopedic român (1962), Editura Politică, București. *** Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pp. 128-143. Zimmermann, Monika (coord.) (1994), Was macht eigentlich...?: 100 DDR-Prominente heute, Links, Berlin. *** Akademie für Gesellschaftswissenschaften beim ZK der ȘED, 1951-1981 (f.a.), Berlin. *** Anuarul Statistic al României/Romanian Statistical Yearbook, Comisia Națională pentru Statistică/Național Commission for Statistics, ANUL. *** Anuarul Universității din București, 1994-1995. *** Dictionnaire critique du marxisme (1982), PUF, Paris. *** Dicționarul enciclopedic român (1962), Editura Politică, București. *** Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000), Academia Română, Univers Enciclopedic. *** Dicționarul explicativ al limbii române (1975), Editura Academiei RSR, București. *** Dicționarul general al
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
despre o autobiografie. Contrar celor afirmate de propagandă, respectiv faptul de a pune totul În slujba bunăstării omului, respectiv dezvoltarea economică În slujba dezvoltării culturale. Asupra căutării unui modus vivendi Între marxism și sociologie, vezi exemplul lui Jürgen Kuczynski (1986). Anuarele statistice românești din 1980, tot mai cenzurate, nu mai distingeau decît Între „muncitori” și „personal muncitoresc”. Existau diferențe semnificative de la o țară la alta, dezvoltarea sociologiei fiind mult mai marcată În Ungaria și În Polonia. Printre primii profesori se numărau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1936, titlul de doctor. Între 1934 și 1973 predă la catedrele de limbi clasice și de istorie ale Universității din Cluj, unde în 1959 și 1960 activează ca decan și între 1962 și 1968 ca prorector. Debutează în 1923 la „Anuarul Liceului «Mihai Viteazul»” din Alba Iulia. Colaborează la „Ausonia”, „Maia” (Florența), „Revista clasică”, „Studi ovidiani” (Roma), „Studii literare”, „Transilvania”, „Țara nouă”, semnând și cu pseudonimele N. Beniceanul și N. N. Romanul. A fost membru în Société des Études Latines din Paris
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
La procesul din ianuarie 1949, capătă pedeapsa „cea mai ușoară”: doi ani de închisoare, pentru că nici una dintre acuzații nu fusese probată. Bolnav de diabet și privat de tratament, se stinge în închisoarea Văcărești. A colaborat cu studii și articole la „Anuarul Societății Turistice Române”, „Revista infanteriei”, „The Geographical Journal”, „Neamul românesc”, „The Army Quarterly”, „România militară”, „Revista istorică”, „România eroică”, „Credința”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revue historique du Sud-Est européen”, ,,The Slavonic Review”, „Universul” „Ordinea”, „Viitorul”, „Ilustrațiunea română”, „Calendarul”, „Anuarul
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Bolnav de diabet și privat de tratament, se stinge în închisoarea Văcărești. A colaborat cu studii și articole la „Anuarul Societății Turistice Române”, „Revista infanteriei”, „The Geographical Journal”, „Neamul românesc”, „The Army Quarterly”, „România militară”, „Revista istorică”, „România eroică”, „Credința”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revue historique du Sud-Est européen”, ,,The Slavonic Review”, „Universul” „Ordinea”, „Viitorul”, „Ilustrațiunea română”, „Calendarul”, „Anuarul Crucii Roșii”, ,,Lumea românească”, „Le Temps”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Arhiva românească”, ,,Pământ nou” și „Analele Academiei Române”, la secțiunile istorică și
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Anuarul Societății Turistice Române”, „Revista infanteriei”, „The Geographical Journal”, „Neamul românesc”, „The Army Quarterly”, „România militară”, „Revista istorică”, „România eroică”, „Credința”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Revue historique du Sud-Est européen”, ,,The Slavonic Review”, „Universul” „Ordinea”, „Viitorul”, „Ilustrațiunea română”, „Calendarul”, „Anuarul Crucii Roșii”, ,,Lumea românească”, „Le Temps”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Arhiva românească”, ,,Pământ nou” și „Analele Academiei Române”, la secțiunile istorică și literară. „Literatură de frontieră”, jurnalul și memoriile, ca gen nonficțional, au șansa de a deveni literatură abia atunci când sunt
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Filologie-Istorie, secția istorie, a Universității „Al. I. Cuza” (1957). Din 1958 lucrează în calitate de cercetător la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași, iar după 1989 la Centrul de Istorie și Civilizație Europeană. Publică numeroase studii de specialitate în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și în publicațiile Societății de Științe Istorice din București. Ca scriitor, debutează editorial cu volumul de versuri 77 dedicații pentru statornica demnitate, apărut în 1977, semnat I. Saizu-Nora, ca și celelalte cărți de
