1,654 matches
-
de hipnoză și relaxare incluzând „procedura vacanței mentale” (Stanton, 1989Ă. Această procedură, constând din cinci pași, a fost deja descrisă în capitolul 4. La nivel global rezultatele au indicat că acei copii implicați în program s-au simțit mai puțin anxioși, deși nu se cunoaște care este contribuția hipnozei la acest efect. Autorul a lucrat cu succes cu copii și adulți tineri folosind o combinație de întărire a eului, stabilire a scopurilor, povești și metafore. Mai multe exemple de intervenții hipnotice
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Adultă o gamă variată de solicitări ale clienților, iar, pe de altă parte, se află adesea în situația de a le oferi unora dintre ei suport emoțional și încurajare ca un Părinte sfătuitor și salvator. Funcționarul public este, de regulă, anxios din cauza solicitărilor și a uzurii în relația cu celălalt, a implicării emoționale excesive, a incompetenței relaționale, ca și a ambiguității rolului profesional. Ca urmare, el va fi tentat să se comporte Infantil, căutând în tranzacțiile pe care le inițiază beneficii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dinamism, tendință spre activitate, cu inteligența, cu aptitudinea euristică (Faverge, 1972), cu fluența verbală, cu senzitivitatea la relațiile interpersonale, cu capacitatea de ajustare și integrare (Radu, Iluț, Matei, 1994); liderii sunt mai „tari” din punct de vedere psihologic (mai puțin anxioși, mai puțin nevrotici) (Mann, 1959); există un consens puternic cu privire la relația dintre motivație și succesul în conducere: liderii au o motivație de putere superioară mediei (Veroff, 1957), sunt animați de o notabilă aspirație către succes (McClelland, 1969), sunt suficient de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
strâns legat de psihopatii și psihogenii, dar psihopatologii și psihiatrii (ex. A.I. Ploticer) includ în sfera conceptului de frustrație și alte tulburări, cum ar fi: stări depresive (însoțite de unele atitudini caracteristice: izolare, refuz de a colabora, pesimism etc.), stări anxioase (deși lipsește obiectul amenințător, subiectul se afșă sub imperiul unei frici excesive), extrema labilitate emoșională (însoțită de o permanentă schimbare a felului de a privi și interpreta viața și, corespunzător cu aceasta, alternarea frecventă a sentimentelor de satisfacție și insatisfacție
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
legate de percepția unei amenințări a integrității organismului, a eului, amenințare care provoacă mobilizarea energiei și îndreptarea ei spre protecția individului. Atât suprasolicitarea, conflictul, cât și situațiile ambigue provoacă aceste stări de alarmă. Constatăm și aici că stările stresante și anxioase sunt aproape invariabil legate de atitudinea față de sine a persoanei, de relațiile interindividuale în care se dezvăluie vulnerabilitatea și sensibilitatea față de eșec, defecte personale, de sarcini excesive, de exigențe externe sau de nivelul de aspirații superioare, de incongruențe între eul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fapt care determină abandonul familial sau profesional, fuga de realitate a celui în cauză, sau încercarea de a realiza suicidul). La psihopații psihastenici, deficitul structural este atât de gândire, cât și de ordin afectiv, ei realizând frecvent stări depresive și anxioase, la care se adaugă „dubitația” excesivă, adică îndoiala și obsesiile ideative. Poate că mai mult decât la oricare alți bolnavi psihic, autofrustrația este cea mai intensă, deoarece „astenia” care este caracteristică psihastenicilor îi face să aibă mereu o impresie de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o stare de pericol iminent, pe care însă delimita, defini, sau înlătura. De aici și acea îngrijorare, sau acel sentiment al neputinței persoanei în cauză față de pericolul difuz anticipat. Filosofii existențialiști (ex. J.P. Sartre) vorbesc chiar de prezența la persoana anxioasă a unui sentiment al înstrăinării față de sine și față de lume. Acest sentiment ar fi determinat, spun ei, de conștiința faptului că omul este o ființă muritoare și, totodată, limitată în capacitățile ei de cunoaștere și de intervenție asupra desfășurării fenomenelor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
anxietății a fost concepută la sfârșitul anilor 1950 pentru a evalua simptomele enxietății, atât somatice cât și cognitive. Deoarece conceptualizarea anxietății s-a schimbat considerabil în timp, scală Hamilton acoperă o gamă limitată dde „acuze” cerute de diagnosticul de tulburare anxioasa generalizată din DSM-IV și nu include anxietatea episodica din tulburarea de panică. Există 14 itemi, fiecare dintre ei evaluați de la 0 la 4 în funcție de severitate, cu un scor total variind de la 0 la 56. Un scor de 14 a fost
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
