1,443 matches
-
asadar lector în 1970 la Cuza, lector 1978 la Institutul Politehnic, conferențiar între 1991-1997 la Universitatea “Al. I. Cuza”. A avut studenți străluciți dintre care amintesc aici pe actualul Academician Viorel Barbu. Teza de doctorat, Probleme de existență, unicitate și aproximare ale soluțiilor unor clase de ecuații diferențiale și cu derivate parțiale, sub coordonarea profesorului doctor docent Adolf Haimovici a fost susținută în anul 1979 și este din domeniul calculului numeric - un domeniu modern și la început pe atunci. Dintre lucrările
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
lucrărilor științifice 1. C. Ignat, N. Calistru: La méthode des droites pour la résolution approximative de certaines problèmes à valeurs initiales. Analele Științifice Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. VIII, s. I Maț. (N.S.), 1962, 85-96. 2. N. Calistru: Asupra aproximării soluției unei probleme cu valori inițiale. Analele Științifice Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XIII, s. I a Maț. (N.S.), 1967, 409-420. 3. N. Calistru: Existence and approximation of the solution of a boundary value problem. Atti Acad. Sci. Torino
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
181-193. 21. Vescan, Ț. Robert: Implicit variațional formulation for multivalued complementarity problems. Differential Equations Control Theory, INCREST - Univ. București, 1983, 227-234. 22. Vescan, Ț. Robert: A new quasi-variational approach for the funcțional equation of the dăm problem. În Ecuații funcționale, aproximare și convexitate, Cluj-Napoca 1983, 185192. 23. Vescan, Ț. Robert: A uniqueness result for QVIs în ordered Banach spaces. Analiza funcțională, Craiova, 1983, 25-31. (c) Preprinturi 24. Vescan, Ț. Robert: Quasi-variational problems solved by Ky Fan’s Lemma. Preprint INCREST Series
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de reacție, m3; x - coeficient de umplere care are valorile: 0,7 0,8 pentru lichide care nu spumează; 0,4 0,6 pentru lichide care spumează. Diametrul reactorului tip autoclavă se calculează din volumul acestuia considerat, într-o primă aproximare, ca un cilindru: Se admite raportul H / D între 1 și 2, iar din ecuația (3.9) se calculează diametrul interior. Diametrul obținut din calcul se standardizează, tabelul 3.5. Dacă diametrul reactorului este prea mare atunci se admite diametrul
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
ecuația criterială (3.70) sau cu ecuația lui Hansen (3.72). Dacă se calculează din ecuația (3.70) se determină inițial criteriul lui Grashof cu ecuația (3.71): β - coeficient de dilatare volumică a apei la 25șC; Intr-o primă aproximare s-a considerat căderea de temperatură prin filmul creat de apă, t2, ca fiind de 10K. Se verifică influența convecției libere asupra convecției forțate, respectiv dacă Gr > 0,3·Re2. Rezultă că: . In acest caz se calculează 2 și în
Reactoare în industria chimică organică. Îndrumar de proiectare by Eugen Horoba, Sofronia Bouariu, Gheorghe Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/91785_a_93066]
-
incizie verticală la nivelul defectului, se pun în evidență cele două bare sternale, de pe care se decolează fascia endotoracică. Se recomandă și o rezecție în ic („wedge resection”) din tăblia sternală, la marginea inferioară a defectului, pentru a obține o aproximare mai bună. S-au descris și alte tehnici: condrectomii oblice multiple, secționarea laterală a cartilajelor costale și aducerea lor pe linia mediană pentru acoperirea defectului. Azi, nu se mai utilizează grefa costală autologă. La copiii mici nu se recomandă acoperirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
de relațiile: , dacă p < 0,5 sau dacă p > 0,5 adică: (relația 1) în care H este entropia sistemului cu 2 evenimente, cu probabilitățile p și (1-p). Ponderile celor “n” evenimente preferențiale se calculează pe baza unei metode de aproximare. Cantitatea de informație, respectiv gradul de organizare și progres H’ al sistemelor cu evenimente preferențiale pot fi determinate și pe baza formulei energiei informației „E” stabilită de O. Onicescu (132; p.1420) (relația 2). Energia informațională reprezintă gradul de organizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
am acceptat sugestii și din partea altor direcții și perspective de cercetare (cognitivism, "poetică antropologică" ș.a.), atunci când principiile și obiectivele demersului nostru legitimau asemenea alianțe. Afirmațiile anterioare se pot verifica printr-o simplă parcurgere a structurii volumului. Astfel, după o primă aproximare a conceptului de textem, capitolul I cuprinde o prezentare critică a principalelor direcții și perspective implicate, de-a lungul ultimului secol, în studierea "discursului repetat": frazeologia de inspirație structuralistă, generativismul, cognitivismul, paremiologia, poetica și stilistica. Prezentarea evidențiază, deopotrivă, meritele, dar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prezent a rămas sub semnul lui ca și cum (nu departe de viziunea ficționalistă a lui Hans Vaihinger din Filosofia lui "ca și cum" - Als Ob). Canoanele literare au fost, cum remarcă Virgil Nemoianu, fie vădit metaforice, fie relativizate prin mărci lingvistice ale distanței, aproximării și diminuării. Pentru limpezirea funcției "canoanelor" în postmodernitate este necesară distincția dintre curriculum și canon, primul trimite la lucrările și autorii aleși pentru predare în clasă, care adesea sînt valori perisabile, nu la fel se întîmplă în al doilea caz
