6,394 matches
-
vorba de 163 de pagini dense de eseuri, cronici și note, care configurează un publicist cultural de vocație, cu preocupări multilaterale, și totodată ne dezvăluie în bună măsură universul ideatic al scriitorului. Căci scriind despre spectacole sau comentând cărți recent apărute, Radu Stanca scrie, implicit, despre sine, despre concepția sa cu privire la teatru, despre viziunea sa poetică, despre - cum spune Rémy de Gourmont - les choses du temps. De o particulară importanță sunt textele pe care Anca Sîrghie și Marin Diaconu le-au
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
asupra instituțiilor din județ și asupra locuitorilor, pentru că ei împart resursele existente. Astfel, au putere în interiorul partidului din care provin , odată ce aduc voturi și asigură guvernarea. Ei își folosesc influența pentru a atrage resurse de la bugetul național, închizând cercul. Odată apărută o nouă structură, regională, puterea ”baronilor” se reduce. Liderul regional atrage fonduri de la UE, printr-un mecanism în care jocul politic intern nu contează, iar liderul județean are o mai mică influență, odată ce ajunge pe locul secund ca pondere a
Regionalizarea României - cinci mituri periculoase. Interese din culisele procesului by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/38004_a_39329]
-
Ciotloș Marius Conkan, Extazul Sfântului Markon, București, Tracus Arte, 2012, 88 p. Hose Pablo, Google translate: Ștefan-Vodă, București, Tracus Arte, 2012, 26 p. Asupra lui Marius Conkan (n. 1988) mi-a atras atenția o cronică a lui Bogdan- Alexandru Stănescu, apărută acum vreo două luni în „Suplimentul de cultură”. Se intitula (cu o găselniță savuroasă) Lady Gaga, lady tare, lady fără de moarte și era nici mai mult nici mai puțin decât un tur de forță coeziv prin niște concepte lăsate de
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
cronica literară și critica literară, limpezind concepte și reproșându-le în mod implicit cronicarilor inconsecvența, retragerea în studii academice și pierderea contactului cu literatura nouă. Același tânăr istoric și critic a inițiat un bilanț destul de maniheist al cărților bune/ rele apărute în cursul anului trecut. Dezbaterea din a doua zi a încercat să răspundă întrebărilor-provocare ridicate de A. Lăcătuș: în ce măsură putem vorbi de o relativă schimbare în peisajul prozei românești sau de coagularea unor tendințe dominante după borna anului 2000, despre
„Exilați“ sub Tâmpa: Dorin Tudoran și Dumitru Țepeneag by Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie () [Corola-journal/Journalistic/3620_a_4945]
-
trage cu ochiul la Medalia Fields, echivalentul Nobelului în lumea matematicienilor. Premiul se decernează o dată la patru ani și vîrsta premiantului nu trebuie să depășească 40 de ani. Născut în octombrie 1973, Villani trebuie să se grăbească, iar volumul recent apărut e un simptom al pripei în materie de trofee rîvnite.
Nobel pentru matematică () [Corola-journal/Journalistic/3637_a_4962]
-
luându-i numai romanele în discuție, neatenți la cărți precum Bloc notes-ul din 1981, dincolo de titlul modest, sau Tentația risipirii(2003), sau A trăi și a scrie (2009), sau, în fine, Nici vii, nici morți, cartea cea mai recent apărută (Editura RAO, 2012). Dar la ea mă voi referi mai în amănunte în cele ce urmează. Este vorba, ne spune Angela Martin în nota asupra ediției, de un volum care cuprinde editorialele publicate de Augustin Buzura în revista „Cultura” între
Romancier și foiletonist by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3645_a_4970]
-
jucați cu vorbele, este o înmănunchere fericită și nu încercați să induceți ideea că ar fi servil celui care l-a propus. Fiți domnule obiectiv, că mai sunt și valori pe aici, nu numai de ăștia cu facultăți de astea apărute ca ciupercile după ploaie după 1989". VEZI și: De Ce nu mai candidează Ciorbea pentru un loc de membru ASF "Aș vrea să știu dacă dumneavoastră aveți măcar 5% din experiența domnului Ciorbea, înainte să vorbiți. Dânsul a fost premier al
Scandal în Parlament din cauza lui Victor Ciorbea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31028_a_32353]
-
