2,954 matches
-
e. Un bine cunoscut factor al conservării cunoștințelor îl constituie repetarea lor, de unde și expresia: „repetiția este mama învățăturii”. Dar nu orice fel de repetare este valoroasă. Eficiența ei este proporțională cu participarea activă a celui ce învață: să urmărească aprofundarea înțelegerii, stabilirea de numeroase legături cu bagajul cunoștințelor asimilate, să rezolve probleme în relație cu materialul studiat, să efectueze aplicații în lucrări practice sau de laborator, să utilizeze desene ori scheme în vederea concretizării ș.a. Un rol pozitiv îl are numărul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
condițiilor memorării putem concepe modul optim de organizare a învățării unui text amplu și dificil în felul următor: 1. Prima etapă ar constitui-o familiarizarea cu textul, implicând o lectură rapidă a întregului material, pentru orientare. 2. Apoi se impune aprofundarea ideilor: se fragmentează textul după principalele teme și se urmărește deplina înțelegere și sistematizare a temelor luate pe rând. Pentru lămurirea unor probleme se poartă discuții cu colegii, eventual cu profesorul și se consultă materialul bibliografic. Lectura unui capitol sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fiecărei lecții. În fine, în ajun de examen se impune 5. Recapitularea acestor scheme, ceea ce ne ajută să putem aborda subiecte de sinteză, presupunând cunoștințe din diferite lecții. Reușita pregătirii unui examen depinde în mod esențial de gradul înțelegerii, de aprofundarea ideilor, ceea ce implică existența unor priceperi, capacități de analiză critică, comentariu mintal și sinteză, care ar trebui să se formeze încă din liceu. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. În ce condiții e posibilă distribuția atenției? 2. Ce raport este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
progres Ă dovadă că studenții la filosofie au a se lupta ani de zile cu textele marilor gânditori. Cu totul alta este situația în cazul când materialul este citit doar cu preocuparea de a-l memora, fără să existe străduința aprofundării înțelesurilor. Structurarea rămâne vagă, superficială, corelațiile sunt reduse și textul rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este motivul pentru care la noi în țară, deși se vorbește de 20 de ani de această metodă, ea e foarte puțin utilizată; căci la noi programele de învățământ n-au fost aerisite, simplificate, pentru a avea timpul necesar unei aprofundări serioase și a unei educări autentice a gândirii. Pe de altă parte, nu le putem reduce la un sfert din volumul actual! În plus, problematizarea, lucrul individual sau pe grupe nu realizează sistematizarea cunoștințelor, condiție importantă a temeiniciei înțelegerii și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și lui. Or... e o mare eroare! Poate fi o memorare mecanică, despre care am menționat lipsa ei de valoare instructivă: cunoștințele nu pot fi utilizate în diferite situații problematice. De aceea, cadrele didactice au obligația să verifice gradul de aprofundare a cunoașterii, punând variate probleme elevilor. Numai posibilitatea de a utiliza cunoștințele pe plan teoretic și practic garantează seriozitatea asimilării, valoarea muncii de predare-învățare desfășurate în școală. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce deosebiri există între operațiile generale și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe grupe, dar colaborarea poate fi stimulată cu prilejul activităților din afara clasei sau extrașcolare. Mai întâi, în orice școală se pregătesc serbări școlare; de obicei elevii mari se bucură să joace o piesă de teatru. Aceasta, pe lângă beneficiul realizat prin aprofundarea textului literar, este un excelent prilej de întrajutorare. În afară de actori, alți elevi trebuie să se preocupe de decoruri, de costume, de regia tehnică, e nevoie de sufleur, prezentator etc. O altă ocazie de muncă în comun o constituie excursiile, unde
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interdependente (sau metoda Jigsaw Ă în limba engleză jigsaw puzzle înseamnă mozaic Ă jucărie pe care-o reconstituie copiii) se lucrează cu grupuri eterogene de 3-4 elevi. Profesorul stabilește tema și o împarte în sub-teme, fiecare dintre acestea revenind spre aprofundare unui membru al fiecărui grup. Astfel, în metoda Jigsaw oricare din grupurile formate din elevii clasei are „experți” în sub-temele lecției. Cei ce urmează să devină specialiști într-un anume subiect părăsesc la un moment dat grupurile lor și se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Am văzut deci că începutul carierei formației Beatles poate fi considerat o perioadă de exersare intensă. Următoarea întrebare este: ce exersau ei? La fel ca în cazurile celorlalți artiști despre care am vorbit, eforturile inițiale intense ale membrilor formației vizau aprofundarea lucrărilor altora. Figura 12.2 prezintă în rezumat, pe parcursul carierei de interpretare în concerte a formației Beatles, proporția în repertoriu a cântecelor compuse de Lennon-McCartney. În primii șase ani (1957-1962), din peste 250 de cântece, circa 90% erau reluări ale