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
iniția, presa și manipula cît doresc. Puterea de a decide e rezervată unui public cititor mult mai larg care, reprezentînd comunitatea ca întreg și pe lungi perioade de timp, adoptă anumite scrieri și anumiți scriitori". Și diagnostichează cu o bună aproximare ce se cere pentru a dobîndi acest statut: "Operele care pot spera să dobîndească și să mențină un statut canonic pe lungi perioade de timp trebuie, în primul rînd, să fie înzestrate cu o anume substanțialitate și diversitate intrinsecă. Ele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
locuințelor afecta și alte clase sociale, nunumai pe cele cu veniturile cele mai reduse, activitatea Societății Își păstrează importanța. Memoriul Justificativ al Planului Director de Sistematizare din 1935 conturează o imagine a problemei locuirii În epocă prin evaluarea realizărilor anterioare, aproximarea necesarului În viitor și prin expunerea viziunilor specialiștilor referitoare la modul În care acest program trebuie implementat. Trebuie remarcat că problema locuințelor dedicate „persoanelor nevoiașe― (Marcu et alli 1935: 92) ocupă un capitol separat și de dimensiuni considerabile, raportat la
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
că, de fapt, nu pot fi identificate acele condiții, deoarece ele variază de la o țară la alta și de la o perioadă istorică la alta în corelație cu diferiți factori, răspunsul nostru presupune o strategie de cercetare deschisă și orientată pe aproximări sucesive. Aici vom avea în vedere condițiile generale cele mai importante privitoare la aspectele economice, la dimensiunea culturală și socială, precum și la aspectele instituționale. În plus, aici, problema relevantă se referă la "condiții", și nu la precondiții 70. Acest lucru
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acolo, ci pentru adevărul care reușește să se exprime [s. n.]2. Cum textul a generat, încă de la publicare, destule neînțelegeri, Ion Barbu s-a simțit dator să ofere cititorilor / criticilor săi un fir al Ariadnei, care să conducă la o aproximare cât mai exactă a semnificațiilor încifrate în el: "Veghea lui Roderick Usher stabilește un raport între cel care o semnează [Ion Barbu] și valorile cosmologice și cognitive [s.n.] ale lui Edgar Poe"3. Platoniciana noastră aprehensiune față de înrâurirea fatidica a
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vital bergsonian, asemuit de filozoful francez cu "un centru de unde lumile țâșnesc precum jerbele unui imens foc de artificii" [s.n.]22, pentru care faimoasa metaforă 23 platoniciana din Republică (Cartea a VI-a) reprezintă o fericită, dar nu tocmai exactă, aproximare. Este mai curând "soarele hipogeic"24, "lumină visului"25, pe care poetul trebuie să le recupereze, din străfundurile propriei ființe, si sa le potențeze, pentru a da un sens nou experienței prezente. Într-o scrisoare, din 1927, catre prietenul său
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
simbolismul tradițional, de care Barbu nu este străin, fructul care se desface - o replică a figurii pascaliene a universului format din sfere concentrice, imagine pe care și Poe o folosește în Eureka 110 - reprezintă origo. El este, totodată, si o aproximare a imaginii speculare a Spiritului (Divin) ce se actualizează în materie, printr-o mișcare centrifugala. Rezultatul este o lume111 autosuficientă, pur intelectuală ("cogital(a)"), ce crește, se "inventează" continuu, printr-o perpetua (auto)geneză. Barbu pare să păstreze ideea creației
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
în acestea rânduri, doar că realitate pe care ne-o dezvăluie astfel nu este cea a arhetipurilor platonice ideale, pentru simplul motiv că această realitate ultima nu este un lucru, ci un act - Creația - , pentru care durată bergsoniana pare o aproximare mai potrivită. Pe această linie de gândire, în parafrază barbiana, "stabile[le] corpuri" reprezintă realitatea primară, amintirile spontane, quasi-eterne, păstrate în singularitatea lor ("insolvate", adică indeterminate, ele neconstituind o realitate psihologică, ci una ontologica, virtuală, condiția existenței celei dintâi, fondul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Monos and Una], altminteri aproape total atrofiat în timpul vieții terestre, poate să dezvăluie Omului, treptat, identitatea propriei ființei cu cea a cosmosului divin. Prin aneantizare fizică a personajelor sale, Poe dizolva, figurativ, nimicnicia lumii materiale, tocmai, pentru a înlesni, astfel, aproximări imaginative ale Absolutului. Conștiința, așa cum o știm în condiția noastră divizată, și materia dispar. Numai că moartea eului individual înseamnă, de fapt, renașterea eului divin. În loc să piară, eul se exalta pe masura ce personalitățile individuale se unesc cu Inima Divină: Închipuiți-vă