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
de sensibilitate și talent artistic. Între numeroasele reviste și gazete la care a colaborat, unele moderniste, se numără „Aurora” (Oradea, 1921-1923), „Capitala”, „Farul”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Liga conservatoare”, „Plaiuri românești”, „România viitoare”, „Românul literar”, „Salonul literar”, „Simbolul”, „Universul”, iar după 1950 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Familia” ș.a. A semnat și Cerchez, Eugenius, Genică, Radios de Cerynthia, Victor Olimp, Carina Lazzariny, Victor Spoială, Victor Talpă. Primele manifestări poetice mature ale lui S., adunate în volumul Zvonuri din necunoscut (1921), sunt marcate
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Piatra Neamț, Cahul și Sibiu. Se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie și concomitent la cea de Drept din cadrul Universității din București, pe care le-ar fi absolvit cu succes; numele nu i se regăsește totuși în listele licențiaților din anuarele instituției. După câteva articole publicate în 1928-1929 în gazetele nemțene „Avântul” și „Năzuința”, dă scurte proze în „Bilete de papagal” și „Radical”. Mai colaborează la „Omul liber”, „Excelsior”, „Viața literară”, „Viața românească” și „România literară” (la ultimele trei în 1933
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
română - Mac Linscott Ricketts, Bryan S. Rennie, Adam J. Sorkin, Sidney Geist, precum și scriitori din țară: Barbu Brezianu, Ștefan Aug. Doinaș, Stelian Tănase, Mihai Ursachi, Mircea Handoca ș.a. Din 2000 S. editează „Caiete internaționale de poezie - International Notebook of Poetry”, anuar care cuprinde poezie românească și traduceri din lirica universală, studii critice, eseuri. În 2002 își susține doctoratul cu teza Particularități etnoculturale ale românilor americani. Contribuții la studiul comparativ al etnosului, publicată în 2003, sub titlul Românii din Lumea Nouă. Versurile
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
1906, Ialoveni, j. Chișinău - 12.VII.1942), folclorist și etnograf. A absolvit Liceul „Alecu Donici” din Chișinău și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A fost profesor secundar la Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. A colaborat la „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Școala basarabeană”, „Sociologie românească”, „Arhiva pentru știința și reforma socială”, „Viața Basarabiei”, „Cuvânt moldovenesc”, „Moldova nouă” ș.a. În 1934 este ales secretar, iar din 1939 director al Institutului Social Român din Basarabia, în a cărui activitate de
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
creațiilor culese. Studiile sale (Folclor din județul Lăpușna, 1933, Contribuție la bibliografia studiilor și culegerilor de folclor privitoare la românii din Basarabia și popoarele locuitoare, publicate în periodicele rusești, 1935, Cercetări folclorice în Valea Nistrului de Jos, 1937, incluse în „Anuarul Arhivei de Folclor”, Literatura populară a satului Turceni, 1937) se disting prin aspectul metodic al cercetărilor, prin lărgirea câmpului de investigație, ce depășește sfera strictă a creației artistice, vizând totalitatea manifestărilor folclorice din punct de vedere social, etnologic sau din
STEFANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
Cernăuți, 1913; Amintiri despre Eminescu, București, 1914; ed. îngr. Pavel Țugui, Craiova, 1996. Traduceri: Franz Hoffmann, Loango, Suceava, 1886. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 180-185; Lovinescu, Critice, V, 121-124; Iorga, Oameni, III, 66-67; Nicolae Ursulescu, Teodor V. Ștefanelli, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1977, 279-287; Dicț. lit. 1900, 834-835; Constantin Coroiu, Amintiri despre Eminescu, RMB, 1983, 12 052; Pavel Țugui, Teodor V. Ștefanelli și alți colegi bucovineni ai lui Mihai Eminescu, Craiova, 1983; Grațian Jucan, Câmpulung Moldovenesc, Suceava, 1995, I, 41-43
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
poet și traducător. Între 1915 și 1923 urmează cursurile Liceului „Unirea” din orașul natal, având ca profesor și mentor pe I. M. Rașcu. Este membru al Societății Literare „Grigore Alexandrescu” a elevilor din cursul superior și debutează în 1922, în anuarul acesteia. În 1923 îi apare primul volum de versuri, Pajiștile sufletului. În același an se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, devenind, tot acum, membru al Institutului de Literatură condus de Mihail Dragomirescu. Călăuzit de
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]