7 noiembrie [19]77 Stimate dșomnuțle Stanciu, Pregătesc nr. 3/1978, Le comique et le tragique și v-aș ruga să-mi faceți și o recenzie 6 (4 pagini, dar 4 (patru) pagini), la L’existence tragique de D.D. Roșca, apărută recent în versiune franceză la Ed[itura] Academiei. Nu am datele precise, autor, titlu, an, editură, pagini la textul dat anterior. Are aspect de eseu. Dinu Noica îmi scrie că pleacă în Anglia, peste câteva zile, dar că la înapoiere
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
cu abnegație pe parcursul desfășurării celor patru volume, este una salutară, atestând din plin forța epică (de epicizare a faptelor realității) a romancierului, calitățile sale de prozator și eseist, incontestabile. Romanul familiei Rebreanu nu trebuie însă comparat, desigur, cu studiile biografice apărute (realizate de diverși cercetători) până acum, avându-l pe Liviu Rebreanu în prim plan, familia sa (părinți, frați, soție etc) precum și relațiile cu diverși confrați în ale scrisului, aceștia fiind tratați abia în haloul existenței marelui romancier, existență plină de
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
intervină măcar acum, când în mod evident Florin Țurcanu a depășit orice limită acceptabilă a dialogului public. Nu de alta, dar s-ar putea interpreta că acesta este modul de lucru al liberalilor din teritoriu, aceasta este strategia, iar cazurile apărute nu sunt doar incidente izolate, ci politica liberală însăși. Faptul că dl Țurcanu nu are argumente profesionale și alege doar sa jignească, spune mult atât despre caracterul, cât și despre anvergura politică a acestuia. Mă întreb dacă prin astfel de
Gabriela Firea, apel către Crin Antonescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31449_a_32774]
-
de potrivit: „Dintre nenumăratele farse ale scriitorului, pe care memorialiștii se întrec să le relateze cu o plăcere cam puerilă, una singură le-a scăpat; întâmplător cea mai reușită: aceea de a nu li se fi dezvăluit. Citind volumul recent apărut, acel ceva esențial pe care-l căutam nu se lasă descoperit. Prin amintirile contemporanilor săi, autorul Scrisorii pierdute trece neexplicat, învăluit într-o familiaritate înșelătoare.” Făcând abstracție de exigențele un pic prea grave ale criticului (care denunță „plăcerea cam puerilă
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
om de afaceri, diplomat, fost ministru în mai multe rânduri și autor al unor extraordinare texte confesive. Ele sunt depozitate în unsprezece volume de Memorii (publicate între anii 1995 și 2008 la Editura Machiavelli) și zece tomuri de Însemnări zilnice, apărute începând cu 1998 la aceeași editură și ajunse la volumul al X-lea. A existat și o încercare de tipărire a primelor cinci secvențe din Memorii la Humanitas). Spirit vitriolant, Argetoianu a lăsat o cronică extrem de amănunțită a vieții politice
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]
-
Elisabeta Lăsconi Tendințe persistente Tendințele semnificative în zona traducerii de literatură contemporană s-au conturat tot mai clar în ultimii ani și se vor regăsi și în 2014. În cazul colecțiilor cu sute de titluri apărute, se mizează întâi pe scriitorii consacrați, intrați în conștiința publicului, și pe cărțile aflate pe listele marilor premii. Ca pandant, se vede atenția acordată autorilor de bestseller. A doua tendință o dă focalizarea pe debutanți care se impun rapid cu
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
justiției europene au sfâșiat cu brutalitate”. Sensul acesta este mai pronunțat în următoarea antologie, apărută cu trei ani mai târziu, Transilvania în poesia românească și, după o prezentare mai detaliată a acesteia și după o comparație cu alte două antologii, apărute tot în acei ani (Ne cheamă Ardealul, de George Togan și Ardealul cântat de poeți, de Matei Alexandrescu), autoarea este îndreptățită să constate superioritatea antologiei lui Giurgiuca prin conținut, prin unitate tematică, prin antologarea unor poeți din toate epocile literaturii
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
Dacă 30 de parlamentari îl vor vota în continuare pe Victor Ponta, nu va mai fi nevoie de susținerea UDMR. Pe de altă parte, Crin Antonescu va fi obligat să facă un Congres pentru a găsi soluții în rezolvarea problemelor apărute. Alături de Cătălin Popescu Tărciceanu se află și nume grele ale PNL, precum foștii miniștrii Radu Stroe, Andrei Gerea sau Cristian David. Aceștia au votat împotriva ieșirii de la guvernare și se împotrivesc vehement ruperii USL.