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
informația. În cazul interviului structurat, se lucrează cu un ghid de interviu cuprinzând întrebări precise, cu o succesiune prestabilită. Interviul în profunzime are o formă mult mai puțin rigidă, bazată pe abordarea unor teme de discuție, nu pe întrebări, și aprofundarea celor de interes. Preferința pentru un anume tip de interviu este, de regulă, legată de complexitatea temei care urmează a fi investigată, gradul de detaliere a informației care se dorește a fi obținută, gradul de „sensibilitate” a temei (subiecte delicate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cianură, la Roșia Montană. Autorii arată, pe de o parte, că succesul mișcării se datorează unei structuri de oportunități politice favorabile - expansiunea influenței instituțiilor UE cu o foarte clară agendă ecologică - și a organizațiilor ecologiste transnaționale, toate ca efect al aprofundării integrării europene a României. Pe de altă parte, succesul se datorează tacticilor de încadrare creative și eficiente ale organizațiilor implicate în proteste: 1. evitarea limbajului stângist al ecologiștilor europeni prin folosirea unor concepte și formulări specifice neoliberalismului hegemonic românesc și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în centrul atenției strategii antisărăcie, prin intermediul planurilor naționale ce conțin principalele direcții de politici sociale (Zamfir, 2006a, p. 13). Majoritatea definițiilor date s. au în vedere fie formele de manifestare, fie consecințele acesteia, existând, în prezent, numeroase preocupări în sensul aprofundării conceptelor, identificării cauzelor, tipurilor specifice, precum și a efectelor determinate, generate într-un context sau altul. Din definiția s. rezultă că aceasta reprezintă expresia unui dezechilibru social accentuat, pe o anumită perioadă de timp, cu implicații profunde în viața grupurilor supuse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
determinate, generate într-un context sau altul. Din definiția s. rezultă că aceasta reprezintă expresia unui dezechilibru social accentuat, pe o anumită perioadă de timp, cu implicații profunde în viața grupurilor supuse acestui fenomen. Concepte la nivel mondial Definirea sau aprofundarea conceptului a atras numeroși cercetători, care și-au îndreptat atenția asupra unor aspecte particulare, caracteristice anumitor comunități (dar care pot fi reprezentative și la scară amplă), pentru care au elaborat metode de evaluare sau de măsurare specifice. Seebohm Rowntree (1901
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unde sunt cuprinse mai ales cercetările legate de supraviețuirea statelor și comunităților), „studiile strategice” (aspectele militare ale politicului, cu accent pe factorul nuclear) și „economia politică internațională” (care urmărește evoluția schimburilor ce traversează frontierele). În mod firesc, prin extinderea și aprofundarea studiilor, cercetătorii în relațiile internaționale au făcut apel și au integrat tot mai mult cunoștințe și din alte domenii, precum geografia, istoria, științele militare, economia, dreptul, științele sociale, ca să le numim doar pe cele cu influențe mai vizibile. Diversitatea aparatului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
2001, p. 303]). În constituirea regulilor definitorii pentru regimurile internaționale, punctul de plecare este, de obicei, un set de cutume internaționale, obiceiuri necodificate în acorduri, dar care presupun un minim nivel de cooperare. Dacă vor considera necesar, prin dezvoltarea și aprofundarea relațiilor dintre ei, participanții vor dezvolta un regim în toată regula, adică un set de instituții menit să le împlinească așteptările reciproce și să le definească comportamentul față de problema comună. În modul de gestionare de către actori a problemei se află
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-lea, transformându-se la începutul secolului al XXI-lea în societatea cunoașterii, propulsată de internet, componentă a procesului de globalizare. Societatea cunoașterii poate fi definită drept capacitatea de a acționa, ca un potențial de acțiune. Societatea cunoașterii presupune extinderea și aprofundarea cunoașterii științifice și a adevărului asupra existenței, utilizarea și managementul cunoașterii existente sub forma cunoașterii tehnologice și organizaționale, producerea prin inovare de cunoștințe noi, o diseminare fără precedent a cunoașterii către toți cetățenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate internetul
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