categoria „frică”; 12 itemi reprezintă emoții negative funcționale (categoriile „tristețe/deprimare” și „frică”); 14 itemi reprezintă emoții negative disfuncționale (categoriile „tristețe/deprimare” și „frică”). Tristețe/Deprimare Frică Funcționale Disfuncționale Funcționale Disfuncționale trist item 2 nefolositor item 5 preocupat item 10 anxios item 8 mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16 amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniștit item 24 panicat item 20 melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
care s-au confruntat cu o situație traumatică, fie din postură de victimă, fie din postură de martor, au uneori dificultăți în a-și reveni după traumă. Aceștia retrăiesc uneori evenimentul sub formă de coșmaruri sau flashback-uri, se simt anxioși sau deprimați, se simt incapabili să reacționeze emoțional sau sunt nemulțumiți de viața lor. Dacă aceste simptome se mențin dincolo de o anumită perioadă considerată normală pentru readaptarea de după traumă, persoana ar putea suferi de tulburare de stres posttraumatic (posttraumatic stress
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
Williams, S.L., Zane, G. (1989), „Guided mastery and stimulus exposure treatments for severe performance anxiety in agoraphobics”, Behaviour Research and Therapy, 27, 237-245. 6. Fobiile sociale și anxietatea de a vorbi în public Persoanele afectate de fobie socială sunt extrem de anxioase în situații care implică interacțiunea cu alte persoane. Pentru unii, această teamă este limitată la vorbitul în public sau alte situații specifice. Pentru alții, orice situație în care ar putea interacționa cu alte persoane constituie un motiv de teamă extremă
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
le prezintă pacientul. La originea tulburărilor de coordonare sunt notate tulburările de sensibilitate superficiale sau profunde, inconștiente sau conștiente, tulburările vestibulare sau cerebeloase, precum și tulburările psihologice sau afective, în sensul că pacientul nu se poate concentra asupra acțiunilor sale, este anxios și nesigur (Dailly et al., 1980). Semnele subiective ale tulburărilor de coordonare, mai ales la copii, se manifestă prin gesturi dizarmonice, neîndemânare în utilizarea obiectelor, îmbrăcare și dezbrăcare dificilă, dublate de un grafism ezitant. Semnele obiective sunt clasificate astfel (după
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
și iritabilitate, incapacitate de a organiza, de a planifica, impulsivitate Tendință spre angoase, spre bucurie excesivă, confuzie mintală Tendință spre griji, spre lipsă de realism Tendință spre tristețe, nostalgie, pierderi ale memoriei, lipsă de plăcere Tendință spre frică, spirit temător, anxios Depresii nervoase în general Dificultate în a trece la acțiune sau bravură Dezechilibre ale ficatului Dezechilibre ale inimii Dezechilibre ale splinei Dezechilibre ale plămânilor Dezechilibre ale rinichilor Dezechilibre ale inimii, ale plămânilor și ale splinei Dezechilibre ale vezicii biliare Cinci
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Interpretări Calitatea strălucirii • privire ternă, stinsă, inexpresivă • privire inconstantă • privire intensă • privire goală, fixă, pierdută Tulburări ale Shen-ului Dezechilibre superficiale Dezechilibre profunde Tabel grav de obstrucționare cu glere Tan sau cu staze sângelui Natura strălucirii • privire angoasată • privire speriată, temătoare, anxioasă • privire îngrijorată • privire tristă • privire furioasă, dominatoare sau în continuă mișcare Patologii ale inimii Patologii ale rinichilor Patologii ale splinei Patologii ale plămânilor Patologii ale ficatului Aspectul tenului Observații Interpretări Ten palid Ten străveziu Ten roșiatic • față în întregime roșie
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
durere abdominală în partea dreaptă, difuză, permanentă, insomnii, digestie îngreunată, scaune fluide, grețuri ocazionale, poftă de mâncare slabă, libido scăzut, nervozitate interiorizată. Examen clinic: corp foarte slab, musculatură noduroasă, piele normală, durere abdominală dreaptă, accentuată la palpare, ten îngălbenit, temperament anxios, limbă slăbită, roșie și ușor uscată. Diagnostic energetic Principiu de tratament Ramură (MP și MTM) Rădăcină (teren Zang Fu) Cazul nr. 2 - bărbat 24 de ani, cu următorul profil Anamneză: durere abdominală în partea dreaptă ocazionată de o ridicare bruscă
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Aceștia sunt sursa „atracției” și a „plăcerii” erotice, contribuind la producerea stării de „satisfacție sexuală” și a „sentimentului de plenitudine”, care unesc cei doi parteneri ai cuplului. În mod egal însă, excitanții sexuali negativi, neplăcuți, pot produce repulsie, dezgust, neliniște anxioasă, frică de partener, rușine, angoasă etc. La fel, o acțiune prelungită, mai ales după orgasm, a acțiunii excitanților sexuali, chiar pozitivi, devine neplăcută, alterând relația erotico-sexuală. În fine, se mai discută în acest context și complexul de „excitanți sexuali” care
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