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Oricât scepticism ar decurge din aceste bergsoniene (ale lui Vladimir Streinuă, de recentă adopțiune, Vladimir Streinu nu ajunge la denegarea oricărei eficiențe a criticii. Obiectul criticii rămâne, cu toate dificultățile ce i se ivesc în cale, delimitarea unicității operei și aproximarea ei." Fixând modurile de obținere a acestui rezultat la Vladimir Streinu (rigoarea de judecată în formulările critice "necategoriale", "consonanță", "consimțirea" și "instrumentul exact al metaforei"Ă, Șerban Cioculescu aduce obiecții fiecărei modalități în parte. Cusurgiul Cioculescu nu se dezminte. Formulările
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în "contemplarea misterului", șocantă la unul din autorii manifestului intelectualist și raționalist de la "Kalende", este tributul plătit de critic teoriilor iraționaliste, la modă în epocă." Conceptul de perfecțiune este înlocuit de critic cu binecunoscuta sintagmă dublete artistice, ca modalitate de aproximare a unicității. Mioarei Apolzan îi apare insuficientă și schematică. Dealtfel, criticul însuși a renunțat la ea înainte de a o desăvârși și aplica sistematic. În a doua perioadă, delimitată cu o anumită doză de convenționalism ("-"Ă, Vladimir Streinu cultivă ceea ce Mioara
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
De pildă, o cercetare recentă privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman între lumi, înzestrat cu puteri extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă ființă și să permită cunoașterea. Demersul științific ar fi mobilizat, pe de o parte, tocmai de această imperfecțiune inerentă a lucrurilor, care permite aproximări indefinit ameliorabile. Pe de altă parte, trasarea unor limite ferme pentru posibilitățile umane de cunoaștere ar fi făcut ca știința modernă, cercetarea în genere să se concentreze, cu toată forța ei, asupra domeniului imanent, unde totul era de descoperit fără
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ambiționat să ne dea, în cele din urmă, un fel de ontologie a metaforei, alături de care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-a observat, pe bună dreptate, că Blaga folosește în discursul său "concepte-imagini" sau "aproximări simbolice" făcute unor esențe situate dincolo de sfera empiricului (adică transempirice); atare concepte-imagini sînt, altfel spus, "un fel de "plasticizări" ale rezultatelor cunoașterii teoretice"15, cu ele se pot face mult mai intuitive ipotezele și teoriile științei (vezi, bunăoară, "undele corpuscular-ondulatorii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
oferă o descriere corectă a lumii (Psillos 1996: 306)) este respinsă, iar argumentul cade: dacă teoriile actuale sunt aproximativ adevărate atunci cele trecute nu sunt astfel; dar aceste teorii au avut totuși succes predictiv; astfel, între succesul unei teorii și aproximarea adevărului nu există nici o legătură. Ce rămâne este să afirmăm împreună cu Worrall că "Realismul științific cu siguranță nu poate fi inferat în nici un sens interesant din succesul științei" (Worrall 1989:102). (b) Un alt motiv ar fi acela că inferența
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
constituenți responsabili pentru succesul științei. Atât Psillos, cat și Worrall greșesc prin aceea că nu iau în serios explicațiile antirealiste ale succesului științei. Ei încearcă să salveze argumentul lipsei miracolelor restrângându-l. Legătura explicativă dintre succesul empiric al teoriilor și aproximarea adevărului se rupe, atunci când ne uitam la istoria științei, doar dacă privim teoriile în întregul lor, dar este menținută dacă avem în vedere doar o parte din aceste teorii aceasta e intuiția care stă la baza pozițiilor lui Psillos și
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
110). Strategia lui French este aceea de a scăpa de sentimentul de miraculos care apare când suntem preocupați cu utilitatea matematicii în știință, arătând că, ce a făcut posibilă aplicarea teoriei grupurilor din primul moment, a fost o serie de aproximări și idealizări. Acesta nu este, însă decât un răspuns la problema coordonării și nu la problema aplicabilității. Am atras atenția în secțiunea 4.6. în legătura cu o distincție care trebuie facută atunci când avem în vedere problema relației dintre matematică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]