în cazul tuturor canalelor analizate sunt numărul mediu de știri difuzate în perioada monitorizată, durata medie a știrilor difuzate în respectiva perioadă, iar asociat acestora, numărul mediu de știri violente, respectiv durata medie a știrilor violente din perioada monitorizată. Pentru aprofundarea analizei am propus și indicatorul ponderea știrilor violente, calculat ca raport dintre numărul de știri violente și numărul total de știri. Complementar acestui indicator este cel rezultat din raportul duratelor. Calcularea celor două tipuri de ponderi va permite atât compararea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și cognitive. Din cele 16 Universități, de stat sau particulare, în care sunt pregătiți psihologi, specialiști în psihologia muncii și organizațională sunt formați doar în cele patru mari centre (București, Cluj, Iași și Timișoara), aici funcționând și cursuri postuniversitare de aprofundare sau de masterat, iar la București, Cluj și Iași, cursuri de doctorat în acest domeniu. La Timișoara există Institutul de Studii și Cercetări în Psihologie Aplicată, orientat spre psihologia muncii și a conducerii, managementul resurselor umane, managementul calității totale, psihologia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
deosebește de metoda omonimă utilizată ca metodă de învățare. După Lee, Mithcell și Sablynski (1999) ambele metode presupun un consum mare de timp și efort în adunarea informațiilor relevante. Acestea oferă o descriere bogată a situației studiate, fapt ce facilitează aprofundarea de către cititor a contextului în care se desfășoară fenomenul studiat. Deosebirea majoră dintre cele două constă în faptul că studiul de caz ca strategie de cercetare urmărește generarea, dezvoltarea sau testarea unei teorii în timp ce studiul de caz cu scop instructiv
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
scopuri multiple cum ar fi interviul cu scop științific, cel de consiliere, terapeutic, de selecție a personalului etc. (Bartholomew, Henderson și Marcia, 2000). Din punct de vedere a gradului de structurare acesta poate fi: structurat (cu întrebări prestabilite); semi-structurat (permite aprofundarea spontană a unor probleme în afara întrebărilor prestabilite) și nestructurat (implicând o libertate totală în formularea întrebărilor). Interviul utilizat cu scop de selecție a personalului este unul din principalele mijloace de examinare psihologică în psihologia muncii industriale și organizaționale. Detalii despre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tind să fie mai severe decât acelea care urmăresc luarea unor decizii administrative (McIntyre și alții, 1984), iar scopul și rezultatul evaluării servește drept funcție cognitivă pe lângă cea de motivare (Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare a aspectelor cognitive ale modelului procesual de evaluare a performanțelor și au propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în muncă cât și față de organizație. Ele apar, în special, pe fondul unui suport social scăzut, în situații de ambiguitate a rolului și în prezența unor conflicte la locul de muncă. Alte consecințe negative ale stresului în plan organizațional sunt aprofundarea sentimentului lipsei de apreciere din partea celorlalți, sporirea concediilor de boală, scăderea inițiativei etc. 9.1.3. Factori și intervenții psihologice în prevenirea și combaterea stresului Între factorii psihologici cu rol esențial în prevenirea stresului îl are percepția ridicată a eficienței
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
decât viziunea clasică ce lua în discuție doar accidentele de muncă. Dacă maniera tradițională implica studierea accidentelor de muncă pentru a lua măsuri de reducere a riscurilor ulterioare de accidentare, această manieră de conceptualizare permite prevenirea accidentelor de muncă prin aprofundarea dinamicii de care acestea depind. Astfel, prin studiul pericolelor existente, a gradului de risc la care se expun angajații și a incidentelor apărute se pot prezice modalități eficiente de acțiune pentru a studia accidentele de muncă înainte de apariția acestora, dând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
stresului muncii, mai multe modele clasice ale S.O. domină și în prezent literatura de specialitate, care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și testate) și unele modele noi ale S.O. (pentru aprofundare, vezi Brate, 2001: o prezentare sistematizată a paradigmelor teoretico-experimentale asupra S.O.). Pe parcursul ultimilor aproximativ 20 de ani s-au putut constata progrese remarcabile în studiul teoretico-experimental al relațiilor dintre hazardurile psihosociale/ocupațional-organizaționale din mediul muncii și efectele S.O.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atingerea scopurilor pe care organizația și le propune. Tocmai de aceea s-a acordat o atenție sporită preotului/păstorului, considerat chiar consilier. Acesta ar trebui să fie în posesia unor calități dobândite, dar și înnăscute. Printre aceste calități se numără: aprofundarea științelor comportamentului, în domeniul învățării, memorării, procesului de dezvoltare. Păstorul potolește repede mânia, este blând, milos și iertător (Lichi, 2001). Se pune accent pe deprinderea unor tehnici de consiliere, pe respectarea relației cu solicitantul și a unui proces în consiliere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]