drama (focalizând-o, mai bine spus) și în același timp făcând să iradieze tragic în timp, Alexa Visarion se dovedește și în Năpasta un cineast de excepție, un artist care aduce în cinematografia noastră un univers de autentică originalitate. Febril, anxios, excesiv, obsedat, trăind și mistuindu-se în actul artistic precum personajele sale în dramă regizorul e gata să inghită săbiile pentru a demonstra că arta nu e joacă, ci un lucru grav, uneori mai grav decât viața. (Roxana Pană) 1984
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
inventar al cauzelor deviantei comportamentale cuprinde atât cauze endogene cat si cauze exogene, acestea din urma fiind oarecum mai vizibile si mai ușor de supus controlului. Intre cauzele endogene pot fi enumerate bolile psihice ( debilitate mintala, schizofrenie, nevroza, sindroame depresiv anxioase, stări psihopatoide, epilepsie etc.), bolile cronice severe ( hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
în miezul realului. Atent să nu cadă în apologie, criticul vorbește despre o profuziune de măști ale omului baroc ce-ar fi Marin Mincu. Polemistul și creatorul aspiră la generalitatea ideilor formative. Fără a fi un resentimentar, autorul e un anxios heraclitian și totodată un cioranian ce veștejește cu predilecție provincialismul ca simptom devastator al unei posibile patologii culturale. De la înălțimea unei perspective "monarhice, inventariază în această stranie republică a literelor păcate veniale și mortale, cum ar fi veleitarismul, reveria protocronistă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
asediaților republicani? Disproporția e stăpînită cu măsură de autor, pentru bunul motiv că ea iscă și malentendu-ul rizibil și traseul delirului (la vreme de noapte, la vreme de război, în larma unei sărbători ignorate: lăsata secului sau alaiul pascal). Așteptarea anxioasă verifică, așadar, la Caragiale, posibilitatea tratării în registre diferite a uneia și aceleiași teme. Ce-i paralizează deopotrivă pe hangiul Stavrache, pe Leiba Zibal, pe Leonida...? Un revenant, un mort viu (ca fratele farsor ce revine cu o surpriză pregătită
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
antrenament. Pubertatea ridică numeroase probleme. Copilul posedă o mai mare capacitate de gândire, aceasta fiind vârsta la care se poate realiza perfecționarea tehnicii. Mișcările trebuie învățate corect, conștient. Adolescentul prezintă crize de timiditate frecvent, are o teamă de ridicol, este anxios în ceea ce privește corectitudinea exercițiilor. În cazul în care nu sunt respectate recomandările ca în procesul de antrenament să fie prelucrate numai acele calități pentru care există maturizarea substratului biologic adecvat, organismul are de suferit, iar performanțele nu mai apar. De aceea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
nu poți spune care sunt ele. Îți spun eu, există un singur motiv: nu știi nici tu ce se află acolo și ce s-ar putea întâmpla. Iar când un om nu știe nimic despre ceea ce i se întâmplă, e anxios. Schema corporală În psihicul tău există o hartă subconștientă a propriului corp, numită de psihologi schemă corporală. Datorită propriocepțiilor - semnale care vin din mușchi, tendoane și articulații - îți poți da seama la orice oră din zi unde ți se află
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
neolatină de azi au întreprins între alții D. Fernandez, Ph. Levillain, M.A. Ladero Quesada, F. Mauro, M. Rivosecchi, Ph. Rossillon, A. Houaiss, M. Kane, în textele din Civilisation latine, texte ce conțin nu doar constatări erudite, ci deopotrivă căutări anxioase, interogații. După atâtea studii de mare interes pe această temă (R. Abelio, John Bowlw, Altiero Spinelli, M. Richonnier etc.) noile eseuri strânse laolaltă de G. Duby invită stăruitor la definirea unei identități. N-am făcut decât să atrag luarea-aminte asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai degrabă la domeniul științei, si nu la coborârea prin "labirinturi și scări întortocheate" în subteranele și canalele de scurgere ale orașului Buenos Aires. Atitudinea autorului devenit personaj se schimbă corespunzător, în sensul că Abaddón, Exterminatorul abundă în semne de interogație anxioasa, iar în tonul relatării se face simțită satiră implacabila, ce ia locul ironiei din românele anterioare, în timp ce figurile se transformă în caricaturi, iar faptele, în parodii. În fața acestei coborâri incomensurabile în malefic, există exegeți care își opresc interpretarea la demonologia
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dacă a făcut această lume așa cum este, "eu n-aș vrea să fiu Dumnezeu; mizeria acestei lumi mi-ar face să sângereze inima", lumea asta nefiind, în viziunea filosofului german, decât un "câmp de exterminare, în care ființe neliniștite și anxioase nu pot să supraviețuiască decât devorându-se între ele (..), în care capacitatea de a suferi crește proporțional cu inteligență și, în consecință, la om atinge nivelul maxim"103. Cioran, neiubitor de om, față în față cu umanismul lui Sábato, care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]