Asul din mâneca lui Tăriceanu pentru Guvernul Ponta () [Corola-journal/Journalistic/32020_a_33345]
-
Anul trecut, într-o anchetă, crezând că voi termina Cei o sută abia prin decembrie 2012, am promis că voi ieși gol pe bulevard, fiind sigur că, oricum, acel gest va promova ciclul romanesc mai mult decât cele câteva cronici apărute când-cum și risipite prin publicațiile literare. Am avut, totuși, prudența de a mă interesa cum va fi vremea în decembrie pentru că, la vârsta mea, riscam să devin martirul propriei creații. (Decembrie 2012, dacă vă amintiți, a fost singura lună cu
27., 2., 4. by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/3048_a_4373]
-
ceea ce se numește școală”; e prezent în revistă și Al. Cistelecan, cu un comentariu despre studiul Nicoletei Sălcudeanu, „Revizuire și revizionism în literatura postcomunistă”; Mircea Bârsilă scrie despre poezia lui Nichita Stănescu, iar Dumitru Augustin Doman comentează două romane recent apărute, Urma de Adrian Alui Gheorghe și Călugărul negru de Șerban Tomșa; Mihai Barbu face o prezentare a Balcicului, în această vară când s-au împlinit 100 de ani de când acest teritoriu „a fost declarat pământ românesc”; cronica literară e semnată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
pe care Mihail Sebastian le-a purtat în „Rampa” cu mai multe personalități ale momentului (Istrate Micescu, Tudor Arghezi, Radu D. Rosetti, Constantin Argetoianu, Constantin Stere, Liviu Rebreanu, actrița Leny Caler), convorbiri altfel rămase prizoniere într-o publicație greu accesibilă. Apărută în 2002, cartea de care vorbesc fusese precedată de aprinsele controverse pe care le iscase Jurnalul lui Sebastian și de aceea, cred, nu a prea fost luată în seamă. Jurnalul acaparase atenția tuturor și încă o carte în care era
Convorbiri actuale din 1935 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3264_a_4589]
-
Cezar Ivănescu și C. Stănescu. Publicația a inițiat o rubrică specială de critică literară, sugestiv intitulată Breviar, unde debutează, de fapt, tânărul, foarte tânărul Mircea Iorgulescu, în vârstă de douăzeci și trei de ani, cu o recenzie la cartea recent apărută a lui Ion Vitner 3. În cadrul acestei rubrici mai întâlnim colaborările lui Laurențiu Ulici și G. Ladima, care e, de fapt, pseudonimul domnului Nicolae Manolescu. Nu pot încheia aceste succinte consemnări fără a-mi exprima întreaga gratitudine față de doamna Mădălina
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
-le ca, atunci când vor fi obiecții la cartea lor, să poată replica: «Uite ce ați publicat!» sau, în cazul adresării către «forurile superioare», să arate că, în timp ce lui i se fac obiecții, iată ce scrie cutare și cutare în cartea apărută zilele, lunile trecute. Existau autori care citeau cu sârguință tot ce apărea și își notau capitolele, paragrafele, frazele cu un «conținut dușmănos», pe care le trimiteau «forurilor». Desprinse din context, ele păreau de-a dreptul incendiare. Din multele exemple, voi
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
strictă. Dar, am zice, în primul rând sunt de reținut din această dezbatere punctele de vedere exprimate de personalităț i ale societății civile. De pildă, iată o mărturisire a Anei Blandiana, mărturisire prezentă și în cartea sa de memorii recent apărută, despre o voce care, noaptea, la telefonul din locuință, îi vorbea poetei terorizând-o; de precizat că era vorba de un telefon ce nu funcționa de obicei: „Dacă aș fi întrebată de ce mi-a fost cel mai frică înainte de ’89
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
extirpată epifiza, pentru că, natura, care știe mai bine, făcuse să renască spiritul în inimă. De la centrul uriașului mecanism de manipulare se pornește o vastă campanie de "spionaj, mituire și denunțare, până la autodenunțare". Un tânăr "își denunță propria-i inimă". Nou apăruții "muguri de creier", centri ai "inteligenței afective", au fost stârpiți cu înverșunare. Meritul i-a revenit "președintelui prezidiului", "identificat de masele democratice cu Dumnezeu". În final, melancolizat, copleșit de o profundă tristețe, scriitorul uită să mai fie ironic, e doar
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
Aurel Martin, directorul Editurii Minerva, pentru cronica la Scrisori către N. Iorga (II), cea cu indicele pe care l-am amintit. Adăugăm, la aceste exemple, propria noastră mărturie, a mea și a colegilor mei editori, pentru care cronica lui Cioculescu, apărută, începând din 1965, în "Gazeta literară" și continuată, din 1968 până în 1988, în "România literară", a fost citită cu consecvență și mare interes, pentru că era datorată editorului celor două serii din opera lui I. L. Caragiale, și al altor ediții precum
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
literaturii exilului românesc ne vine nu de la București sau Timișoara, ci din Germania, țară în care literatura și problematica exilului în general se bucură de o atenție particulară datorită împrejurărilor istorice cunoscute: este vorba de cartea cercetătoarei berlineze Eva Behring, apărută întîi, la sfîrșitul anului trecut, în traducere românească (la Editura Fundației Culturale Române) și foarte recent în forma originală, în germană, la Franz Steiner Verlag din Stuttgart, într-o prestigioasă serie dedicată cercetărilor de istorie și cultură a Europei Centrale
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
totuși autobiografică măcar în punctul de pornire), dispensându-se de biografie. Mai târziu, ca și la Hogaș, va simți nevoia unei întregiri, a unei rotunjiri, lărgind aria de cuprindere în care intră expunerea vieții și nu numai, ca în micromonografia, apărută postum, în 1971, și care fructifică din plin mai vechile, penetrantele observații ale criticului din studiul din 1939, reluat în 1943. Să ne oprim deci mai întâi asupra lor. Vladimir Streinu deplora istorismul în ceea ce-l privește pe Creangă, lipsa
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]